Page 74 - 1964-10

Nr. 3053
Paa. 2 D r u m u l s o c ia lis m u lu i

A €» IE N ID> % lui dc cîniece şi dansuri „Ciocirlia"; COMBINATUL SIDERUR6IC HUNEDOARA
16,20 Din activitatea sfaturilor popu­
lare; 17,10 Muzică corală; 17,35 A-
nunţuri, reclame, muzică, 18,00 Duete
lirice din opere; 18,25 Interpreţi de angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii;
muzică uşorră; 19,05 Melodii popu­
J 0 ! 2 2 OCTOMBRIE 1964 lare interpretate de Victoria Baciu şi
Fănîcă Stancscu-Romîneşti: 19,30 Mu­ — strungari; — macaragii;
zică uşoară; 22,30 Melodii din ope­
rete; 23,15 Muzică dc dans. — frezori; — lăcătuşi;
CINEMA din Iaşi; 14,10 Muzică uşoară; 14,30
Prietena noastră cartea; 15,30 Solişti TELEVIZIUNE — rabotori; — zidari şamotori;
DEVA : Dragoste la zero grade — şi formaţii artistice de amatori din
cinematograful „Patria" ; Vara în diferite regiuni ale patriei; 17,15 O- — electricieni; — sudori;
nordul sălbatic — cinematograful limpiada — Tokio, 1964; 17,30 Mu­ 17,30 Jocurile Olimpice — Tokio,
„Arta" ; PETROŞANI : Bărbaţii — zică uşoară; 17,50 Cîntcce din fol­ 1964; 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
cinematograful „Republica" ; Seches­ clorul nou şi jocuri populare; 18,15 Pentru copii: Circul Bouglione (par­ De asemenea angajează contabil principal
tratul din Altona — cinematograful Universitatea tehnică rcdîo; 18,30 tea a Il-a); 19,30 Clubul tinereţii;
„7 Noiembrie41 ; LUPF.NI : Cei ireî Seară pentru tineret; 20,30 Noapte 20,40 Versuri închinate ostaşilor noş­ precum şi muncitori necalificaţi şi paznici.
muşcheuri — cinematograful „Cul­ bună, copii „Butoiul dc aur"; 20,55 tri; 20,55 Copiii minune. O îmbinare
tural"; ALBA IULIA : Cei şapte mag­ Cuplete din operete; 21,15 Părinţi şî reuşită între satiră şi reportaj, în­
dreptate împotriva militarismului; In
nifici — cinematograful „Victoria" ; copii; 21,50 Muzică uşoară; 22,15 încheiere: Poşta televiziunii; Buletin de C ondiţiile de angajare sînt: să aibă vîrsia îm ­
Muzici de dans.
Uoigajul şi fata — cinematograful plinită de 18 ani.
„23 August" ; SEBEŞ : M-am îndră­ PROGRAMUL II: 8.30 Recoman- ştiri. Buletin meteorologie.
gostit la Copenhaga — cinematogra­ dări din program; 9,30 Vreau să H
ful „Progresul* ; Locotenent Cristi- ştiu; 10,00 Din muzica popoarelor ; Buletin meteorologic Pentru cei necăsătoriţi se asigură locuinţă.
na — cinematograful „Sebeşul" ; 10.30 Revista economică radio: 11,03
ORÂŞTIE : Cei trei muşchetari — Cîntcce pentru cei mici; 11,30 Mu­ PENTRU 34 ORE
cinematograful „Placă™" ; HAŢEG : zică uşoară; 12,40 Piese de estradă; Vreme ncsiabilă cu cerul mai mult Inform aţii suplim entare se prim esc fa C. S. H.
Rozana — cinematograful „Popu­ 13,08 Din folclorul muzical al re­ — serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, in­
lar" ; BRAD : La strada — cinemato­ giunilor patriei: melodii dîn Oltenia; noros ziua. Vor cădea ploi locale.
graful „Steaua roşie" ; SIMERIA t 13.30 Meridiane; 13,40 Arii din ope­ Vînt potrivit cu intensificări locale te rio r 42, unde se adresează cererile şi autobiografia.
