Page 73 - 1964-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VÂI Primirea de către tovarăşul
ACTUAUTATI Gh. Gheorghiu-Dej‘ a delegaţiei

€> In cadrul acţiunilor cul- Partidului Comunist Francez
tural-educative ce se organi­
zează în secţia mecanică I a
Uzinelor metalurgice din Cu- In ziua de 21 octombrie, tovarăşul precum şi Cornel Oncscu şi Ghizcla
gir azi va avea loc prezen­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, fvrim-seexe- Vass, membri ai Comitetului Central
tarea simpozionului : „Prezen­ tar al Comitetului Centrai al Partidu­ al Partidului Muncitoresc Romîn.
ţe romîneşti peste hotare". lui Muncitoresc Romîn, a primit de­ Intre conducătorii Partidului Munci­
Simpozionul va fi susţinut de legaţia dc activişti ai Partidului Co­ toresc Romîn şi membrii delegaţiei
către tov. Elena Tibulaş şi munist Francez, condusă de tovarăşul Partidului Comunist Francez a avut
Elena Muntoiu. Francois Billoux, membru al Biroului loc o convorbire prietenească.
Politic al C.C. al P.C. Francez. In continuare, tovarăşul Gheorghe
© La Uzina mecanică din
Cugir va avea loc deschide­ Au luat parte tovarăşii: Chivu Stoi­ Gheorghiu-Dcj a dat un prînz în cinstea
rea cursurilor universităţii se­ ca, Nicolae Ceauşescu, Leontc Răutu, delegaţiei.
ANUL XVI. NR. 3053 JOI 22 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani rale de partid din oraşul Cu­
gir.
Tot în această localitate, în
sala clubului muncitoresc, se Plenara comună a C.C. al U .T .H .
L U C R Ă R I L E A G R I C O L E DE T O A M N Ă va face instruirea propagandiş­
tilor cu problemele legate de
deschiderea noului an al în-
văţămîntului de partid. şi a Consiliului U.A.S.R.
& Locuitorii oraşului Sebeş In ziua de 21 octombrie a.c. a avut de răspundere din aparatul C.C. al
MASURI EFICIENTE PENTRU Sprijin preţios vor putea lua parte la ora loc Plenara comună a Comitetului Cen­ Invăţâmîntului şi ai Uniunii dc Cul­
P.M.R., reprezentanţi ai Ministerului
tral al Uniunii Tineretului Muncitor şi
20,00 la un simpozion orga­
Colectiviştii din Ighiu, raionul nizat la casa de cultură pe a Consiliului Uniunii Asociaţiilor Stu­ tură Fizică şi Sport.
denţilor din R. P. Romină. La lucră­
Plenara a dezbătut activitatea desfă­
tema „Frumuseţile şi înfăptui­
URGENTAREA ÎNSÂMÎNTÂRILOR Alba, muncesc din plin în această rile patriei socialiste", susţinut rile plenarei au participat membri şi şurată în anul universitar 1963-1964
perioadă pentru terminarea grab­
membri supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi
nică a însămînţărilor. Avînd în ve­ de tov. Cîrnaţ Maria de la ai Consiliului U.A.S.R., pr im-sec ret ari dc organizaţiile U.T.M. din instituţiile
de învăţămînt superior şi asociaţiile
Zilele acestea oamenii muncii din a- foiul de pe 830 de hectare din cele perioada necesară specialişti din per­ dere faptul că semănatul la timp biblioteca raională. După sim­ ai comitetelor regionale U. T. M., ac­ studenţilor pentru sprijinirea procesu­
gricultură depun eforturi sporite pen­ peste 900 ha existente. In acest fel s-a manenţa consiliului agricol raional care depinde în cea mai mare parte de pozion are loc o joie a ti­ tivişti ai C.C. al U.T.M. şi ai U.A.S.R., lui de învăţămînt în vederea unei te­
tru folosirea judicioasa a mijloacelor creat posibilitatea de a se trece cu să ajute efectiv la organizarea muncii momentul cînd este pregătit tere­ neretului. redactori şefi ai publicaţiilor de tine­ meinice pregătiri profesionale a stu­
şi a timpului prielnic dc lucru în ve­ toate forţele b pregătirea şi însămîn- în G.A.C. pentru întărirea colaborării ret, secretarii comitetelor U.T.M. şi denţilor, munca politică, cultural-edu-
derea terminării grabnice a însămînţă- ţarea suprafeţelor respective. Despre între brigăzile de cîmp şi tractoare. nul, colectiviştii au luat măsuri care Cu prilejul joii tineretu­ preşedinţii asociaţiilor studenţilor din cativă şi sportivă, precum şi sarcinile
riior. Avind în vedere faptul că în felul cum au muncit consiliile de con­ Astfel, Ia G.A.C. din Dobîrca unde lu­ au permis ca eliberarea terenului de lui ce se va desfăşura astăzi ce le revin în aceste domenii în noul
gospodăriile colective din raionul Sebeş ducere şi cum a fost organizată munca crările de însamînţare se desfăşurau mai culturile tîrzii să se desfăşoare în la Casa de cultură din oraşul centrele universitare, secretari ai co­ an universitar, adoptînd hotarîri co­
s-a dobîndit o bună experienţă in ce de eliberare a terenului aş aminti re­ anevoios am repartizat pe tov. ing. bune conditiuni. Astfel, recoltatul Brad, se va prezenta un mon­ mitetelor U.T.M. şi preşedinţi ai aso­ respunzătoare.
