Page 77 - 1964-10
P. 77
fxcgîonelo
n /x
J Hun^doaia^evu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN1ŢI-VA1 C IT IŢ I Armate a . P. Române
snîempmares ZlSei Forfetar
wib snnslistiuliâ D E AZI (pag. 2-a) Populare Romînc este întîmpinată de luptele purtate pentru eliberarea patrie!
IN N U M Ă R U L
Ziua Torţelor Armate ale Republicii
şî contribuţia adusă dc armata romînă,
alături dc armata sovietică, la înfrân
militari cu noi succese în pregătirea
gerea Germaniei fasciste.
de lupta şi politică ; a sporit numărul
Q Cititorii ne sesizează ;
La cluburile unităţilor, la casele ofi
militarilor şi subunităţilor care au cu
ţerilor, în instituţiile militare de în-
cerit titlul de frunte, ale transmisioniş-
© Sînt necesare masuri hotă
văţămînt se organizează întîlniri cu
râtoare, eficiente î ;
foşti participanţi la războiul antihitle
marinarilor, specialişti de clasă cu o
rist. care evocă faptele de vitejie şî
4T Pregătiri temeinice pentru
înaltă calificare, tot mai numeroşi sint
iarnă ; lilor, radiolocatoriştilor, aviatorilor şi eroism săvîrşitc dc ostaşii romîni —
militarii care $i-au însuşit două sau
O Pregătirea mecanizatorilor trei specialităţi. La aplicaţiile tactice însufleţiţi dc cuvîntul partidului — în
luptele duse împotriva trupelor Ititle-
la un nivel corespunzător ; executate în ultima vreme, ei au făcut riste.
din nou dovada temeinicei lor pregă
(pag. 3-a)
tiri, acţionînd la înălţimea misiunilor Pe tema „Armata populara romînă,
© Jocurile Olimpice dc la încredinţate. scut de apărare a cuceririlor revolu
Tokio. In cinstea acestei sărbători, în unită ţionare ale poporului, a independen
ţei naţionale şi suveranităţii de stat a
ANUL XVI. NR, 3054 VINERI 23 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) ţile militare au loc numeroase activi
tăţi politico-educativc. Militarii ascul Republicii Populare Romîne" se orga
tă cu interes expuneri despic rolul nizează seri literare, simpozioane, con
Partidului Muncitoresc Romîn în fău cursuri dc lucrări literare, au Ioc spec
rirea armatei noastre populare, despre tacole ale echipelor artistice ostăşeşti.
SA PREGĂTIM
Instituirea medaliei jubiliare „A XX-a aniversare
O BOGATA a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne"
Printr-un decret al Consiliului de
ACv IVIT ATE Stat al Republicii Populare Romîne s-a publicii Populare Romîne" se conferă
subofiţerilor şi
generalilor, ofiţerilor,
instituit medalia jubiliară „A XX-a Ani
altor persoane care au contribuit la
versare a Zilei Forţelor Armate ale întărirea Forţelor Armate ale Republi
CULTURALA LA SATE Republicii Populare Romîne”. cii Populare Romînc, precum ţi veto
Medalia jubiliară „A XX-a Aniver
ranilor din războiul antifascist, cu me
sare a Zilei Forţelor Armate ale Re
rite deosebite.
Lunile de iarnă o- CORNEL STOICA procurat combusti
feră condiţii priel vicepreşedinte al SJatului bilul necesar încăl Instalaţii de ventilare mobile
nice pentru organi popular regional Hunedoara zitului, iar planul Colectivul Institutului dc igienă şi pro stalaţii fîxe de ventilaţie. Prima instala
zarea şi desfăşurarea — de muncă pentru tecţia muncii din Bucureşti a construit ţie dc acest fel, denumită „Instalaţie de
unei bogate activităţi cultural-educatl- iarnă a fost dezbătut în şedinţă dc recent două instalaţii de ventilare mobi protecţie la lucrările dc sab)ajM este
vc, mai ales la sate. comitet executiv în prezenţa consiliului le, care au dat rezultate bune la încer compusă dintr-un ventilator cu presiu
dc conducere al căminului cultural. A- cările de laborator şi în producţie. Ele ne dc 260 mm. şi un filtru fin, care ab
Instituţiile dc cultură şi arta punînd
centrul preocupărilor asigurarea unui semcnca măsuri au fost luate şi la se folosesc la înlăturarea substanţelor no soarbe impurităţile. A doua instalaţie de
conţinut dc idei, aduc o impor- Sormiscgctuza, Răliău, Calda dc Jos, cive dc la unele locuri dc muncă — Su numită „Ventilator portabil" cuprinde
-a contribuţie la educarea socialistă Bretea Strei, B.itiz ctc. un ventilator de 120-150 mm. şi un fil
a maselor, la îmbogăţirea continuă a Nu aceeaşi preocupare o au sfaturile dură, vopsitoric prin pulverizare etc. — tru care reţine praful şi particulele so
orizontului lor dc cultură generală şi populare comunale de la Roşcani, Vcţel, unde nu c posibilă construcţia unor in lide mari din aerul aspirat.