Comoara din lacul de argint — ci­ re; 14,10 Piese corale dirijate de din nord-vest. Temperatura variabilă ;
nematograful „Mureşul". Gheorghc Danga; 14,30 Muzică de ziua va fi cuprinsă între 12 şi 18
grade, iar noaptea între 2 şi 7 grade.
cameră; 15.05 Muzică uşoară inter­
pretată de Margareta Pislaru şi Aure- PENTRU URMĂTOARELE
R A D IO lian Andrcescu; 15,30 Ştiinţa in sluj­ 3 ZILE l__ ----U!TBlP«lMDfcJ*fe4 OQPSem Ai •AOCfNDUSmiC LOCALA
ba păcii; 15,40 Solişti ai teatrelor OfcVA 94r.Oe,>c,nr*
PROGRAMUL I: 5,06 Muzică noastre muzicale; 16,00 Cîntă orches­ Vreme schimbătoare cu cerul noros
populară; 5,30 Lecţia de gimnastică; tra de muzică populară a ansamblu­ şi temperatura în general staţionară.
5,40 Cîntcce de muncă; 6.10 Muzică UW ’ZVOR4<TA N A r m ;
de estradă; 6,20 Emisiunea pentru sa­
te; 6,45 Salut voios de pionier; 7,06
Melodii distractive; 7,30 Sfatul me­
dicului; 7,45 Piese de estradă; 8,00
Sumarul piesei; 8,06 Prelucrări cora­ v & d a e lie i
le; 8.30 Melodii populare; 9,30 Muzi­
că din operete; 10,03 Recitalul flau­
tistului Vasile Jianu; 10.15 Pagini din
volumul dc povestiri „Microbuzul de RADULESCU AUREL - Oră- completă. Citev* date biografice şi cîtc-
seară" de Eugen Teodoru; 10,30 Doi­ şiic. Informaţia pe care ne-aţi trimis-o va citate nu sînt suficiente pentru sco­
ne şi jocuri populare; 11,00 Muzică referitoare la concursul „Cine ştie, cîş- purile pc care vi Ic-nţi propus. Citiţi
din opere; 11,30 însemnări de repor­ tigăc’ pc tenta filmului „Un surîs în nui multă literatură critică şi încercaţi
ter; 11,38 Din muzica corală a îna­ plină vară" a fost buni. Nc-ar fi in­ cîievj sinteze. Aşteptăm pc mai departe
intaşilor; 12,03 Capricii şi fantezii dc teresat însă dacă asemenea acţiuni orga­ colaborarea dumneavoastră.
estradă; 12,45 Cîntă orchestra dc nizaţi şi cu cetăţenii din oraş, nu nu­ NICU SBUCHEA — Haţeg. Sîiucţî
muzică populară „Doina Moldovei" mai cu copiii. Vi rugăm ca pc viitor
Dacă îmi plac merele... I'oto t N. Moldoveana să ne scrieţi despre felul cum sîiu în­ un corespondent cu o îndelungată acti­
vii mc. întotdeauna am primit cu interes
grijite aparatele dc cinematograf dc la scrisorile pc care ni le-aţi trimis pe di­
comune, despre modul de rulare a fil­ ferite probleme, marca lor majoritate i
melor, popularizarea lor şi acţiunile cc vazînd lumina tiparului. Ar fi bine însă, ÎNTREPRiNOEREft REGIOMĂ DE ELECTRICITATE
m m DIFERENŢIAT NASURILE AGROTEHNICE au loc pc marginea :or. Aşteptăm în ca unele informaţii pc caic ni Ic trimi­
continuare colaborarea dumneavoastră.
teţi să nu fie atît de telegrafice.
