Page 75 - 1964-10
P. 75
Nr. 3053 Dramul socialismului ••Poo. 3'
In centrul dezbaterilor •* In întreprinderile din oraşul regional Hunedoara
W d D V C T I A Ritm intens pregătirilor pentru iarnă!
O analiză cît dc succintă a rezulta
ciuncşîi, acoperirea integrală a halelor,
gospodărirea judicioasă a materiilor pri
telor obţinute în cele nouă luni ale anu bina tul ut o preocupare susţinută pentru plu, lucrările dc la cariera de calcar Cră-
lui curent arată că cele mai multe în me şi materialelor. In acest sens se pot introducerea încălzirii la posturile de
Principala problema dezbătută de co* urma, precum şi posibilităţile pentru ,1 ficcărci zile; cu acest prilej scoatem în treprinderi de pc raza oraşului regional organiza acţiuni dc stringere a cocsului, comandă ctc., cc trebuie executate dc
muniştii de la seaorul XIV al E. M. sc ieşi din impas. S-a ajuns astfel la evidenţă ce am făcut bine, vedem ce Hunedoara şi-au realizat lună de lună calcarului, cărbunelui cocsificabil, mine către I.C.S.H., sînt întîrziate.
Barza iu adunarea generală de dare dc concluzia că frontul dc producţie este am făcut râu şî stabilim măsuri pentru sarcinile dc plan şi angajamentele luate reului, nisipurilor, fierului vechi, care se Aşadar, a limita pregătirile pentru
scama şi alegeri, care a avut loc de insuficient, că forţa de producţie nu c a doua zi“. în întrecere (uncie, chiar îmbunătăţite găsesc împrăştiate dc-a lungul liniilor fe iarnă doar la asigurarea stocurilor dc
curînd, a fost producţia. Aiît darea de bine folosită. Totodată colectivul a In adunarea generală s-a vorbit şi în cîteva rînduri). Rezultatele bune ob rate şi în curtea combinatului. Aseme materiale şi materii prime, nu înseamnă
scamă, cit şi discuţiile au fost orien propus măsuri în vederea impulsionării despre preocuparea pentru realizarea ţinute dc oamenii muncii din întreprin nea acţiuni au mai fost organizate şi au a rezolva pe deplin problema creării
tate în această direcţie. Faptul este în- activităţii la lucrările de pregătiri, pre celorlalţi indicatori a: planului dc pro derile oraşului Hunedoara. încă din pri dat rezultate bune. condiţiilor necesare desfăşurării unei ac
tivităţi ritmice şi în timpul friguros. Se
mele zile ale anului, se datorcsc mun
La uzina „Victoria** Călan s-au luat,
irutotul explicabil mai ales dacă se ur cum şi îmbunătăţirii raportului dintre ducţie. In urma unor propuneri făcute cii lor entuziaste, măsurilor aplicate dc asemenea, măsuri eficace. Totuşi, şi impune deci, rezolvarea tuturor proble
măreşte felul în care s-au realizat prin numărul muncitorilor productivi şi al într-o adunare generală dc partid, s-a pentru crearea unor condiţii cît mai aici trebuie acordată atenţie sporită a- melor legate de bunul mers al activită
cipalii indicatori de plan în cursul aces celor neproductivi. Pc baza acestor pro extins procedeul puşcării pe vatră po bune de lucru în toate anotimpurile şi provizionării întreprinderii cu minereu ţii întreprinderilor, dc crearea condiţii
tui an. In trimestrul I nu s-a realizat puneri, biroul organizaţiei de bază a dită cu placă metalică; o parte din mai ales iarna. dc fier şi aglomerat, utilizării materii lor optime de muncă, şi realizarea încă
*<ci unul din indicatorii dc producţie; recomandat conducerii sectorului să lemnul destinat susţinerii lucrărilor mi Pornind dc la acest considerent, că lor prime şi materialelor cc sînt încă din primele zile a sarcinilor sporite pre
în trimestrul II s-au obţinut realizări repartizeze la lucrările de pregătiri mi niere a fost înlocuit cu alte materiale succesele sînt puternic influenţate dc dispersate de-a lungul liniilor ferate. văzute pentru anul 1965.