mobilizarea oamenilor muncii Ia trans Clopotiva, Zdrapţi, Rişculiţa, Orăştjoa- Condiţiile de muncă şi de viaţă
punerea în viaţă a sarcinilor politice ra de Sus şî r.ltele, care nu au asigu ale minerilor din. Valea Jiului se
şi economice puse în faţă de către rat nici pînă în prezent condiţiile ne îmbunătăţesc mereu. Se cheltuiesc
partidul şi statul nostru. Acestea răs cesare desfăşurării activităţii culturale anual multe milioane de lei pentru
pund în măsură din cc în ce mai marc la nivelul cerinţelor actuale. Localurile îmbunătăţirea aerajului, extinderea LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA
cerinţelor oamenilor muncii, satisface acestor cămine culturale nu sînt zugră perforajului umed, micşorarea gra
rii crcscîndc a setei de carte, dc fru vite. nu dispun de mobilier corespun dului de umiditate, prevenirea ac
mos, dc cunoştinţe politice, culturale zător, nu sînt asigurate cu lemne de cidentelor
şi ştiinţifice ale acestora. Duminicile foc. La fel, la Cut, Romoşcl acestea nu Tot mai bune sint condiţiile de
culturale, întîlnirile şi discuţiile cu spe au fost nici pînă acum eliberate de ce viaţă An de an se construiesc noi A ctlvltfalie ^©ditroică a lucrărilor de însămînţare. Cînd spu făceau paralel, şi însămînţările puteau
cialiştii din diferite domenii, serile de reale. Va trebui ca sfaturile populare blocuri de locuinţe, cu apartamente nem acest lucru nc referim !a faptul să sc desfăşoare în condiţii mai bune.
experienţe ştiinţifice, întîlnirile cu bri respective să ia măsuri urgente in sco spoţioase, confortabile, se îmbună că pînă la 22 octombrie, din cele 110 Timpul este înaintat. G.A.C. din Cris-
găzile ştiinţifice, concursurile „Cine ştie pul pregătirii unităţilor de cultură pen tăţesc condiţiile de convieţuire so Preocupaţi îndeaproape dc bunul mers borceag, 10 hectare de sfeclă, 10 hecta ha. cu grîu cc trebuie semănate s-au tur mai arc de însămînţat 80 de hec
cîştigă“ s-au dovedit forme active, efi tru iarnă cială In scopul îmbunătăţirii trans al lucrărilor agricole din campania dc re de tutun, 20 hectare dc cartofi etc. realizat doar 30. Cărui fapt sc datoreş tare. Se impune deci ca tovarăşii din
ciente şi apreciate. In această perioadă unităţilor cultu portului în comun, creşte mereu nu toamnă, colectiviştii din Răliău, raionul O atenţie deosebită a acordat consiliul te acest‘lucru ? In primul rînd trebuie consiliul de conducere să ia măsuri mai
mărul autobuzelor
La acestea, colectiviştii au găsit răs rale de la sate le revin sarcini sporite. IN FOTOGRAFIE: O parte din Sebeş obţin de la o zi la alta rezultate de conducere de aici bunei organizări a să arătăm că cele 4 tractoare nu au eficiente care să ducă la însămînţarea
fost folosite din plin la arături întrucît
puns la problemele ce-i preocupă, iz- Aici vor avea loc conferinţe, întîlniri cele 15 autobuze noi primite dc au tot mai bune. Ca urmare a eliberării din lucrărilor de eliberare a terenului. Ast nu a existat teren eliberat. Din cele grabnică a suprafeţei respective. In
vorîtc din munca şi preocupările lor; cu brigăzile ştiinţifice, şezători tema tobaza I.R.T.A. Petroşani, cu care timp a unor însemnate suprafeţe dc te fel, concomitent cu recoltarea produse 130 de hectare ocupate cu porumb s-au acest sens trebuie ca toate utilajele ce