Dc
D. PETRESCU — Deva. Nc-aţi tri­ pildă, ne-aţi trimis o informaţie privi­ HUNEDOARA— DEVA
In toamna acestui an gospodăria colec­ mănatul a fost executat în perioada op­ In scopul asigurării unor lucrări dc mis o scrisoare referitoare la activitatea tor la uit spectacol. Nu aţi amintit însă
tivă din Vinerea însamînţează suprafaţa timă, 1-8 octombrie, în prealabil tere­ semănat dc calitate superioară am. urmă­ bibliotecii de la Autobaza Deva. Ea pu­ decît titlul spectacolului şi cîţiva inter­ strada George Enescu nr. 39, telefon 1950
de 527 ha cu cereale păioase, din care nul fiind discuit şi grâpat. Pe 45 ha te­ rit îndeaproape folosirea judicioasă a se­ tea fi publicată cu unele completări. preţi. Ca participant la spectacol, ar fi
400 ha cu grîu, 100 ha cu orz şi 27 ha ren unde solul a fost afinat, după se­ mănătorilor precum şi instruirea cores­ Dar, întrucît nu v-aţi indicat adresa şi fost folositor dacă ne-aţi fi scris părerea
cu secară furajeră. mănat am efectuat o lucrare cu tăvălu­ punzătoare a mecanizatorilor şi a mî- locul de muncă, nu v-am putut solicita despre calitatea lui şi felul cum a fost vinde din stoc disponibil:
Pînă la 20 octombrie, din suprafaţa gul. La 8 zile după semănat griul a şi nuitorilor de maşini. Lucrînd cu acesie completări. Aşteptăm în conti­ primit dc public.
planificată s-a însămînţat orzul şi seca­ răsărit, avînd în prezent o densitate dc maşini puse la punct şi contro- nuare să ne scrieţi, îiidicindu-vă adresa Scrîeii-nc în continuare, ţînînd cont — ru lm e n ţi;
ra pe întreaga suprafaţă, iar griul pe mai 450 plante pe m.p., deci o densitate nor- J în d cu atenţie repartizarea semin­ exactă şi locul dc muncă. de indicaţiile de mai sus. — plâcuje din metal dur ;
mult de 250 ha. mala care ne dă garanţia că şi în anul ţelor, mecanizatorii Oltean Ion, Juia
Ion şi Matei Gheorghc dc la S. M. T. A. ANCA — Haţeg. Reportajul „Vo­ EUGEN LEUCEAN — Brad. Din ac-
In scopul executării semănatului în ioşie, dans, poezie" n-a putut fi publi­ tivitatca şcolarilor, despre caic obişnuiţi — iz o la to ri;
bune condiţiuni au fost luate din timp Orăştie, precum şi colectiviştii de pe se­ cat deoarece tema pe care aţi aborda- să ne scrieţi, nc interesează în mod deo­ — echipam ent de protecţie şi u zu ră ;
mănători, Barbu Nîcolae, Oltean Siinion,
o scrie dc masuri pregătitoare — unele t-o nu sc pretează pentru un reportaj. sebit strădaniile pentru însuşirea mate­
în legătură cu terenul, iar altele referi­ La însămîntări Cioran Traian şi Samoilescu Ion au exe­ De altfel se simte în material extensiu­ riei, sprijinul dat de organizaţiile dc ti­ — tub w arnisch;
cutat numai lucrări dc bună calitate.
toare la sămînţă. Astfel terenul a fost nea forţată a temei. Ceea ce aţi scris neret din şcoală în această privinţă, în­
lucrat diferenţiat, mai bine dccît în anii Problema efectuării însămînţărilor în dumneavoastră sc ^retează foarte bine tărirea disciplinei în şcoală şî în afara ci, — transform atori de tortă 30 K V A 15/0,4 KV,
precedenţi, deoarece am ţinut cont dc bune condiţiuni stă în centrul preocu­ pentru o ştire, metodele de educare patriotică şi cetă­ precum şi alte m ateriale electrice.