mai bune, pentru ca în trimestrul 111 neri cu o bună pregătire profesională, ca prefabricate de beton şi piatră bru modul în care sc pregătesc întreprinde La exploatările miniere principalele Masuri corespunzătoare se impun a fi
să se obţină succese de seamă. Bine să ia măsuri în vederea creşterii ru tă. Toate aceste măsuri, cît şi altele, rile pentru iarnă, conducerile adminis probleme în aprovizionare )c ridică a- luate şi la I.C.S.H. La nisip pentru be
toane şi lemn de foc a fost asigurată
sc munceşte şi în luna octombrie. In lajului vagonetelor şi creării unui dis au condus la îmbunătăţirea calităţii trative îndrumate de organizaţiile dc sigurarea cantităţii necesare dc lemn dc întreaga cantitate planificata. La pietriş
mină, exploziv, cabluri pentru funîcu-
acest fel a fost posibil ca bilanţul ce ponibil dc personal la lucrările dc în producţiei şi reducerea preţului de cost. partid, au stabilit măsuri corespunză larc, piese de schimb ctc., care condi pentru betoane, nisip neutru tencuieli,
lor nouă luni încheiate să fie pozitiv; treţinere şi transport, care să poată fi toare, menite să asigure realizarea inte ţionează direct procesul de producţie. ciment, rogojinc şi altele, cantităţile e-
grală a planurilor la toţi indicatorii. La
toate angajamentele anuale sînt reali utilizat în producţia dc minereu. Pa Exigenţă C.S.H., spic exemplu, s-au luat o sca Nu putem trece cu vederea faotul că în X'Strntc îri stocuri nu satisfac necesită
zate. iar o parte dintre acestea chiar ralel cu aceasta, s-au luat măsuri ca mă dc masuri în vederea asigurării momentul dc faţă, în această direcţie s-a ţile întreprinderii. Or, lipsa nisipului dc
depăşite. Realizările obţinute nu-i mulţumesc stocurilor planificate. Pînă la această făcut prea Diit:n. Stocurile existente, în tencuială poate aduce preîudîcii dintre
însă pe minerii din sectorul XIV. Ei vor să specia] explozivul, la Gliclar, nu aco cele mai grave în construcţia dc locuin
— La baza schimbării în bine a ac dată s-a asigurat în întregime necesarul
dezvolte succesele din acest an, să urce dc minereu praf şi fonta solidă, sînt a- peră uneori în întregime nici necesită ţe, atît în trimestrul IV a.c., cît şi în
tivităţii sectorului, la baza acestor suc Adunări pc o treaptă superioară activitatea dc ţile curente. Sc impune aşadar o mai anul 1965.
cese deci, stă munca însufleţită a tu proape îndeplinite sarcinile privind a- nnre preocupare, atît din partea orga Este necesar ca organizaţiile de partid
turor comuniştilor din organizaţia noas de dare de seamă şi alegeri producţie. In acest spirit s-au purtat, provizionarea cu cărbune cocsificabil şi nizaţiei de partid, cît şi din partea con să controleze continuu modul cum sc
calcar. Mai slab se stă însă în privinţa
dc altfel, discuţiile în adunarea genera
tră dc bază, care au reuşit să antreneze în organizaţiile de bază realizării stocurilor de fier vechi, inclu ducerii administrative pentru remedie ocupă conducerile administrative de a- Prin lirele suspendate de p i-
intr-o bogată şi rodnică activitate dc lă. Au vorbit comuniştii despre reali siv şpan, minereu pentru dccarburarc, rea acestui neajuns. plicarea planurilor de măsuri stabilite, loftii metalici, kilowaţii alear
zări, au scos în evidenţă experienţa po
producţie întregul colectiv - spunea P. M. R. păcură, dolomită şi acid sulfuric. Sc La exploatarea minieră Tcliuc, o Dro- să anliec în continuare noi masuri pen gă spre puternicele agregate
inginerul Zaharia Popa, şeful secţiei Va zitivă dobîndită, dar au criticat cu tă cuvine a se atrage atenţia şi asupra ne blcmă foarte importantă o constituie a- tru îmbunătăţirea activităţii. industriale.