priveşte organizarea lucrărilor de se­ zultatele bune obţinute la G.A.C. din Ioan Nistor, la G.A.C. Păuca pe Ion porumbului a început pe acele par­ taj literar-muzical Apoi va ciaţiilor studenţilor din institute şi fa­
mănat, am adresat cîteva întrebări tov. Apoldul de Jos, Ohaba, Pianul de Jos, Ursu. La fel am procedat şi în alte cele unde urmau să fie însămîn- cultăţi, directori ai caselor de cultură De asemenea, Plenara a ascultat o in­
Ioan Todor, vicepreşedinte al con- Reciu şi altele. In unităţile amintite unităţi. tate cerealele păioase. Pînă la 20 oc­ avea loc un concurs de epi­ formare privind activitatea desfăşurată
Siăului agricol raional. colectiviştii au lucrat ziua la recoltatul In încheiere aş vrea sa arăt că toate grame şi jocuri distractive. ale studenţilor. La plenară au luat de U.T.M. şi U.A.S.R. în domeniul re­
— Ce măsuri a luat consiliul ştiuleţilor de porumb, iar noaptea la măsurile luate de către consiliul agri­ tombrie colectiviştii de aici au re­ parte, de asemenea, activişti cu munci laţiilor internaţionale.
agricol in vederea efectuării tăiatul cocenilor. Paralel cu aceste lu­ col raional au dus la impulsionarea coltat din cele 191 ha ocupate cu
insăminţării griului, orzului şi crări se făcea şi transportul produse­ ritmului de executare a semănatului. porumb mai bine de 160 de hec­
secarei furajere in cadrul epo­ lor. De exemplu, la G.A.C. din Răhău, tare. Concomitent cu aceasta, de
cii optime in gospodăriile co­ — In legătură cu folosirea pe o mare suprafaţă cocenii au
lective din raion ? la întreaga capacitate de lucru pînă la 19 octombrie s-au însămînţat fost tăiat! $i transportat». In acest
— Este bine cunoscut faptul ci dacă a tractoarelor şi maşinilor de cu cereale păioase 326 hectare, din cele fel s-au asigurat condiţii optime D in cronica
semănatul cerealelor piioasc dc toam­ semănat şi in privinţa cola­ 480 prevăzute. Rezultate bune s-au ob­ pentru folosirea din plin a tractoa­
na se realizează în teren bine pregătit, borării dintre brigăzile de ţinut şi în alte gospodării colective ca
în perioada 20 septembrie pînă la 25 cimp ale G.A.C. şi cele de Sebeş, Pianul de Jos, Apoldul de Jos relor (a arături. Ca urmare, pînă
octombrie, şi producţiile ce se vor tractoare ale S.M.T. ce ne pu­ acum s-au pregătit 246 de hectare
obţine în anul viitor vor fi bune. Ţî- teţi spicne ? etc. In total în gospodăriile colective din cele 296 planificate, iar semă­ Prin telefon
nînd scama de acest lucru am urmărit din raion s-au semănat pînă la 19 oc­ natul s-a efectuat pe 216 hectare. In sprijinul furnaliştilor
ca în fiecare unitate să se facă o pla­ — In munca noastră de zi cu zi a- tombrie aproape 8.000 de hectare din de la I.M.C. Bîrcea
nificare judicioasă a lucrărilor în timp, ceastă problemă a constituit o preocu­ cele 13.520 planificate. Preocuparea O contribuţie preţioasă la obţine­
pe baza forţelor şi a mijloacelor exis­ pare de seamă. Astfel, am urmărit ca Anul acesta, minerii de Ia sectorul I de productivitate de aproape 7 la sută.