părilor consiliului de conducere al gos­
planta premergătoare, fertilitatea natu­ 1965 o să >c realizeze o recoltă bună. podăriei colective. Ajutaţi de mecaniza­ Sînicm bucuroşi să primim în conti­ ţenească a elevilor, eficienţa acer/ora.
rală a solului, disponibilul de îngrăşă­ La cfcciuarea lucrărilor de pregătire torii permanentizaţi în cadrul G.A.C. şi
minte naturale şi chimice şi posibilita­ a terenului şi semănat am ţinut scama îndrumaţi îndeaproape de către organi­ nuare colaborarea dumneavoastră. De asemenea, ne, interesează activitatea
tea administrării lor, de încadrarea se­ de a aplica întregul complex de lucrări zaţia dc partid, colectiviştii din Vinerea URDEA PETRU — Simeria şi SCHON bibliotecii şcolare, a cercului literar, ac­
mănatului in epoca optimă, precum şi agrotehnice in mod diferenţiat de la o vor reuşi să asigure o bază trainică re­ ROLAND — Orăştie. Nc-a bucurat fap­ tivitatea artistică ctc. SFATUL POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
de cerinţele soiurilor faţă de factorii pe- tarla la alta. coltei din anul viitor. tul că vă preocupă personalitatea ma­ Informaţia trimisă privind munca pa­
'* 'logici. Atenţie deosebită am acordat lucrări­ relui nostru poet, M. Eminescu. Scriso­ — Com itetul executiv —
lor de semănat, ‘precum şi asigurării şi triotică pc care elevii au desfâşurat-o uu
Aşa de pildă, suprafaţa dc teren pe ing. M1RCEA GLODEANU rile pe care ni le-sţi ifihiis Meritor
care anual sintem nevoiţi să o semănăm pregătirii corespunzătoare a seminţei dc la G.A.C. Vinerea Ia marele poet nu le-am putut publica a fost destul dc semnificativă. 1 IV II R ţ
cr. grîu avînd iot grîu ca plantă pre­ O dată cu primirea rezultatului dc a- raionul Orăştie deoarece am fi dorit o prezentare mai Vă rugăm să ne scrieţi în continuare.
mergătoare a fost stabilită astfel îneît nali/.ă a seminţelor de la Laboratorul re­ Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara,
să ne dea certitudinea obţinerii unor re­ gional pentru controlul seminţelor, am publică concurs pentru ocuparea postului de secretar al Comitetului
colte bun?. Iată un exemplu concludent întocmit o situaţie cu indicii calitativi
în această privinţă. Tarlaua în suprafa­ ai seminţelor cu ajutorul cărora în final executiv al sfatului popular comunal din următoarele comune-
ţă de VD ha care urma să fie semănată am calculat norma de însămînţarc Ia — COMUNA RIŞCULIJA DIN RAIONUL BRAD;
cu grîu am alcs-o pe un teren unde cu hectar. I.a stabilirea acesteia s-a ţinut — COMUNA FURCŞOARA DIN RAIONUL ILIA;
doi ani în urmă a fost cultivat trifoi. seama dc densitatea plantelor la m. p. ce — COMUNA VĂRMAGA DIN RAIONUL ILIA;
trebuia asigurată în funcţie dc fertilita­
Pc terenul respectiv, în acest an, s-a tea fiecărei tarlale. Am avut în vedere — COMUNA JINA DIN RAIONUL SEBEŞ.
realizat o producţie medic de 2.262 leg. apoi puritatea germinativă şi greutatea La concurs pat să se înscrie cei care au studii medii sau echiva­
grîu la ha. Aceste date au constituit a 1.000 de boabe. In funcţie de aceste lente cu acestea ţi un stagiu de ce| puţin cinci ani în muncă la sfa­
pentru noi indicii siguri că solul este bi­ elemente am procedat la reglarea maşi­ turile populare, în învăţămînt sau în alt domeniu al administraţiei
ne aprovizionat cu materii fertilizante, nilor dc semănat SU—29. de stat.
