Page 82 - 1964-10

Nr. 3055
Pocri 2 Dramul socialismului
wmm

Interviu METODE Şl PROCEDEE întreprinderea cinematografică regională de stat

Hunedoara

colectiv IN MUNCA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ cu sediul în Deva sfrada A vram

In aml trecuţi, în coloanele ziarului nostru au fost organiza înccpînd cu numărul de azi, un interviu colec­ lancu nr* 10« telefon 1819 sau 1655
publicate numeroase articole pe probleme ale muncii tiv cu cadrele didactice din regiunea noastră. recrutează candidaţi pentru:
cm cadrele nerelul şcolar" cadrele didactice din regiunea noas­ bleme privind organizarea lecţiei şi eficacitatea ei, pro­ ŞCOALA TEHNICA DE CINEMATOGRAFIE DIN BUCUREŞTI
învăţămîn-
instmcriv-cducativc. Fie la rubrica „Colţul
Se vor dezbate în cadrul acestui interviu colectiv pro­
lului*', fie la cca intitulata „Cum instruim şi educăm ti­
bleme privind munca directorului dc şcoală şi a diri­
tră au efectuat prin mijlocirea ziarului un larg schimb gintelui, munca organizaţiilor de partid şi dc tineret din
de experienţă care a fost Ucoscbit de util pentru activi­ realizează legătura dintre şcoală şi familie şi alte as­ Durafa de şcolarizare este de 1 sau 2 ani.
şcoli, felul cum este folosit materialul intuitiv, cum se
tatea lor.
didezciice rilor, al tuturor factorilor caic se ocupă de creşterea pecte ale muncii dc instruire şi educare a elevilor. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii, cu şi fără examen de ma­
In scopul sprijinirii muncii învăţătorilor şî profeso­
Pentru început, dăm mai jos răspunsurile unor to­
şi formarea tinerei generaţii de elevi, redacţia ziarului va varăşi profesori la prima întrebare : turitate.
Examenul de admitere are Icc în ziua de 25 octombrie a.c., In
sediul şcolii din Bucureşti, Bulevardul Lacul Tei nr. 63, te). 12.45.9S
CUM VA ORGANIZAŢI LECJIA PENTRU

A OBJINE REZULTATE CIT MAI BUNE? UZIHELE „STEA8UL B0ŞU“ CRflŞSV

vînd din sfocuri supranorm afîve pe bază
de comenzi ferm e, urm ătoarele m a te ria le :
Răspunsul tuv. 8h. fl. Chitei, profesor emerit, d i - 1 / l / l COTlt Cci lu C l'C Z
reet.ru! Institutului pedagogic de învăţători Deva, m m a te r ia l v ju _ e le o u l — materiale n eferoase;
— laminate feroase;