tente. Ca urmare, s-au întocmit în toa­ cele 233 de tractoare şi 132 de semă­ noastră de căpetenie în aceste zile, este rea rezultatelor amintite şî-au adus-o Creşterea productivităţii muncii a a- La întreprinderea de materiale de
te gospodăriile colective planuri ope­ nători să fie repartizate judicios 2n de a termina grabnic însămînţărîle în mecanizatorii Costîcă Mircea şi Tri- al Exploatării miniere Teliuc au obţinut tras după sine sporirea producţiei de construcţie Bîrcea continuă cu însufle­
fiecare unitate, în funcţie de volumul
rative pe campanie bine chibzuite. Am fiecare unitate agricolă, asigurînd pe fan Emilian din brigada condusă de realizări frumoase în procesul de pro­ minereu. In cele trei trimestre încheia­ ţire întrecerea pentru realizarea exem­
recomandat apoi ca în fiecare unitate, de lucrări cc trebuia executat. In con­ aceasta cale o bază trainica pentru re­ ducţie. Folosind deplin înzestrarea teh­ te ale anului s-au extras peste plan 7.708 plară a planului. După cc în cele trei
pe lingă suprafeţele stabilite de a se tinuare ne-am ocupat, alături de con­ Ioan Ciugudeanu. nică — sectorul este în întregime me­ tone minereu, mai ieftin decît prevede trimestre încheiate din anul în curs a
insămînţa — care sînt cuprinse în schi­ ducerea S.M.T. din Miercurea, ca în­ colta din anul viitor. I. MUNTEANU sarcina de reducere a preţului de cost. depăşit planul la toţi indicatorii şi în
ţele dc amplasare a culturilor — să fie tregul utilaj să fie folosit la executa­ mg. A. POTOPEA corespondent canizat şi îşi desfăşoară activitatea în
identificate şi alte terenuri care la ne­ rea lucrărilor de pregătire a terenului carieră — minerii de aici şi-au depăşit Aflind de hotărîrea furnaliştilor din special la productivitatea muncii, colec­
voie să se însămînţeze. O altă măsură şi semănat în mod cît mai raţional. Ca în fiecare lună pla­ Hunedoara de a lucra în tot cursul tri­ tivul de aici obţine în luna octombrie
luată se referă la faptul că am urmărit urmare a indicaţiilor date, în numeroa­ nul de producţie, mestrului IV cu indici la nivelul anu­ rezultate şi mai frumoase. Ieri am avut
in permanenţă ca toate gospodăriile se unităţi agricole tractoarele au fost trimiţînd furnalelor lui viitor, minerii din sectorul I şi-au o convorbire telefonică cu tovarăşul in­
colective să execute recoltarea cu prio­ folosite din plin. De exemplu, la gos­ cantităţi serioase dc revizuit posibilităţile pentru sporirea
ritate a culturilor tîrzii de toamnă de podăria colectivă din Daia, Sebeş, Lan- minereu, de calitate producţiei de minereu, venind astfel în giner Gheorghe Resiga, directorul între­
pe acele suprafeţe care urmau a se în- crăm, Gîrbova, Vingard şi altele s-a lu­ tot mai bună. Mun­ sprijinul siderurgiştilor. In urma unor prinderii. Iată ce no-a relatat dînsul:
sămînţa. In acest sens trebuie să amin­ crat cu tractoarele în schimburi pre­ ca a fost mai bine studii temeinice pe locuri dc muncă, — In primele două decade din tuna
tesc că numeroase consilii de condu­ lungite, fapt ce a dus la pregătirea unor octombrie am îndeplinit planul la toţi
cere ale G.A.C. au ţinut seama de in­ însemnate suprafeţe de toren pentru organizată în acest minerii s-au angajat să extragă peste
insămînţări.