rczuhînd că se va preta încă un an pen­ Am calculat cantitatea dc sămînţă cc
tru cultivarea griului. Pentru şi mai mul­ sc va da la hectar pentru a asigura o HUNEDOARA De asemenea, pot sâ se înscrie şî cei ce au 7 clase elementare
ta siguranţă, o dată cu executarea ogo­ PEISAJ CITADIN şi un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau
densitate dc 425, 450 şi 475 boabe ger- in alt domeniu al administraţiei de stat.
rului de vară am încorporat în sol can­ minabile la m.p.. pentru fiecare soi şi
titatea dc 250 kg. superfo9fat la ha. In lot dc seminţe. Aceste date ne-au per­ Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comitetul exe­
acelaşi timp însă am procurat şi canti­ mis să însăminţăm cnntităti diferenţiate cutiv al Sfatului popular regional Hunedoara, in Deva, pînă la data
tatea necesară dc azotat de amoniu pc dr sămînţă pc fiecare tarla. De exem­ de 8 NOIEMBRIE 1964, fiind însoţite de următoarele acte:
care-1 vom administra în primăvară se­ plu, pc terenurile mai fertile semănatul — COPIE DE PE ACTUL DE NAŞTERE;
mănăturii, în doze dc 50-60 kg. la ha. s-a făcut mai la începutul perioadei op­ — ACTUL DE STUDII IN ORIGINAL SAU IN COPIE LEGA­
Prin aceste lucrări dăm solului 16 kg a- time dc însămînţarc şi am folosit în fur LIZATĂ;
7.01 şi 30 kg fosfor activ la hectar, caic de 425 boabe germinabile la m.p. Pc te­
împreună cu clementele fcrtilîzantc deja renurile mai sărace semănatul s-a făcut — DOVADA ASUPRA STAGIULUI IN MUNCĂ IN ADMINISTRA­
existente în sol vor putea asigura o bună spic sfîrşilul perioadei optime de însă­ ŢIA DE STAT;
dezvoltare a culturii şi realizarea de pro­ mi» ţ.i re ş) am asigurat în jur de 450-475 — CERTIFICAT DE SĂNĂTATE, ELIBERAT DE CIRCUMSCRIPŢIA
ducţii sporite. Pe tarlaua respectivă se­ boabe germinabile la m.p. SANITARA SAU POLICLINICA DE CARE APARŢINE CANDIDATUL;
— DOVADA SITUAŢIEI MILITARE ELIBERATA DE COMISARIATUL
MILITAR (pentru bărbaţi);
liniare, sînt pîndite dc schematism runcau într-o petrecere exuberantă. — AUTOBIOGRAFIE.
PLECAREA Niculae Branga, odioasa unealtă a au­ Intre ciobani, folclor şi natură exista Concursul va avea loc la Comitetul executiv al Sfatului popular
Personajul ccl mai bine realizat este
o unitate indisolubilă, zămisliră dc-a
torităţilor. Acesta îşi joacă rolul cu
O atenţie deosebită o acordă au­
dibăcie, este făţarnic şi sc trudeşte lungul veacurilor. al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva, strada Dr. Petru Groza nr.
22, în ziua de 17 NOIEMBRIE 1964, ORELE 9.
continuu de a crea vlaşinilor impresia toarea reconstituirii epocii în care sc Concursul va consta dintr-o probă scrisă ţi una orală, asupra cu­
Recentul roman al Ioanei Postclni- şinii trădătorului Branga şi strigătul că luptă pentru interesele lor. Astfel desfăşoară acţiunea. Reînvierea ca­ noştinţelor în domeniul construcţiei ţi administraţiei de stat.