După cum se ştie „lecţia este for­ In munca mea la catedră, consi­ mici şi la cele mari. In clasele mici, xeze mai bine cunoştinţele predate rea cunoştinţelor. Ml-em fixat ur­
ma de bază a activităţii instructive der pregătirea pentru lecţie ca un din cauză că elevii nu pot să-şi con­ şi sâ-şi formeze deprinderea pen­ mătoarele : ce înţelegem prin sim­ — materiale de construcţii;
şi educative din şcoală". Experien­ proces care urmăreşte realizarea a centreze atenţia un timp mai în­ tru studiu individual. bolul minus infinit ? Ce proprietăţi
ţa îndelungată a arătat că pregătirea două scopuri : organizare»! lecţiei şî delungat. caut să-mi organizez lec­ Practic organizarea lecţiei o încep cunoaştem la şiruri care au limite — chim icale-vopsele;
temeinică u profesorului pentru lec­ desfăşurarea ei. Dintre aceste două ţia în aşa fel, incit ea să se des- cu stabilirea volumului de cunoştin­ minus infinit? Cînd se spune că
ţie constituie una din condiţiile scopuri organizarea lecţiei constituie f.'işoare prin întrebări şi răspunsuri ; ţe caic urmează să 1 ie transmis ele­ un şir (an) are limita minus inifinit? — diferite garnituri din cauciuc
principale ale desfăşurării unei acti­ problema ce.a mai importantă de pe cind Ja clasele mari, unde elevii vilor în ziua respectivă. Acest luciu Pentru tă în lecţia pe care urma
vităţi rodnice la catedră. care depinde calitatea procesului de pot urmări mai uşor dezvoltarea îl lac ţinînd seama de planificarea să o ţin aveam nevoie ca elevii să pentru autocamioane S.R. 101-
In stadiul «actual de dezvoltare a instruire a elevului. In organizarea unei teme. dacă conţinutul lecţiei calendaristică. Apoi. caut să preci­ cunoască teoremele de la operaţii
învăţămîntului din ţara noastră cu lecţiilor de matematică ţin seama o îngăduie, transmiterea cunoştin­ zez clar scopul pe care il urmăreşte cu şiruri convergente, mi-am fixat Steagul roşu;
încheierea procesului de generalizare de faptul că acestea diferă între ele ţelor o fac sub formă expozitivă. lecţia. De exemplu, în lecţia de la să le repet şi să fac exerciţiile 20,
a învăţâmîntului de 8 ani şi trecerea nu numai de Ia disciplină la disci­ Datorită faptului că matematica clasa a XJ-a „operaţii cu plus înifinit 25 şi 30 de ia pagina 44. — pielărie cauciuc;
la şcoala de 12 ani. unde cerinţele plină (algebră, «aritmetică, geometrie, este o ştiinţă deductivă, caut ca în şi minus infinit" scopul pe cate mi Lecţia nouă m-am gindit să o în­
pentru obţinerea unor rezultate bune etc.), ei şi de la clasă la clasă. Cu organizarea lecţiei să găsesc cele mai l-am propus a fost să extind teo­ cep cu enunţarea unei proprietăţi
sint din ce în ce mai mari. pregăti­ alte cuvinte, ţin scama de particula­ potrivite şi mai accesibile demon­ remele de la operaţii cu şiruri con­ de la adunare, adoptarea unor con­ — organe de asam blare;
rea profesorului pentru lecţie cons­ ri Iuţii e de virslă ale elevilor şi acest straţii pentru a-i deprinde pe elevi vergente cu limite finite si la ope­ venţii şi formularea unitară a teo­
tituie un act de răspundere. Nece­ lapt iese mai mult în evidenţă în cu raţionamentul matematic. Astfel, raţii in cazul cind unu) sau amin- remei pentru cele două cazuri de — materiale electrotehnice;
sitatea pregătirii cadrelor didactice conţinutul lecţiilor. De exemplu. în- tind am predat teorema referitoare două şirurile au limite infinite. adunare. Pentru limitele produsului,
pentru lecţie decurge şi din faptul tr-un anumit fel mi-am organizat la limita unui şir, m-am servit de După aceasta m-am gîndit şi citului şi puterilor mi-am fixat să — oţeluri arcuri pentru maşini
că procesul instructiv-educativ este lecţia cînd a fost vorba de egali­ proprietatea a Ga a modului pe care mi-am precizat cu ce voi începe des­ folosesc aceeaşi cale însă formularea
complex, ele lucrează cu un mate­ tatea triunghiurilor la clasa a Vl-a elevii au enunţat-o şi au încercat-o făşurarea lecţiei, cu controlul caie­ unitară a teoremelor să o facă elevii — oţeluri carbon etc.
rial viu, elevul, care se dezvoltă şi în olt fel cînd am expus aceeaşi să o demonstreze, sau cînd am găsit telor pentru teme acasă sau cu con­ prin analogie. După aceasta mi-am