dicaţia dată, iar rezultatele obţinute la an, ceea ce a făcut sarcinile de plan ale trimestrului IV indicatorii; la producţia globală în pro­
insămînţări sînt satisfăcătoare. Referi­ In ce priveşte colaborarea între bri­ să crească indicii de 1000 tone minereu de fier, cu conţinut porţie de 136,6 la sută, iar la produc­
tor la eliberarea terenului mai trebuie găzile de cîmp din G.A.C. şi cele de utilizare a instalaţii­ ţia marfă în proporţie de 102,5 la sută.
să arăt o altă măsură importantă ce a tractoare ţin să subliniez că s-a mun­ lor şi agregatelor şi o- de metal ridicat. Dintre sortimente, cele mai frumoase
fost luată în unele gospodării. Astfel, cit bine la G.A.C. Apoldul de Jos, Lucrînd cu entuziasm, colectivul sec­
pentru grăbirea coacerii porumbului pe Pianul dc Jos, Sebeş, şi în alte unităti. dată cu aceasta pro­ torului îşi realizează cu succes angaja­ realizări sînt la pîslă mineralizată: 124,4
unele parcele unde plantele erau în- Trebuie să arătăm însă că la G.A.C. ductivitatea muncii. mentul. Numai în ziua de 19 octombrie la sută depăşire de plan. Ritmul acesta
tr-un stadiu de vegetaţie mai întîrziat, din Roşia, Păuca şi Dobîrca această co­ De la începutul anu- şi-a depăşit planul cu 210 tone minereu. dc muncă poate fi menţinut şi în viitor,
s-a trecut la retezarea plantelor de laborare nu a fost pe măsura oosibi- Jui şi pînă acum s-a ba chiar poate fi dezvoltat. Condiţii în
deasupra ştiuleţilor. Aşa s-a procedat litaţilor, în sensul că nu se eliberau A. NEGREANU
b G.A.C. din Pianul de J6s şi Sebeş pe la timp dc culturile tîrzii suprafeţele înregistrat un spor corespondent această direcţie există.
40 şi respectiv 80 de hectare. Aş vrea ce urmau a se insămînţa. In situaţiile
apoi să mă refer şi Ia faptul că în respective tractoarele nu aveau asigu­
toate unităţile din raionul nostru s-a rat un front larg de lucru. C u cinci zile m ai devrem e
ţinut seama de recoltarea grabnică a — In ce măsură a intervenit
suprafeţelor ocupate de trifolicne întru- consiliul agricol raional pen­
cît după ele urmau să se însămînţeze tru remedierea acestei stări Echipa condusă de Ioan lonaşcu, din secţia me­ scurt, echipa a luat din vreme măsurile necesare.
cereale păioase. Bunăoară, pînă la 20 de lucruri ? canică a uzinei „Victoria" Cilan, a pi imit din Au fost pregătite piesele de schimb, s-au studiat
octombrie s-au recoltat şi transportat — Sesizaţi dc situaţia respectiva partea conducerii secţiei o misiune destul de grea. condiţiile de lucru, s-au repartizat sarcini concrete
lucerna de pe cele 81 de hectare şi tri­ nc-am orientat de a trimite pentru Trebuiau reparate în timp scurt vagoanele-cintar pe fiecare om. In felul acesta, tot timpul cit a
dc la sectorul furnale. Nu era vorba dc o repara­ durat reparaţia, cele opt ore dc lucru au fost uti­
lizate din plin. Oamenii din echipă, între care
ţie oarecare, periodică, ci de o reparaţie capitală,
S.M.T. evidenţiat în campanie care necesita un marc volum de muncă. „Va daţi Anton CacucI, Panfll Crişan şi Lazăr Burduş au
scama de ce trebuie să fie reparate cît mai repede muncit cu mult entuziasm.