cu redă un episod tulbure din viaţa de IOANA POSTELNICU turbat din fina] al învinsului („Pădu­ a reuşit să ia locul grcavului şi apoi drului istoric sc face însă cu multă
unui sat de păstori ardeleni. Acţiunea chilor, vă strivesc") care este de fapr să devină primar. Ştia pica bine că o grijă pentru a nu sc îngreuna desfă­ Tematica problemelor concursului se poate consulta la Comitetul
sc petrece în salul VJnşin (Poiana, ra­ tras pc roată şi sfirtccnt dc cuţite as­ strigătul deznădăjduit al tuturor ace­ ruptură pc faţă cu vlaşinii il va duce şurarea acţiunii. Descrierea Sibiului dc executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secretariat-admini-
ionul Sebeş) pe vremea cînd imperiul cuţite ca bricele. lora care au aprins mînia vlaşinilor, inevitabil la picirc. Din înalta func­ acum 200 de ani este sugestivă. Ora­ strativ) precum ţi la comitetele executive ale sfaturilor populare raio-
austro-ungar era cîrmuir de Maria Un rol infam l-a jucat în această porniţi acum să-i pedepsească fără ţie pc caic a deţinea, izbea în oa­ şul era compus dîn uliţe şi bresle cu nale, orăţeneţti ţi comunale.
Tcreza şi mai tîrziu de fiul ci, losif. acţiune biserica catolică, caic, prin cruţare pe vinovaţi şi sa-şi facă drep­ meni pe ascuns, necruţător şi dc a- denumiri pitoreşti ca: uliţa „bumbu­
Din vremuri străvechi ciobanii vla- trecerea vlaşinilor la „uniaţie", urmă­ tate. ccea rănile pricinuite erau mai dure­ lui", uliţa „sării", a „orezului", a
şini îşi purtau liberi turmele pe cres­ rea deznaţionalizarea lor — deznaţio­ Cu toate acestea, în momentele cele roase. Dorinţa dc înavuţire l-a de­ „postăvarilor" ctc. Aici sc ţineau ne­
tele munţilor, înfrăţiţi cu codrul. In­ nalizare care Ic uşura opera dc înro­ mai grele, ci rămîn la fel dc ospita­ zumanizat; bărbătoiu! chipeş şi irezis­ numărate lîrguri: al „vitelor", al întreprinderea cinematografică regională de stat
tr-o zi măria-sa, împărăteasa, a desco­ bire. Dc fapt capii bisericii nu cău­ lieri şi demni ca şi înainte şi-l dofto­ tibil s-a transformat într-un morman „hiînzii”. al „peştelui" ş.a.
perit că printre supuşii ci s-ar afla par­ tau să-şî mascheze aceste intenţii inîr- ricesc chiar pe vrăjmaşul lor neîndu­ inform dc grăsime care, pentru cîţi­ Romanul „Plecarea vlaşinilor" con­ Hunedoara
că şi nişte păstori valahi caic trăiesc şave, Istvan rccnnoscînd chiar, Ia un plecat, Ianek. va bani, făcea moarte dc om. Branga tinuă tradiţia prozei ardeleneşti. o
prea slobozi, prea mîndri şi dîrji la în­ moment dat, că „biserica şi armata Intre vlaşini şi iobagii din împreju­ este un Dinu Păturică ardelenesc, la proză densă. încărcată dc semnifica­ cu sediul în Deva sfrada Avram
făţişare şi e-a gîndu că n-ar fi rău merg mină în mină". rimile Sibiului s-a statornicit o prie­ fel dc ambiţios şi lipsit de scrupule ţii majore, în care conflictul social
dacă i-ar face şi pe aceşiia robii săi... In aceste condiţii vlaşinii sini obli­ tenie strînsa, întrucît ţelul luptei lor însă cu o altă stare civilă. Sfîrşitul cmc predominant. Spre deosebire dc lancu nr. 10. telefon 1819 sau 1655
gaţi să opună rezistenţa. Ca şi în „Răscoala", dc Dildă, cu care arc mul­
Cartea redă tocmai această încleş­ era acelaşi. Iobagii romîni, saşi, un­ tragic şi l-a meritat cu prisosinţă.