rie deficienţele care îşi mai fac loc în
lea Morii. La începutul anului, colecti cesităţii acordării unei griji sporite pro provizionarca cu piese de schimb pentru FRANKFURT TIBERIU
dc
parcul auto. Din
lipsa
pieselor
vul secrorului nu era de fapt un co la fiecare loc dc muncă să lucreze cel procesul dc producţie. Din discuţii a blemelor dc aprovizionare şi în conti schimb, numeroase maşini stau ncfolo-
rezultat că pc linia calităţii minereu
lectiv ; lucra fiecare om după bunul său puţin un membru sau un candidat dc nuare ţinînd scama că orice scăpare s::c, mărind încontinuu efectivul „par
plac. se înregistrau numeroase acte dc partid. De asemenea, biroul organiza lui mai sînt multe de făcut. E drept poate aduce după sine diminuarea stocu cului mort*.
indisciplină, în nroccsul dc producţie ţiei de partid a mobilizat organizaţiile că numărul vagonetelor rebutate a scă rilor actuale şi multiple neplăceri în pe Numeroase probleme legate de precă- Importante descoperiri arheologice
rioada dc Iarna.
nu sc avea în vedere perspectiva. Acum UT.M. si sindicală pentru antrenarea zut faţa dc primul trimestru; totuşi O atenţie deosebită trebuie acordată tirilc oentru iarnă sint d;rect condiţio
lucrurile stau cu lotul altfel. Ca urma întregului colectiv la realizarea ritmică controlorii calităţii mai rebutează şi la CS.H. aprovizionării cu cărbune coc- nate dc activitatea I.C.S.H. şi serviciile
re. şi rezultatele sînt altele: colectivul a planului dc producţie. acum vagonete C2 ie au steril în mi sificabit, calcar, nisipuri şi fier vechi. dc investiţii ale O.S.H., uzina „Victoria" Din informaţiile primite dc la Comi TILIŞCA — raionul Sibiu. La cetatea
.sectorului este evidenţiat în întrecerea Comuniştii s-au situat de la bun în nereu. Acest lucru dovedeşte că nu Este necesară din partea conducerii corn- Călan, exploatările miniere. De excm- sia muzeelor ştiinţifice din Comitetul de feudală descoperită aici anul trecut. în
Stat pentru Cultură şi Artă. rezultă că,
pc exploatare. Şi. repet, schimbarea în ceput în fruntea acestei acţiuni. Echi toate echipele de mineri acordă aten în numeroase puncte ştiinţifice unde se urma unor noi săpături, au fost dezve
lite un turn ţi construcţii cu caracter
bine sc daroreşte activităţii organiza pele conduse de Pa raşca Dumitru. Tu- ţie selecţionării sterilului, că încă sc efectuează săpături în anul acesta, s-au gospodăresc din interiorul cetăţii. In a-
ţiei de partid doren Lazăr, Circu Petru lui Visalon, aleargă după cantitate în dauna cali Este vorba de combustibil făcut importante descoperiri arheologice. propicrc s-au găsit importante materia
tăţii. S-a mai criticat faptul că nu sînt
Darea de seamă, cît şi discuţiile, au Vernîca Dumitru, Guga Nicolac. Mc- Iată cîtcvca dintre ele : le care atestă existenta acestei aşezări în-
căutat să arate ce a făcut organizaţia zeu Candin, Ruda Ioan şi alţii au ob gospodărite bine materialele; dc la ma O N C E Ş T I : raionul Sighet. In că din perioada dacica.