există în cadrul gospodăriei să fie fo
ele au îmbinat în mod armonios latu tice. audiţii la radio şi vizionări la sînt transportaţi minerii din Ani- ren, tractoarele şi semănătorile au fost lor s-a făcut şi transportul acestora. Da recoltat 74, suprafaţă de pe care co losite mai judicios pentru eliberarea ur
ra educativă cu cea recreativă, prin nou programele de televiziune, spectacole noaSQ. folosite din plin. Pînă la 22 octombrie torită faptului că însemnate suprafeţe dc cenii au fost tăiaţi. Transportul lor
tatea procedeelor folosite au trezit in cinematografice, repetiţii şi programe Foto: N. MOLDOVEANU în această gospodărie colectivă s-au însă- teren ce urmau a se însămînţa au fost insă nu s-a făcut decît de pe o supra gentă a suprafeţelor prevăzute a sc în-
teresul şi atenţia participanţilor. ale colectivelor de artişti amatori — mînţat 271 hectare cu grî\t, 35 hectare eliberate din timp a permis celor 6 me sămînţa. Este necesar ca fiecare zi şi
o multitudine de manifestări pentru ri eu orz, 20 hectare cu secară furajeră, 3 canizatori să efectueze din plin lucrări faţă de 2 ha. Iată deci că în ce priveş
Intîmpinarea celei de a XX-a aniver te organizarea muncii aici au existat oră bună dc lucru să fie utilizate mai
sări a eliberării patriei de sub jugul dicarea nivelului de cultură al oameni ha. cu borceag dc toamnă şi un hectar dc arat, discuit şi semănat. chibzuit.
fascist, a prilejuit mobilizarea celor lor muncii. Elevi în excursie cu legume. Pentru realizarea unor pro La dobîndirea rezultatelor amintite o deficienţe. Dacă lucrările dc recoltat, D. ÎONAŞ
mai largi forţe cultural-artistice, care, Activiştilor culturali le revine sar ducţii sporite în anul viitor, pe Iîngă în contribuţie dc scamă şi-au adus-o me de tăiere a cocenilor şi transportul se corespondent
folosind o gamă variată dc metode şi cina de a imprima muncii cultural-edu- să m în ţa rea la timp a culturilor respecti canizatorii Gheorghe Benea, Vasile Bîscă,
forme de munca, au contribuit la popu> cative un caracter viu, permanent, în Peste patruzeci de pionieri şi şco ve, colectiviştii din Răliău au stabilit ce Silviu Fulca şi alţii care au executat lu
larizarea succeselor obţinute de oame funcţie dc specificul dc vîrstă şi pre lari fruntaşi la învăţătură din comu le mai bune premergătoare. Bunăoară, crări de bună calitate. IN R I T M L E N T
nii muncii în anii puterii populare, la ocupările oamenilor. na Săsciori, raionul Sebeş au fost grîul semănat pînă acum a urmat după IOAN LEMENY
educarea maselor în spiritul dragostei In satul colectivizat, activitatea cul duminică oaspeţii oraşului Cluj 36 hectare de trifoi, 14 hectare dc corespondent
faţă dc partid şi patrie. Aceasta a dus tural-cducativă este chemată să con Au fost vizitate principalele obiec Insămînţarea la timp a cerealelor cons cocenii. Doar 10 hectare au fost cli-
la îmbogăţirea experienţei activiştilor tribuie la întărirea cconomico-organi- tive industriale si culturale, Grădina tituie una din condiţiile de bază pen berate.