tare năprasnică dintre vlaşini, care o- guri, indiferent dc naţionalitate, cran Vuţa este o copie feminină fidelă te asemănări, fenomenul social este recrutează candidaţi pentru:
disecat şî analizat cu un instrument
puneau o rezistenţă dîrză şi cei caic la fel de exploataţi. Ei au iniţiat chiar a lui Branga, bărbatul ci. Din rîndu- sigur dc investigaţie — concepţia mar-
nccrcau să Ic fure libertatea. Ei tre- o acţiune comună împotriva jandarmi­ rilc personajelor aşa-zîse negative tre­ xisi-leninistă despre lume şî viată. ŞCOALA TEHNICA DE CINEMATOGRAFIE DIN BUCUREŞTI
• uiiui să lupte împotriva unei duble R E C E N Z IE lor în tîrg, la Sibiu, cînd aceştia lc-au buie să maî reţinem pc Ianek — o- Acesta este un roman-fluviu în
exploatări: naţionale şi sociale. Burg- spart butoaiele cu băutură. mul docil şi ascultător — al Vîcnci caic acţiunea, desfăşurată pc mai mul­
inagisirul Sibiului, pc de o parte şi Din rîndurilc vlaşinilor se desprind care avea o plăcere sadică de a pe­ te planuri, creşte gradat şi se precipi­ Durata de şcolarizare este de 1 sau 2 ani.
autoritatea imperială, reprezentată „Răscoala", personajul central al căi­ cîtcva individualităţi puternice, bine depsi şi pe Helmuth Grammcr, burg- tă cu cît sc apropie dcznodămîntul.
prin Pcntaucr şi Ianck, pe dc altă par­ ţii este poporul .— personaj colectiv. conturate. magislrul cetăţii Sibiu, la înfăţişare Ioana Postelnicii face dovada unei Se primesc absolvenţi ai ţcolilor medii, cu .;>( fără examen de ma­
te, şi-au dat scama câ vlaşinii sine mai La început, cînd Ianek i-a făcut da­ Alcxa Banu, greavul, este întotdea­ „rotund ca un butoiaş" şi încăpăţînat adînci cunoaşteri a vieţii păstorilor. în­ turitate.
ca un catîr.
tari decît piatra şi că nu pot ii cu­ tori cu 25 fiorini şi 20 de oi, vlaşinii, una drept, cinstit, dîrz şi înfruntă pri­ trucît acţiunea se octrcce chiar în sa­ Examenul de admitere are loc in ziua de 25 octombrie a.c., la
ceriţi dccîr prin vicleşug. Au căutat crczînd că această acţiune a auiorită- mejdiile cu seninătatea omului care Romanul ne oferă o întreagă gale­ tul eî natal. Ea stăpîne.şte un stil for­
un trădător şi pînă la urmă l-au găsit ţilor este îniimplătoare şi trecătoare, luptă pentru o cauză sacră; moartea rie de personaje, unele destul dc bine mat. îmurstrîţat cu metafore, compa­ sediul ţcolii din Bucureşti, Bulevardul Lacul Tei nr. 63, tel. 12.45.98,
în persoana lui N. Branga. un cioban s-au resemnat şi s-au supus. Conco­ iHi-1 înspăimîntă şi în momentul în individualizate şi tipizate. raţii originale şi neaşteptate, iar re­
dornic dc înavuţire, pe care l-an vîrît, mitent cu înicţirca atacurilor, cio­ carc-şi dă sfîrşitul îşi exprimă încre­ In acest roman Ioana Postclnicu a gionalismele şi arhaismele sînt utili­
ca pe un cui, în trupul vlaşinîlor. Din banii încep însă să se organizeze. Bă­ derea în izbînda cauzei tovarăşilor săi realizat o adevărată monografie a sa­ zate cu multă prudenţă. Cartea con­
laia pc care o dă Darie lui Ianek con­ E) c slîlpul satului, omul dc nădeide tului ardelenesc de păstori, descriind
acest moment forţa lor, care consta în ţine cîtcva scene dc masă admirabil întreprinderea cinematografică regională de stat
unitatea dintre ei, a început să fie stituie o manifestare izolată, primară caic, alături dc părintele Ghcrasiin, cu profunzime fenomenul transhe- realizate, în care nsihologîa mulţimii
măcinată, distrusa Cînd bărbaţii erau a mînici vlaşinilor. Pini la pedeapsa ştîc să dea întotdeauna sfatul ccl mai manţei. Satul Vlaşin arc o organizare este surprinsă cu fineţe, (c.x. „rebelia" Hunedoara
plecaţi „la munte" cătanele lui lauck pc care o primeşte Branga dc la întrea­ hun. Greavul este un izvor nesecat dc feudală, c condus dc un grcav şi cîţi­ din tîrg, din Sibiu). Pagini de un in­
făceau incursiuni toi mai dese în sat, ga colcctjvitate s-a parcurs un drum încredere pentru ceilalţi vlaşini şi de va juzi; ocupaţia de căpetenie a oa­ tens dramatism alternează cu altele dc cu sediul în Deva, strada Avram lancu nr. 10.