gazii sc ccr mereu materiale noi, în
dc partid în scopul îmbunătăţirii ac ţinut o productivitate ridicată şi pe timp ce pc galerîî se găsesc aruncate Comuna Iscroni, de pe raza ora a 8 tone de lemne si 3 tone d? tr-o aşezare dacică descoperită aici LESPEZI — raionul Buhuşi. Două ve-
tivităţii economice, cum au procedat această bază şi-au depăşit zi de zi pla şului regional Petroşani, este o lo lignit. De mai bine de o lună insă, a fost găsit un bogat material ce tre de foc, aşchii dc silex (dovezi ale
nul de producţie. Vorbind despre ex bucăţi dc lemn dc mină, conducte, ramic. In decurs de sute de ani,
comuniştii pentru antrenarea tuturor crampoane etc. „Dacă s-ar aduna toate calitate cu oameni harnici, inimoşi, lemnele si lignitul sint lăsate la fabricări! armelor din piatră), oase de a-
perienţa echipei sale, minerul Pansea aşezarea a fost acoperită de un
muncitorilor şî tehnicienilor la luptă materialele de pe galerii — spunea un a$a cum sint în toate comunele voia întimplării în curtea căminu strat gros de pămînt iar în secolul XIV nimalc demult dispărute ctc., au permis
Dumitru spunea: „Noi folosim acum,
în vederea realizării planului la toţi în scop productiv, cu cca. 45 minute vorbitor — am putea lucra o lună fără din regiunea noastră. In ultimii ani lui cultural, împudnindu-se cu fie cnejii maramureşeni şi-au înălţat în a- arheologilor să stabilească prezenţa pc a-
indicatorii. maî mult timp dccît în trimestrul I să scoatem nimic dîn magazie”. Dc aici a fost ridicată o construcţie care zi. ccst loc reşedinţa lor, din care s-a păstrat cestc locuri, cu peste o su:ă de mii de
de scoală, amenaiat un local pen
In acest fel, cele opt ore ale zilei dc asemenea, s-a criticat faptul că vitezele tru căminul cultural, bibliotecă si Cu siguranţă dacă combustibilul pînă astăzi un turn dc piatră. ani înaintea erei noastre, a unei bogate
de înaintare sînt încă mici faţă de posi
Perspectiva — muncă sînt raţional întrebuinţate. Reu bilităţi, că în primele zile ale fiecărei cinematograf S-au mai făcut de a- va sta si pe mai departe in aceeaşi CUTEA — raionul Vîşeu. A fost dez aşezări omeneşti. Ea a aparţinut unui
şim să facem acest lucru prin reparti situafie, pentru iarnă va trebui pro gropată în întregime o locuinţă fcudjlă grup de oameni paleolitic).
problema prezentului zarea de sarcini concrete fiecărui om, luni activitatea de producţie scade în semenea reparări de drumuri, po curat altul.
intensitate, că metodele de exploatare duri si multe altele. Este bine ca sfatul popular co fortificată, dîn care au rezultat nume Importante descoperiri arheologice
La începutul trimestrului II, biroul aprovizionarea la timp cu materiale şi de mere productivitate n-au fost ge Pentru buna asigurare a activi munal care s-a îngrijit de procura roase şi importante materiale arheologi s-au mai făcut în comunele Hărman, ra
organizaţiei dc bază P.M.R. dc la sec vagonete goale, plasarea corectă a gău neralizate. că este încă ridicat consu tăţii culturale în perioada de iar rea acestui combustibil, să ia mă ce : arme, ceramică, piese dc îmbrăcă ionul Sf. Ghcorglte, Potău, raionul Satu
rilor de mină în front, respectarea ci mul specific dc exploziv. nă, comitetul executiv al sfatului minte, obiecte din fier folosite la con Marc, Turuu Sevcrin, şi altele.
torul XIV a organizat un colectiv din suri si pentru depoz/larea lui.
clului zilnic. $i nni c ceva: noi obiş Totodată, comuniştii au analizat cu popular s-a îngrijit de asigurarea strucţii etc. (Agcrpres)
tre cei mai buni mineri, maiştri şi teh mult simţ dc răspundere cc trebuie
nicieni, căruia i-a trasat sarcina să stu nuim să analizăm, în scurte şedinţe făcut pentru activitatea viitoare. Din
dieze cauzolc pentru care s-a rămas în operative, activitatea dc producţie a
1964 să fîe realizat integral, iar pen PROBLEMELOR GOSPODĂREŞTI
cuvîntul fiecărui om s-a desprins ace
eaşi idee, aceeaşi dorinţă : planul pe
tru anul viitor să se creeze asemenea
condiţii îneît primele zile să coincidă
cu primele succese. In adunarea gene SÂ LI SE ACORDE TOATĂ ATENŢIA!