culturali, a calităţii şi conţinutului zatorică a G.A.C., la înarmarea colec botanică precum şi alte locuri pito Realizările puteau fi mai bune tru obţinerea unor producţii sporite. Ritmul lent în care sc desfăşoară lu
muncii lor. tiviştilor cu metodele înaintate de lu reşti dîn oraş. Dc acest lucru sînt convinşi şi colecti crările la G.A.C. din Dobra trebuie să
Sfaturile populare, comitetele pentru crare a pămîntului şi creşterea anima viştii din Dobra. Realizările dobîndite determine consiliul de conducere al
cultură şi artă, în colaborare cu orga lelor, pentru obţinerea de producţii înainte de a părăsi oraşul de la Colectiviştii dîn Crisf.ur, oraşul re sc. Rezultatele obţinute pînă în pre în această privinţă ne arată că aici nu gospodăriei dc a lua măsuri organiza
nizaţiile sindicale, U.T.M. şi de femei, sporite agro-alimentare. In acest scop, poalele Feleacului elevii au vizio gional Deva, vor semăna în această zent arată că aici nu a existat suficien- s-a muncit pe măsura posibilităţilor. torice în mod opcratly.u pr-in..carc ră
sub îndrumarea şi cu sprijinul efectiv Ia indcmîna lucrătorilor din domeniul nat cîteva spectacole. toamnă 152 hectare cu cereale păioa-- ră preocupare pcittru * buni desfăşurare FfPtut că din* cele 170 de hcct.lre pla fie antrenaţi' un 'număr mai mare de
al organelor şi organizaţiilor de partid, culturii stau mijloace şi forme variate nificate s-au însămînţat doar 40, de colectivişti la lucru. Referitor la aceas
concentrînd în jurul lor active largi de de muncă. Astfel, se vor desfăşura în monstrează că nu au fost preocupări ta «te necesar ca şi organizaţia dc
intelectuali şi alţi oameni aî muncii, continuare cursurile învaţămîntului a* suficiente din partea consiliului dc con partid din cadrul gospodăriei să dea un
au organizat mai bine activitatea insti giicol de masă, cicluri de conferinţe ducere în această direcţie. Din cauza sprijin mai concret şi mai eficient con
tuţiilor de cultură. Numeroşi activişti agricole, acţiuni cu filmul documen Din neeliberării terenului la unitatea de siliului de conducere. Cele 130 de hec
culturali, directori dc cămine cultu tar. vor avea loc întîlniri ale specia aici tractoarele si maşinile de semănat tare, care au mai rămas trebuie
rale, bibliotecari, instructori dc forma liştilor din agricultură cu colectiviştii, nu pot fi folosite la întreaga capaci însamînţate grabnic. întrucît sîntem la
ţii, operatori, proiccţionişti, s-au dove concursuri şi consfătuiri pe teme a- sfîrşitul epocii optime. Fiecare zi bună
dit oameni pricepuţi, pasionaţi în mun gricole. , tate de lucru. Trebuie să amintim că de lucru trebuie folosită din plin, ast
ca ce le-a fost încredinţată. Ne mîndrim Jnvăţînd dîn experienţa anilor tre din cele 165 hectare ocupate cu porumb
cu activişti culturali cum sînt Sîrbu consiliile dc conducere ale căminelor Pentru sporirea producţiei de metal pentru boabe abia 40 s-au recoltat. Mai fel ca în ccl mai scurt timp însămîn-
cuţi, comitetele pentru cultură şi artă,
Constantin, directorul căminului cul mul; decît atit nici dc pe această su ţarîle să fîc terminate.