’ La S.M.T. din Dobra, datorită organi­ nute pînă la 20 octombrie sînt o măr­ vagoanele-cintar — le spunea şeful secţiei. Ştiţi că Toate acestea au permis echipei să execute re­
zării judicioase a muncii se obţin re­ turie a faptului că mecanizatorii din lipsa utilajelor respective se simte în activitatea paraţia capitală a primului vagon-eîntar în 25
zultate tot mai bune. Printr-o reparti­ această staţiune muncesc cu hărnicie
zare chibzuită a mijloacelor mecanizate pentru realizarea sarcinilor de plan sta­ furnalelor. O dată oprit un vagon, va rămîne unul zile, în loc de 30 de zile cît era planificat. Acum,
de lucru în unităţile agricole, acestea bilite pentru această campanie. In total singur pentru încărcarea ambelor furnale. Ce ar echipa dă bătălia pentru terminarea reparaţiei ce­
au putut fi folosite la întreaga capaci­ pe staţiune s-au realizat 10.260 hantri, însemna o defecţiune? Ştiţi foarte bine: deran­ lui de-al doilea vagon-eîntar. j
tate în actuala campanie de însămîn- ceea ce reprezintă 56 Ia sută din sarci­ jament Ia furnale şi în ultimă instanţă fontă mai A. TUZA
ţari. Ca urmare, pînă zilele trecute s-au na planificată. puţină. Sa facem, aşadar, cc ne sta în putinţă electrician
arat peste 1400 ha, iar semănatul s-a I. CRĂINESCU Văzută de la înălţime, Hunedoara cu marile ei agregate de foc îşi dezvăluie ade­ pentru a-i sprijini pe furnalişti".
făcut pe 1202 hectare. Realizările obţi­ corespondent văratele splendori industriale. Hotărîtă să facă o reparaţie bună şi în timp (informaţie primita în cadrul concursul
lui corespondenţilor voluntari).

pra schimbării tehnologiei de pre­ cat că 'dintre aceştia 36 sînt mun­ P r o g r a m u l
lucrare a capodinei prin deforma­ citori. Printre cei mai activi se află E X P O Z I Ţ I E I
rea la rece, am introdus o calire strungarii Ioan Taman şi Nicolae
superficială la vîrful fusului şi am Smedru, frezorii Ioan Vlaicu şi Ni­ R E A L IZ Ă R IL O R
strîns toleranţele dimensionale. colae Voina, tehnicienii Victor Ţri- E C O N O M I E I
Drept urmare, numărul reclamanţi­ pon, Petru Suhai şi mulţi alţii.
lor a început să scadă vertiginos, n a ţ i o n a l e
aiungînd în ultimul timp ca de la Perspective
unii beneficiari sa nu mai avem se­ A R.P. R O M IN E :
sizări. Despre ceea ce şi-a propus colec­
tivul uzinei în viitor, mergînd pe ca­ MARŢEA, MIERCUREA, IO-
Mecanizarea şi iniţiativa lea introducerii tehnicii noi şi prin IA, VINEREA Şl de
Ij DISCUŢIE: TERMICA NOUA SI CALITATEA creatoare a oamenilor aceasta spre îmbunătăţirea continuă ta ora 9,00 la ora 79,00.
a calităţii producţiei, a vorbit pe
Despre un alt produs, lanţuri, a scurt ing. Constantin Dobrotă. In DUMINICA de la ora 9,00
primul rînd, a spus el, vom merge
) deschis vorba tov. ing. Dumitru Că- pe drumul perfecţionării continue la ora 20,00.
Ne aflăm la uzina „30 Decembrie" re la cald ş a.m.d. Ori, noi avem un noastre tehnice au avut mult de tană. Solicitările la acest produs au a procedeelor tehnologice şi meto­ LUNEA de la ora 14,00 la
din Cugir. Tovarăşul Dumitru Sasu, Doi factori principali număr restrîns de cadre în compa­ turcă. După studibşi calcule minuţi­ crescut mult în ultimul timp. Pen­ ora 19,00.