rală s-au făcut propuneri valoroase. Pc
baza acestor propuneri s-a adoptai o
hotărîre cuprinzătoare, cu obiective
misiunile primite nu s-a mai făcut
concrete, care puse în aplicare îşi vor dată se primeşte invariabilul răspuns : nimic Aceeaşi tărăgănare sc ma ,.Caută vara zăpadă si iarna, căldu
dovedi eficacitatea. Intre altele se pre Răspund prompt, „Vom veni, aveţi puţină răbdare. nifesta şi cînd c vorba de ce ra soarelui". Numai câ din păcate zi
cala sc potriveşte dc minune şi pen
Acum sîntem „prinşi* cu multe tre
vede sa se ia mături pentru folosirea buri...". rerile cetăţenilor. Tovarăşa Lucre- tru unii gospodari ai oraşelor dîn re
mai raţională a timpului de lucru, ex dar... nu rezolvă Cum e Ş» firesc, solicitanţii îşi pierd ţia Radu de pe strada dr. Petru Gro- giune. Două cazuri sînt edificatoare.
tinderea metodelor de mare producti încrederea. Mulţi apelează la spriji za nr. 11, spre exemplu, a primit asi La Deva, în cvartalul de blocuri Karl
vitate, utilizarea mai deplină a utila In ultimul timp, redacţia noastră nul ziarului. $i iata-nc cu vraful dc gurarea că în cursul lunii august i sc Marx, locatarii $e uită miraţi la ceea
jelor pentru a spori productivitatea a primit mai multe sesizări privind sesizări pornind să le confruntăm cu va executa lucrarea solicitată la imo ce poate sâ-i ducă capul pc tovarăşii
modul nccorcspunzător in caic slut
muncii. In scopul reducerii preţului dc rezolvate cererile de executare a unor realitatea. Cele aflate n>i-s deloc in bilul în care locuieşte. Nici pînă azi de !a I.G.O. Deva. O vară întreagă
rost este prevăzut să se extindă sus lucrări dc către I.G.O. Deva Din favoarea întreprinderii dc gospodă nu s-au prezentat însă lucrătorii nu au găsit timpul si materialele ne
rire oră*en«iSCă. La sediul Trustului
ţinerea lucrărilor miniere cu prefa fiecare aflăm că solicitanţii nu sînt lă Gostat din >trada 23 August nr. 11, I.G.O. Un ah tovarăş, tot dc pe cesare pentru a schimba cazanul de
strada dr. Petru Groz.t nr. 14, soli
bricate dc beton şi piatră, precum şi saţi să aştepte prea mult. Toţi, după la 19 octombrie, cum plouase peste cita schimbarea unui cazau la baie, la centrala termică. Dc abia acum în
o zi, două dc la înaintarea cererii pri perioada cînd trebuiau încălzite blo
folosirea mai economicoasă a explozi noapte, apa a pătruns prin acoperiş care curgea. I s-a răspuns dc către
mesc o adresă dc răspuns îmbucură curile, I.G.O. Deva a găsit de cu
vului şi celorlalte materiale. Este pre toare. Prin ca. tovarăşii de la I.G.O. viinţă sâ înceapă lucrările de schim
văzut, de asemenea, sâ se acorde mai confirmă primirea cererii, îi anunţă bare a cazanului. Din aceasta cauzl,
că au fost luaţi în evidenţă, stabilind N O T E e N O T E
multa atenţie lărgirii frontului de lu deşi timpul de afara şi prevederile le
perioada şi chiar data precisă cmd
cru, prin intensificarea lucrărilor dc !a vor executa lucrările solicitate. Pînă gale arata că trebuie începută încăl
orizonturile 60 m., 90 m. şi 120 m. aici totul e bine. $i întreprinderea şi-a şi prin plafon în cîtcva birouri şi pc I.G.O. că în septembrie îi va fi sa zirea apartamentelor, locatarii (şi în
„rezolvat** cererile (aşa arată regis ritului acestora sînt mulţi copii) stau
Valea Morii veche, precum şi de !a trele, că doar răspunsul contează tot coridor. Este cca mai grăitoare do tisfăcută cererea, dar abia la jumă
tatea lunii octombrie a fost adus ca
orizontul 30 ni. Hermina. ca o rezolvare — ccl puţin aceasta c vadă despre modul defectuos în care zanul dc baie. Cînd va fi montat nu în frig. Oare o vară întreaga nu s-a
pr. ic rea tovarăşilor de la I.G.O.). Iată I.G.O. Deva rezolvă cererile. Spunem găsit timp pentru această lucrare ? Şi
Exigenţa cu care au analizat comu aceasta pentru că Trustul Gostat a se Stic.