tural din Vinerea, Repede Sabina, di culturale vor trebui să se preocupe de B. ZAMFIRESCU
rectoarea căminului cultural din Vin- îmbunătăţirea conţinutului şi calităţii prafaţă nu au fost tăiaţi şi transportaţi corespondent
ţul dc Jos, Stiopan Eugenia de la bi acestor manifestări, de a Ic face cît Hunedoara Locul nestins al ma anului — relata tovarăşul Gheor* nostru colectiv şi care îndeamnă
blioteca comunală din Luncoiul de mai atractive, cît mai eficiente. In pre rilor agregate siderurgice pare că glie Dumitriu, secretar al organiza spre mai mult. El a fost obţinut, în
Jos, Bogdan Gbeorgbc dîn Poiana, Pre gătirea şi susţinerea activităţilor dc se înteţeşte pe zi ce trece. între ţiei de bază P M.R.. din schimbul primul rînd, ca urmare a unei bune Asigaară hrana, animaidi©!6
da Maria din Apoldul de Jos şi mulţi propagandă agricolă, între căminul cul cerea socialistă a celor ce plămă D de la secţia a ll-a lurnale. Notaţi aprovizionări cu (ier vechi, de ca
alţii. tural. consiliul de conducere al gospo desc metalul este mai entuziastă, vă rog că întreaga cantitate de fon litate corespunzătoare. In al doilea Tinerii utemişti de la G.A.C. Bcjan, Eî au efectuat peste 300 orc mun
Cadrele didactice, inginerii şi tehni dăriei agricole colective, organizaţiile mai plină de roade. Pe gralice se tă înregistrată peste plan in luna rînd, succesul colectivului nostru se raionul Ilia, participă cu multă însufle ţi patriotică, însilozînd 10 tone
cienii agronomi, medicii, şi-au făcut o dc tineret şi de femei trebuie să exis înscriu zi de zi noi succese în lupta octombrie a lost produsă cu cocs datoreşte micşorării timpului de sLi- ţire la lucrările necesare pentru asigu dc furaje. In fruntea acestei ac
preocupare de cinste din participarea te o strînsă colaborare. Obiectivele pentru îndeplinirea exemplară a economisit ţionare pentru reparaţii. In primele rarea hranei animalelor pe timp de iar ţiuni au fost întotdeauna tinerii Rodica
lor nemijlocită în activităţile cultura economice, sarcinile dc plan ale gospo sarcinilor de plan Hunedorenii — două decade din luna octombrie nă. Răspunzînd chemării organizaţiilor Podelcan, Aurel Fliiicraş, Aron Bodca şi
le, la opera dc educare socialistă a dăriei colective, să constituie o largă In obţinerea acestor rezultate s-au U.T.M. ci nu precupeţesc nici un efort
maselor. dezbatere în rîndul colectiviştilor, pen potrivit unei vechi tradiţii — se pre evidenţiat în mod deosebit echipa s-a redus indicele de reparaţie la pentru însilozarca tuturor resurselor de alţii.
tru ca acestea să fie pe deplin înţelese, gătesc temeinic pentru anul viitor, prim-topilorului Alexandru Olaru, cald la 1,80 la sută, faţă de 3 la
Consîdcrînd ca o sarcină de marc realizîndu-se astfel participarea activa nutreţuri, porumbului şi resturilor de la DUMITRU POP
răspundere munca de educaţie, majori la înfăptuirea lor. ridicind indicii de producţie ai tri precum şi colectivele conduse de sută cît este planificat. De aseme grădina dc legume. corespondent
tatea sfaturilor populare s-au preocu mestrului IV la nivelul trimestrului inginerul Gheorghe Bardar şi mais nea, în luna octombrie am înregis
pat dc crearea condiţiilor necesare pen Prin comisiile de răspîndire a cu 1 din anul 7965. trul Palcău Bruno. Acestea nu nu trat o importantă creştere a indici
tru desfăşurarea unei susţinute activi noştinţelor ştiinţifice, vor trebui or Pentru a cunoaşte felul cum se mai că au folosit din plin timpul lor de utilizare
tăţi culturale. Astfel, în bună parte, ganizate pînă în cele mai îndepărtate realizează planul de producţie în de lucru, dar au obţinui rezultate
căminele culturale şi bibliotecile au fost comune şi sate acţiuni cultural-educa- luna octombrie, am cerut ieri re deosebite în respectarea graficului De la bluming
dotate cu mobilier, aparate dc radio, live cu participarea intelectualilor dc de descărcare şi în întreţinerea in
televizoare şi alte materiale de practt- la oraşe şi din satele respective. Comi latări telefonice de la cîţiva dintre
că culturală. De asemenea, multe sfa tetele pentru cultură şi artă au datoria corespondenţii şi colaboratorii noştri bună stare de funcţionare a agie- Realizări frumoase în luna oc
turi populare, analizind periodic acti să studieze cu profunzime problemele de la Combinatul siderurgic Hune galelor. tombrie, ca şi în cele trei trimes
vitatea cultural-cducativă, au stabilit specifice fiecărei localităţi în parte, doara. lată răspunsurile primite : Principalul factor care a condus tre încheiate, a obţinui colectivul
măsuri pentru continua îmbunătăţire a pentru a lega mai concret munca lor la obţinerea acestui spor de pro laminorului bluming. la chemarea
conţinutului şî calităţii acesteia. In de viaţa satului, de cerinţele spirituale De la serviciul producţie ducţie este intensificarea procesu noastră telefonica a răspuns tova
acest fel a fost posibil ca Ia căminele ale oamenilor. lui de ardere în furnale, realizată răşul inginer Vasile Văzdăuţean,
culturale si bibliotecile de ta Vjnţul In perioada celui dc-al Vll-Iea con — In general, v5 comunic rezul şeiul secţiei.