secretarul comitetului de partid, ne Faptul că noi am putut să ne în­ raţie cu necesităţile. De aceea, am oase au ajuns la găsirea unor solu­ tru a le putea face faţă, din fondu­ delor noi de muncă. Ţinînd cont
face o scurtă trecere în revistă a suşim în timp relativ scurt tehnolo­ mers pe linia pregătirii lor multila­ ţii cît se poate de bune. Pentru rile de mică mecanizare a fost cons­ de sesizările beneficiarilor, vom cău­
succeselor înregistrate de colectivul terale. In felul acesta, fiecare pro­ eliminarea zgomotului, bunăoară, truit un atelier specializat în care ta să ne ridicăm la cele mai exi­ La c o n c re t
uzinei în ultimul timp. Aflăm astfel gia de fabricaţie a unor produse iectant poate executa lucrările afe­ s-a înlăturat una din cele două pom­ s-a introdus fabricaţia pe flux. Au gente cerinţe. Pentru aceasta vom
destul de preţioase, să perfecţionăm
că maşina de spălat rufe „Albalux" continuu pe cele existente, se dato- rente mai multor faze de fabrica­ pe ale maşinii, rămînînd una singu­ fost construite cuptoare rotative organiza mai bine lucrul în secţi­
a primit mai multe certificate de reşte după părerea mea a doi fac­ ţie ale unui produs. Ca urmare, ca­ ră, fixată direct pe axul rotorului de pentru carbonitrurarea barelor de I.R.E.H. neglijează trimite­
naştere: „Albalux 2", „Albalux 3", tori principali, deschide cuvîntul pacitatea de lucru a întregului co­ (a centrifugă. In felul acesta s-a confecţionare a niturilor la lanţurile ile tehnice, vom studia şi aplica tot rea unui electrician pentru a
„Albalux 4" şi „Albalux 5", una su­ tov. ing. Ioan Pop. Şi anume, este lectiv a putut fi folosită m«ai judi­ eliminat zgomotul, şi s-a simplificat tăietoare. La lanţurile de bicicletă ce e nou în tehnica mondială, vom repara instalaţia electrica a
perioară celeilalte. A fost asimilată vorba de crearea organizaţiei de cios şi mai productiv. construcţia maşinii. De asemenea, a s-a introdus ştanţarea ecliselor pe stimula şi mai mult iniţiativa crea­ căminului cultural din Do­
tehnologia producerii fuselor pen­ bază P.M.R. pe secţiile tehnice şi scăzut posibilitatea de defectare. două rinduri, iar a rolelor pe 5 şi 8 toare a oamenilor. Pentru concreti­ bra, defectă din 4 «epiembrie.
tru industria textilă. Procesul tehno­ pregătirea multilaterală a proiec­ rînduri. A crescut astfel producţia zare mă voi referi pe scurt la pro­
logic la lanţuri articulate şi tăie­ tanţilor. Crearea organizaţiei de Pornind de la sugestiile Pentru eliminarea influenţei asu­ şi productivitatea muncii, iar cali­
toare s-a perfecţionat continuu. Pe bază pe secţiile tehnice a făcut ca pra radioreceptorilor din locuinţă tatea produselor s-a îmbunătăţit dusul nostru principal maşina de
s-a înlocuit motorul colector cu un
piaţa internă şi externă produsele munca de concepţie şi îndrumare cumpărătorilor simţitor. spălat „Albalux". Anul viitor va tre­
fabricii au o căutare din ce în ce tehnică să fie mai bine orientată, motor electric cu poli ecranizaţi de A fost asimilat cu succes şi lan­ bui să producem de 2,5 ori mai
construcţie mult mai robustă, sus­
mai mare. Pînă în prezent colecti­ să nu fie scăpate din vedere pro­ In cuvîntul sau, ing. Constantin ţul P.l V. pentru reductor continuu, multe bucăţi decît în 1964. Pentru
vul uzinei şi-a îndeplinit şi depăşit blemele esenţiale ale producţiei şi Dobrotă a ţinut să precizeze: ma­ pendat direct pe bazinul centrifugii ce se fabrică în foarte puţine ţări a ne îndeplini această sarcină vom
cu inele de cauciuc.