însă ca în multe cazuri data stabiliră măcar dacă acum, după ce s-au în
niştii activitatea de producţie, propu pentru punerea în practică a răspun solicitat încă din luna iulie repararea Exemple se pot da încă multe. Dar ceput lucrările, erau concentrate for
nerile făcute, sînt fapte care dau ga sului dat, vine. trece şi râmînc mult sediului. O dată cu adresa nr. 4.S99 şi cele amintite sînt suficiente pentru ţele necesare, s-ar fi terminat de mult
care
a ilustra slaba preocupare pe
din 8 iulie s-a depus şi un deviz. Con
în urmă. Numai lucrătorii de la I.G.O.
ranţia că în viitor succesele minerilor ducerea I.G.O., a dispus executarea o au tovarăşii din conducerea I.G.O schimbarea cazanului. Dar totul mer
întîrzîc să se arate. Atunci încep in
şi
faţă de executarea lucrărilor cc
vor fi şî mai frumoase, aşa cum şi le tcrvcnţiilc prin alte cereri, prin te lucrării încă înainte dc 23 August. S-a le-au asumat şi pc care erau obligaţi ge în ritm dc melc. Şi locatarii je
montat schela metalică, s-a adus va
Hunedoara, o{elăria Martin nr. 7. Aspect de la turnarea otelului doresc ei. lefoane, sau cetăţenii se deplasează lul şi nisipul necesar. Pînă la urmă să le facă in termenele stabilite dc ei întreabă pe bună dreptate : unde este
în lingotiere. N. ANDRONACHE personal la întreprindere. Dc fiecare lucrătorii I.G.O. au executat numai înşişi. O mare răspundere pentru ne răspunderea faţă de funcţia încredin
reparaţia şi zugrăvitul faţadei, conve ajunsurile manifestate la I.G.O. revine ţată tovarăşilor de Ia I.G.O., unde le
nind cu conducerea trustului ca la şi comitetului executiv al Sfatului este spiritul de gospodari ai oraşului ?
sfîrşitul lunii august, să termine şi popular al oraşului regional Deva, E timpul să fie înlăturate asemenea
restul lucrărilor prevăzute în deviz. care trebuie să analizeze temeinic ac
EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE A trecut şi luna august şi septembrie, consecinţă să ia măsuri pentru a pune neglijenţe.
în
tivitatea acestei întreprinderi şi
Nici tovarăşii de la I.G.O. Orăştîe
se apropie dc încheiere luna octom
brie şî echipa de la I.G.O. nu s-a mai capăt tărăgănărilor. nu se lasă mai prejos. La noile blocuri
prezentat să termine ceea ce a înce R. BUDIN din oraşul Orăştic încălzirea nu este
put. Au venit însă acum cîteva zile
R. F. Germană fiind curenţii tari, ni-au impresionat liniem că şi în acest domeniu Romînia nivel tehnic european. Aparatele elec lucrătorii de la I.G.O. şi au demon Unde-i spiritul puiă Ia punct. Şi aici o pompă nu
realizările dv. în ceea ce priveşte se a obţinut succese de seamă". trice sînt absolut dc bună calitate şi tat şi schela metalică. Trebuie spus a putut fi edusă şi montată pentru a
Dr. inK. W1LLY RABUS, specialist miconductoarele. Cu riscul de a mă Iniv GARAMVOLGYI JANOS perfecte. Sperăm sâ ne revedem curînd • că între timp s-au dat zeci dfc tele gospodăresc?! împinge apa în calorifere. Frigul a
în tehnica tensiunilor înalte la firma repeta, afirm din nou că sînt de-a dir. general el Direcţiei generale la primul tîrg internaţional dc la Bu foane ; tovarăşii Ţipţer şi Ioncscu dc venit şi locatarii stau în apartamentele
AEG-Stuttgart. sc află în ţara noastră dreptul surprins. a cărbunelui din Ministerul cureşti". la Trustul Gostat au fost de maî
la invitaţia întreprinderii Maşinimport Nu aş fi crezut niciodată, fără sa Industriei Grolc al R.P. Ungare multe ori la I.G.O. dar cu toate pro- Pentru cci care sînt în contratimp ncîncălzite.