de Jos, Vinerea, Tciuş, Dohra, Batiz, curs al formaţiilor artistice de amatori îndeosebi prin menţinerea la un ni
-btrthelot, Băieşti şi altele, să aibă loc S-au constituit numeroase colective ar tate frumoase — ne-a răspuns to vel ridicat a temperaturii aerului su — Continuăm să înregistrăm suc
în iarna trecută manifestări bogate şi tistice, echipe dc dansuri, coruri, bri varăşa Elisabeta Dragotă, de la ser flat In luna octombrie s-a lucrat cese. In 21 de zile din luna oc
variate. găzi artistice dc agitaţie, mişcarea dc viciul producţie al combinatului. In constant cu o temperatură de peste tombrie am laminat peste plan
amatori dobîndind un adevărat carac
Aşa, dc pildă, la Vinţul de Jos s-au perioada 1-21 octombrie s-au pro 900 grade Celsius. De asemenea, a 2 131 tone oţel. Acest lucru se da-
organizat cu regularitate concursuri ter dc masă. Numai în etapa a Il-a a dus peste plan : 217 tone cocs me contribuit mult la sporirea produc toreşte mai ales Iaptului că au in
„Cine ştie cîştigă", jurnale vorbite, concursului au fost antrenate un număr ţiei de lontă reducerea timpului de trat în funcţie două cuploare de
seri dc întrebări şi răspunsuri, expu de 1.288 dc formaţii, cu peste 24.000 talurgic, 3 256 tone minereu aglo opriri pentru reparaţii Reparaţia la preîncălzire şi s-a realizat o mai
neri pe teme de zootehnie, legumicul artişti amatori, care au susţinut pro merat, 4.316 tone fontă, însemnate furnalul nr. 6 s-a executat într-un bună întreţinere la macaralele Ti-
tura, cultura mare şi altele. A devenit grame în faţa a peste l.OOO.OCO dc spec cantităţi de oţel si laminate. Bine
un bun obicei ca la căminul cultu tatori. Merită să fie evidenţiate for timp cu opt ore mai mic decît pre gler. Dacă vorbim de succese, tre
ral inginerul agronom şi alţi intelectuali maţii artistice cum sînt : corul cămi merg amîndouă fabricile de aglo vedea planul. buie să vă spun că întregul colectiv
să se întîlncască cu colectiviştii în ca merare, toate cele trei secţii de luptă cu un entuziasm deosebit
drul unor activităţi cu un bogat con nului cultural din Poiana, echipa dc lurnale, oţelaria Martin nr 1, la- De la oţelaria Martin nr. 1 pentru depăşirea zi de zi a planu
ţinut tcmatico-idcologic. fluieraşi din Jina, echipele dc dansuri lui de producţie. Cele mai bune re
Nivelul ridicat al activităţii cămi din Apoldul dc Jos şi Stremţ, taraful minoarele de 1.000 mm, 650 mm şi De pe platforma oţefăriei Martin zultate le-a obţinut schimbul con
nului cultural din Şibot se datoreşte casei dc cultură din Oraştic şi al că cel de benzi. nr. 1 ne-a răspuns tovarăşul Iov dus de inginerul Columban Vasile,
mobilizării tuturor forţelor dc care minului cultural din Vaţa dc Jos, bri Traian, secretarul comitetului de dar şi celelalte sînt la înălţimea sar
dispune comuna, prin participarea di gada artistică de agitaţie din Geoagiu De la secţia a ll-a furnale cinilor.
rectă la pregătirea şi susţinerea pro partid de la această sec(ie. lată ce
gramelor cultural-artistice a deputaţi şî altele, care au desfăşurat o bogată ne-a comunicat dînsul:
lor sfatului popular în frunte cu pre activitate obştească, reprezcntînd re — Pînă azi dimineaţă, colectivul — Am produs peste plan, în De la laminorul de 650 mm.