angajamentele anuale la principalii să se poată aplica la timpul opor­ şina de spălat rufe, unul din pro­ ale lumii. Faptul că tehnologia a
indicatori de plan. Şi toate aces­ tun cele mai eficiente măsuri. De dusele cu mare pondere în planul Ceasul şi microîntrerupătorul se fost bine pusă la punct, că la cons­ reorganiza fabricaţia pe principiul
tea, pentru că tehnica nouă pătrun­ asemenea, faptul că oamenii au fost de producţie al uzinei, a fost pusă defectau pentru că erau acţionate trucţia lui se folosesc o serie de liniilor tehnologice pentru reperele
de cu paşi repezi în secţiile uzinei mobilizaţi mai din plin la înfăptui­ iniţial în vînzare sub denumirea de de la distanţă. De aceea au fost dispozitive şi mecanisme originale, conducătoare şi vom mecaniza trans­
„Albalux 1". Acest prim prototip a
şî, împreună cu ea, calitatea pro­ rea unor obiective, controlaţi şi în­ montate direct pe tabloul de co­ a făcut ca el să fie foarte căutat. portul înteroperaţii. De asemenea, se
ducţiei. dat primul mare examen în faţa mandă al maşinii. Aşa se face că Vorbind despre mica mecanizare
drumaţi îndeaproape, a condus la cumpărătorilor, mai bine-zis a gos­ au apărut prototipuri mult mai per­ va introduce vopsirea în flux con­
Pentru a ilustra mai pregnant întărirea răspunderii personale a podinelor. Timp de un şi jumătate fecţionate ale maşinii cum sînt „A l­ şi introducerea noului, tov. Baici,
preocuparea colectivului de munci­ fiecăruia, ceea ce este foarte im­ noi am cules toate sugestiile şi balux 2", „Albalux 3" ş.a.m.d. şeful cabinetului tehnic, a subliniat tinuu şi mecanizată. La fel, se vor
tori, ingineri şi tehnicieni pentru portant. observaţiile acestora, le-am grupat Tot astfel, urmînd sesizările be­ rolul mişcării de inovaţii. Multe din mecaniza operaţiile de degresare şi
îmbunătăţirea calităţii produselor, Cît despre pregătirea multilatera­ pe efecte şi pe categorii de cauze. neficiarilor, am reuşit să ne însu­ perfecţionările tehnice amintite sînt spălare. Am convingerea că în felul
am invitat în jurul mesei pe tov. lă a cursanţilor, ea este o soluţie Apoi am trecut (a înlăturarea nea­ şim din ce în ce mai bine tehnolo­ roadele iniţiativei creatoare a ino­ acesta vom rezolva nu numai pro­
ing. Constantin Dobrotă, inginerul originală a noastră, menită să ne junsurilor şi perfecţionarea prototi­ gia de fabricaţie pentru fusurile fo­ vatorilor. Lor li se datoreşte In bună blema cantitativă, ci şî pe cea cali­
şef al uzinei, ing. Ioan Pop, teh­ ajute în rezolvarea sarcinilor mul­ pului. Cel mai adesea s-au semna­ losite în fabricile textile, un produs măsură creşterea productivităţii tativă. Ţin să mai adaug ca avem
muncii şi perfecţionarea continuă a
nologul şef, ing. Ovidiu Agliceru, tiple, mereu crescînde, ce stau în lat defectarea sistemului de coman­ extrem de pretenţios. în curs de studiu perfecţionarea ul­
faţa colectivului de proiectanţi. De dă, al întrerupătorului ceas, zgomot maşinilor de spălat rufe, folosirea
proiectantul şef, ing. Dumitru Că- Aici, spunea ing. Octavian Aglice­ unor scule, dispozitive şi verifica­
obicei în uzine se merge pe forma­ mare în timpul exploatării, influen­ ru, problemele cele mai grele le ri­ timului tip de maşină de spălat,
tana, şeful producţiei şi pe tehni­ rea proiectanţilor specializaţi într-o ţa asupra receptorilor radiofonici dicau vibraţiile îndeosebi la tura­ toare eficiente şi productive. Anul care va satisface într-o măsură şi — La telefon I.R.E.H,
cianul Borîs Baici, şeful cabinetu­ anumită operaţiune, fie pentru aş- din locuinţă şi defectarea pompe­ ţii foarte înalte. Pentru a remedia acesta, pînă în prezent, numărul ino­ mai mare cerinţele cumpărătorilor. Cum, n-aveţi lumină 7 /m*
posibil, eu vad că este...
lui tehnic. .chiere, deformare la rece, deforma­ lor de evacuare a apei. Colectivele acest neajuns noi am. acţionat asu­ vatorilor 4 .ajuns la 67., De r.emac- Ing. GH. COMŞUJA Desen de V. Mihăilescu