sub ochii lor. care trece mereu de lecţie Ja clasa a V)lJ-a. La clasa a limita şirului care ne dă pe numă­ trolul maculatoarelor unde sa pot «Tles exerciţiile pentru acasă. înainte — divei se.
la un nivel de cunoştinţe la altul, Vi-a am căutat să prezint adevăru­ rul ,,e“ am făcut apel la o serie de constata străduinţa elevilor pentru de a mă hotărî pe care să le dau.
rare manifestă anumite atitudini rile m.Ttematice sub o formă intui­ cunoştinţe însuşite mai înainte ca. însuşirea cunoştinţelor pentru ora le-ani rezolvat eu pentru a constata
faţă de învăţătură, faţă de dorinţa tivă, mai aproape de înţelegerea ele­ de exemplu, dezvoltarea binomului respectivă. In cazul lecţiei de mai greutatea lor si lucrările pe care S olicitatorii se pot adresa direct uzinelor
iui de a cunoaşte din ce în ce mai vilor. pe cînd la clasa a VIII-,! am lui Newton, proprietăţi ale fracţiilor sus mi-am precizat să controlez ca­ trebuie să le facă elevii. Lecţia fiind
mult din realizările ştiinţei şi teh­ căutat să pun accentul din ce în ordinare, — suma unei progresii geo­ ietele pentru teme ca să-mi dau sea­ astfel organizată, desfăşurarea ei „S teagul Roşu41 Braşov, serviciul de aprovizionare
nicii moderne etc. In pregătirea sa. <e mai mult pe dezvoltarea gîndirii metrice descrescătoare etc. ma dacă am reuşit să găsesc limitele mi-a dat posibilitatea să constat că
profesorul trebuie să ţină seama de logice. Ţwind seama de faptul că mun­ a trei şiruri caic s-au prezentat sub fiecare minut din oră a fost folo­
toate aceste cerinţe. Deci. pregăti­ De asemenea, cînd este vorba de ca este cheia tuturor succeselor in diferite forme sau nu. sit din plin, iar cunoştinţele ex­
rea nu se poate face la voia intîm- prezentarea materialului nou. ţin viaţă, urmăresc ca lecţia să cuprin­ După acest moment precizat m-am puse au fost bine înţelese, urmînd
plăiii — ea trebuie să respecte anu­ scama de faptul că «testa nu se dă executarea unor teme. după pu­ gîndit care sint cele mai potrivite ca ele să fie asimilate prin stu­
mite principii didactice. poate face in «acelaşi tel la clasele terile elevilor, pentru ca ei să-şi fi- întrebări cu care să încep verifica- diu individual de către elevi.
In cazul cînd am o lecţie care
necesită folosi rea materialului in­
tuitiv ca, de exemplu, in lecţia de
Răspunsul tov. Maria Joandrea, profesoară de Din expei*ienta mea la clasa a X-a cînd am predat ţs & g &
„Volumul piramidei triunghiulare"
limba romină la Şcoala medie din Simeria m-am gîndit la Jocul şi momentul
9 în cadrul lecţiei unde şi cînd tre­ « a s i g u r a r e a
buie să prezint materialul intuitiv
foiţa uriaşă a proletariatului, precum îneît să aibă un efect pozitiv, sa nu-i
Predarea limbii şi literaturii romînc în lecţiei, mă străduiesc să menţin trează şi asupra strofei în care poetul îndeam­ supraîncarce pc elevi. Formulez „tema format dintr-o prismă triunghiulară f a e u B l a i i V c ^
şcoală ocupă un loc important în şirul atenţia tuturor elevilor, ndresîndu-lc nă la răsturnarea nedreptei orînduiri. pentru acasă4*, cît mai concis, clar ţi tu două secţiuni şi Ja felul cum tre­
buie să-l prezint în desen situat
celorlalte obiecte de învăţâmînt. Ea îl întrebări sau punîndu-i să facă anumite Explic elevilor contrastul dintre în­ precis şi caut să mă conving, punînd
ajuta pe elev să-şi însuşească şi celelalte completări. ceputul atît dc revoluţionar şi carac­ întrebări elevilor, dacă au înţeles cc într-uu plan, astfel ca să se poată f & e r a t r u _
obiecte de învăţâmînt atît dc importan­ Notez uneori elevii îndată după răs­ terul mobilizator al întregii poezii, faţa temă au pentru ora viitoare. urmări cu Uşurinţă demonstraţia de
te în nerioada actuală dc dcsăvîrşire a puns sau |a sfîrşitul lecţiei (dcpîndc dc de fîtialul sceptic. Caut s.i folosesc un material didac­ -către-ele vii---------------------— ........ coB ectivisti
construcţiei socialismului în patria clasă şi tipul lecţiei) şi întotdeauna mo­ Analiza mijloacelor artistice o fac, tic cît mai variat şi atractiv care să O lecţie bine organizată asigură
noastră. tivez nota. Anunţ tema lecţiei noi, dc obicei, concomitent cu prezentarea atragă atenţia elevilor şi îl prezint în conţinutul ştiinţific al materialului