şedintele, a tuturor cadrelor didactice giunea şi la fazele superioare ale con- secţiei noastre a produs peste plan luna curentă, 903 tone oţel Martin.
şi a celorlalţi intelectuali. Aici, pe lin 2 090 tone fontă în luna octom brie — Noi am asigurat pregătirea
gă echipele artistice ale căminului cul (Continuore In pag. 2-a) şi aproape 39 000 de la începutul E un succes care bucură întregul unui stoc de blumuri care să per
tural, periodic sînt programate să dea mită laminarea continuă şi deci să
spectacole în faţa cetăţenilor şi colec
evite orice oprire din lipsă de ma
tivele artistice ale elevilor şi sînt invi listă, rezultatele acesteia. De ase terial — ne spunea tovarăşul in
taţi artiştii amatori din satele din jur. A C T U A L I T Ă Ţ I menea, s-au analizat măsurile me giner loan Voma, şeful laminorului
Aceasta asigură activităţilor cuîtural- nite a se aplica pentru dobîndi de 650 mm In afară de aceasta am
cducativc un caracter permanent şi rea unor succese mai frumoase în luat măsuri pentru realizarea unor
instructiv. trimestrul IV reparaţii de bună calitate, care, de
Asemenea exemple pot fi date şî dîn In discuţiile purtate mai mulţi asemenea, au asigurat funcţionarea
experienţa altor unităţi culturale din © In oraşul regional Deva se vor Elena Toma, „De la infrasunete (a tovarăşi şi-au luat angajamente lără întrerupere a agregatelor Toate
regiune. deschide astăzi la orele 17, cursu ultrasunete” de M. Negru si „în mobilizatoare în ceea ce priveşte acestea, cît şi munca însufleţită a
Perioada care urmează impune de pe rile Universităţii serale de mar- trecerea socialistă la nivelul sar depăşirea planului, îmbunătăţirea laminatorilor, au condus la depăşi
acum mobilizarea tuturor forţelor pen xism-leninism de pe lingă Comite cinilor actuale" de T. Andone şi D. calităţii, reducerea preţului de rea simţitoare a planului de pro
tul regional Hunedoara al P.M.R, Tănase.
tru pregătirea şî susţinerea unei intense cost. ducţie
secţia economie anul I şi II. © In cursul zilei de ieri la Uzi
munci cultnral-cducatîve în toate uni na de preparare a minereurilor din © Astăzi, 23 octombrie a.c. are
tăţile culturale. Preocupate dc îmbu Q La clubul muncitoresc din Deva a avut loc o consfătuire de loc cea de-a XlX-a sesiune a Sfa Am primii de la combinatul hu-
nătăţirea acestei activităţi, o serie dc Cugir vor fi prezentate astăzi noile producţie. Cu acest prilej s-^au ana tului popular al oraşului regional nedorean şi alte relatări. Din toate
cărţi sosite la bibliotecă. Cu acest a reieşit hotărî rea siderurgiştilor de
sfaturi populare au luat deja măsuri lizat realizările obţinute de colec Hunedoara, care va analiza măsu
pentru pregătirea unităţilor culturale prilej, tov. Ionela Alexandrescu, tivul de muncă de aici în perioa rile luate de comitetul executiv a munci cu şi mai mult avint pen Pe zî ce trece oraşul siderurgiştilor — Hunedoara, se face tot niai
în vederea sezonului de iarnă. La Şard, bibliotecar şef, va prezenta cărţile da trimestrului III, modul cum a pentru buna aprovizionare a popu tru a obţine succese cît mai fru frumos. Se ridică blocuri dc locuinţe moderne, se asfaltează străzi, se ex
tind zonele verzi.
dc exemplu, căminul cultural a fost tehnice: „Atracţia universală'’ de fost organizată întrecerea socia laţiei în perioada de iarnă. moase. N. ANDRONACHE IN FOTOGRAFIE : Vedere din oraşul regional Hunedoara.
zugrăvit, s-a reparat mobilierul, a fost