şi a Ministerului Construcţiilor dc Ma văd, ca în domeniul fizicii atomice R.P. Polonă cu anotimpurile o veche zicală spune :
şini. aţi reuşit să realizaţi aparate şi insta R.P.D. Coreeană
„Este cu totul surprinzător pentru laţii de o sensibilitate atît dc marc şi Dr. ing. VICTOR GRZF.GORZE-
noi ceea ce am văzut. Mă refer în de o complexitate deosebită. Delegaţia culturală a R.P.D. Coreene, WSKI, dc !a Institutul dc construcţii
deosebi la linia dc 400 kV. N-am ştiut Mi-a plăcut mult dc tot, m-a îneîn- împreună cu Ansamblul de cîntecc şi din Varşovia :
ca aveţi atîtea idei inovatoare pe care tat, as puica spune, la standul maşi dansuri din Phenian, venit la noi în „Sînt îneîmat dc tot ce-am văzut în
le-aţi concretizat în tot atîtca produse nilor-unclte, strungul automat de co ţară să dc.i cîtcva spectacole pentru pu pavilionul de construcţii. Aici se re
noi pe care lc-am întîlnii în expoziţie. pia? cu comandă-program atît ca ni blicul roraîn, au vizitat zilele acestea flectă foarte bine faptul că oraşele pa
Locomotiva Dicscl-clectricâ, după li vel de realizare, cît mai ales faptul Expoziţia realizărilor economiei naţio triei dumnevo.-mră au devenit de la o
cenţă elveţiană, este foarte bine rea că a fost prezentat chiar dc construc nale. La încheierea vizitei, membrii zi la alta mai frumoase, prin noile car
lizată şi acest lucru este dc-a dreptul torul său. care ne-a vorbit cu atîta delegaţiei au scris în cartea dc onoare : tiere şi edificii social-culturalc ridicate
uluitor. Am fost informaţi că aţi fa căldură şi pasiune despre cl. Ascultînd „Ne exprimăm omagiile pentru marile într-un ritm impetuos.
bricat pînă acum 170 bucăţi, număr pe acest specialist, te regăseşti pc tine succese obţinute dc poporul romîn în Consider că arhitectura romînească
destul dc mare pentru perioada scurtă în tinereţe cînd erai dornic să rea cei 20 dc ani de la eliberare, succes contemporană este foarte originală, in-
caic a trecut dc la cumpărarea licenţei. lizezi cit mai multe, sâ-ţi aduci con reflectat sugestiv în această expoziţie. tegrindu-se totodată în arhitectura ve
Un alt exponat dc înalt nivel tehnic tribuţia la perfecţionarea tehnicii, şi Realizările în domeniul industriei nc-au chilor clădiri. Remarc în acest sers
pe care l-am văzut este şi turbina hi iţi dai seama că numai cu asemenea impresionat în mod deosebit. Maşi frumosul Bucureşti. Ţin să remarc, dc
draulică construită dc Uzinele construc oameni poţi construi maşini cu un nile perfecţionate, cît şi ramurile di aşemenea, aşezarea expoziţiei pe funda
toare de maşini-Rcşiţa. grad de tehnicitate atît de înalt. verse în care acestea sînt folosite, de lul noilor blocuri din cartierul Jiulni-
Apreciem legătura dintre ştiinţă şi Premisele naturale sînt favorabile în monstrează ca industria romîncascâ se Scînte.iî. Aceste blocuri parcă fac parte
producţie şi, ca să fiu mai concret, co Romînia. iar oamenii care sînt che dezvoltă la un nivel tehnic înalt. Suc uin expoziţie".