lung, sinuos, „drumul spinos al înţe­
prădau, prindeau bătrînii, femeile şi aceea a căpătat în ochii lor măreţie menilor este păstorim! Scriitoarea o profundă analiză psihologică.
copiii şi-i maltratau; bisericii i-au dat legerii". dc simbol. surprinde cu multă poezie primii fiori Acţiunea, de obicei antrenantă, este
foc, bunurile oamenilor Ic luau în Autoarea surprinde cu deosebită fi­ Înrudiţi temperamental cu acesta de dragoste care apar la Salomia, Iu­ întreruptă uneori ncîustificat, lăsînd A N G A J E A Z A IM E D IA T :
neţe trecerea aceasia de la acţiunile sînt şi Onca Bîtoaca, tîuănil chipeş birea curată şi neprihănită dintre ca
mod arbitrar. Cu concursul lui Bran­ singulare, sporadice la cele colective, carc-şi dă viaţa pentru cauza vlaşini­ şi Ilarie. In acest sat plecarea la mun­ loc naraţiunii $i descrierilor de natura,
şa capii vlaşinilor au fost atraşi în organizate, care urmăresc un ţel pre­ lor şi Ieronim. fiul şi succesorul drept te a ciobanilor pentru 2—3 ani con­ nu întotdeauna originale. Trccînd şi — un inginer pentru funcţia de şef
curse, prinşi şi apoi azvîrlîţi în temni­ cis, depăşind prin aceasta viziunea lui al greavului. Istina este o femeie pe stituia o adevărată tragedie. Neveste­ peste unele deficienţe de compoziţie,
ţă. In acest mod Alcxa Banu, grcavul, Rcbrcanu la care ţăranii acţionează cit dc cuceritoare la trup pe atît de le îşi însoţeau bărbaţii pînă la Dea­ d'* înlănţuire a episoadelor, romanul al serviciului tehnic;
a fOii prins şi bătut în piaţa din Si­ dezorganizat, instinctiv, ca o turmă, demnă şi deschisă cu oamenii, neînfri­ lul Dorului, unde-i jeleau şi-i boceau, „Plecarea vlaşinilor" se înscrie ca o
izbînda a literaturii noastre
realist-
biu cu mănunchiul dc nuiele pînă i-a fiind sortiţi unei inevitabile înfrîn- cată chiar cînd viaţa O părăseşte pi­ Ciobanii urcau crestele munţilor mîlt- socialistc dc Inspiraţie istorică. — un tehnician constructor.
împroşcat sîngele din spinare. Trădat, geri. Canea Ioanei Postelnicii sfirşeş- cătură cu picătură.,. Uneori persona­ niţî şi întunecaţi şi nu se bucurau de­ Alte informaţii se pot primi la sediul întreprinderii, telefon 1819
greavul r. avut un sfîrşit tragic, a fost ic prin pedeapsa pc care o aplică vla­ jele din tabăra vlaşinilor devin însă cît la tîrgul Nedcii cînd cu toţii sc a- ALEX. BALGRADEAN sau 1655,