laborarea dintre Academia R.P.R. şi maţi la înfăptuiri mari sînt la înălţime. cesele în domeniile agriculturii, ştiin Ing. mecanic LESEK DROSCI, pro
specialiştii uzinei în domeniul cercetării ţific şi cultural-artistic sînt, de ase iectant şef pentru proiectarea fabri
fenomenelor dc cavitaţie. Aceste pre R. P. Ungară menea, mr.rî. Acesta este rezultatul po cilor dc prefabricate din Varşovia :
ocupări sînt deosebit dc importante liticii iuste a Partidului Muncitoresc „Mic mi-a plăcut în primul rînd
pentru înlăturarea unor neajunsuri în ,-Dc la prima vedere atrage atenţia Romîn". industria constructoare de maşini. Este
buna funcţionare a agregatelor ca şi industria constructoare de maşini, ra mult peste cc mă aşteptam să găsesc.
pentru reglajul generatorului de curent mură care, dc obicei, arată gradul de Franţa Tractoare de înaltă tehnicitate, loco
alternativ echipat cu tranzisioarc. dezvoltare a unei ţări. Am remarcat motive Diesel moderne, maşini-uneltc
Am văzut întreaga gamă de electro instalaţii de foraj, locomotive şi ma Oamenii de afaceri francezi ing. cu comandă-program, elemente de au
motoare dîn seriile unitare executate terial rulant, maşini-uneltc, utilaje pen GEORGES PASTERNAK şi ing. MI- tomatizare şi multe, multe alte maşini
după normele internaţionale, la elabo tru industria miniera, forestieră ctc. dc CHEL CABARET, de la firma „Mcr- si agregate. In al doilea rînd, remarc
rarea cărora am contribuit personal ca un bun nivel tehnic. Nc-au plăcut lin ct Gevin" din Grenofcle : „Am par- în munca de construcţii la dumnea
preşedinte al unei secţii a l.E.C. Aţi foarte mult şi produsele indusirici licioat la multe lîrguri internaţionale, voastră dezvoltarea foarte mare, mai
aplicat îniocmai prescripţiile, realizînd uşoare şi alimentare, caic se caracteri unde am făcut cunoştinţă cu industria ales în ultimii ani. a industriei prefa
admirabil motoarele electrice respective. zează printr-o mare diversitate şi am romîncascâ. Acum însă am văzut lu bricatelor. Acest nou clement de con
Normele stabilite şi adoptate în cadrul balaj atrăgător. Gama bogată dc pro cruri care nc-au făcut să înţelegem şi strucţii a pătruns în construcţiile civile,
acestei organizaţii internaţionale dc că duse petroliere şi chimice reliefează ma mai bine dezvoltarea ţârii dv. Sîntem ca şi în cele industriale, ceea cc a dus
tre 15-20 naţiuni au dus la rezultate rele avînt pc care l-au luat în ultimele foarte impresionaţi dc organizarea ex la scurtarea duratei de dare în folo
deosebit dc frumoase atît la dv. cît şi două decenii aceste importante ramuri poziţiei, de calitatea produselor expu sinţă a lucrărilor, cît şi la numeroase
în R.F.G.. EIvei;a şi alte ţări în care se ca şî de varietatea tehnică atît în economii. Aveţi în acest domeniu fa
normele sînt aplicate. ale economiei romîneştî. Constatăm, dc domeniul industrial, cît şi în ccl agri brici moderne cu Jinîi tehnologice dc
La sectorul dc curenţi slabi, deşi nu asemenea, că şi industria minieră este col. Fără a căuta să vă măgulim, afir înaltă tehnicitate, cum ar fi
mă pricep prea bine, specialitatea mea bine reprezentata. Ca specialişti $ub- măm ca maşinile expuse sînt la un de prefabricate din Bucureşti":^'