Conştientă de măreaţa sarcina ce ne-a făcînd legătura cu lecţiile predate an­ conţinutului poeziei, iar uneori sepa­ momentul cel maî potrivit al lecţiei. prezentat, face ca ca să se desfă­
fost încredinţată nouă. profesorilor dc terior şi urmăresc realizarea scopurilor rat — cînd opera literară respectivă Mă străduiesc zi de zi să acumulez şoare sub o formă frumoasă, atră­
limba romină, aceea de a învăţa pe c- propuse ; în cazul poeziei „împărat şi cere să fie studiată in mai multe orc, din experienţa altor cadic fruntaşe me­ gătoare şi urmărită cu viu interes de
levî să-şi însuşească tezaurul limbii proletar14 de M. Emincscu, urmăresc fiind de proporţii mal întinse. tode şi procedee noi, pentru a răspun­ elevi. La o lecţie bine organizată
noastre, m-am străduit zi dc zi să-nii cunoaşterea poeziei de revoltă socială Amintesc procedeul antitezei (la „îm­ de cu cinste sarcinii ce nc-a fost în­ profesorul poate da răspunsuri pre­ AStCU ţAH * AH/MAiriOU
organizez lecţiile în aşa fel îneît să din creaţia lui M. Emincscu, dezvolta­ părat şi proletar"), folosirea în anti­ credinţată — de a face din studiul lim­ cise la întrebările pe care Ie pun
obţin rezultate cit mai bune. teză a pronumelor pentru a sublinia bii şi literaturii romînc, un mijloc im­ elevii pentru a adinei unele ches­
Înainte dc începerea activităţii di­ rea priceperii dc a analiza o poczăc, prăpastia dintre cele două clase socia­ tiuni legate de cunoştinţele expuse. A$tGUH4Q*M
dactice, mi-am alcătuit planul calen­ dezvoltarea sentimentului dc ură îm­ portant dc pregătire a tineretului nos­ De aceea organizarea bună a lec­ c u iru w io Q 4GRJCC $
daristic. ţinînd seama de programa şco­ potriva exploatatorilor şi priceperea le. folosirea propoziţiilor exclamative tru la înălţimea marilor sarcini ale vii­ ţiei constituie una din căile impor­
lară pentru limba şi literatura romină, unei citiri expresive. şi interogative, folosirea figurilor de torului. tante pentru ridicarea eficacităţii ei. AStCUStyfUA
stil, mai ales a epitetului, comparaţiei
de manualele şcolare, de timpul dc Planul lecţiei noi îl întocmesc pc şi metaforei, analiza versificaţiei, tonul QUAUJQttOQ O/N 60SAO/)Jty€
cai'c dispun, precum şi dc puterea şi tablă cît se poate dc clar şi concret. In convingător şî mobilizator din „discur­
gradul de pregătire al elevilor. cazul poeziei „împărat şi proletar", sub­
Atunci cînd îmi pregătesc o lecţie, liniez împrejurările în caic Emincscu a sul agitatorului’4. A <ft SE N I» A\ ASI6VRAM A
ţin scama în primul rind de legătura creat poezia, precum şi cele trei ver­ Acord o foarte mare atenţie fixării MAWU XA/UţUt Oi iu/Dfvn
ci cu celelalte lecţii studiate, precum siuni. Precizez atitudinea poetului faţă cunoştinţelor, căutînd să antrenez la
şi dc scopul instructiv-cducativ urmă­ de orînduircn socială contemporană lui răspuns cît mai mulţi elevi. In fixarea
rit. Pentru ca să nu depăşesc cele şi admiraţia poetului pentru lupta eroi­ cunoştinţelor nu reiau amănunţit con­
50 dc minute, prevăzute pentru o lec­ că a comunarzilor. ţinutul lecţiei predate, ci mă opresc a-
ţie, îmi pregătesc din timp un plan dc Mă opresc asupra titlului poeziei, supra esenţialului. Caut să urmăresc a- Si MB A TA 24 OCTOMBRIE 1964
organizare a lecţiei. Înainte de începe­ subliniind antiteza dintre starea de mi­ titudinca elevilor faţă dc problemele J_______________________ _________________________
rea lecţiei, asigur liniştea în clasă, ştiind zerie a proletariatului şi viaţa dc hu­ discutate, precum şi lacunele din cu­
că disciplina este factorul important în zur a exploatatorilor în regimul capi­ noştinţele lor.
însuşirea cunoştinţelor. Din timp îmi talist. Alcătuiesc epoî planul de Idei Temele pentru acasă le aleg cu multă CINEMA sate ; G.30 Melodii de excursie ;
fixez elevii pc care vreau $ă-i ascult, al poeziei, oprindu-mă în mod deosebit grijă, urmărind dezvoltarea priceperii G.45 Salut voios de pionier; 7.0G
precum şi întrebările ce le adresez. asupra versului : „De ce uitaţi că-n şi deprinderii de muncă independenta DEVA : Dragoste la zero grade — Piese de estradă ; 7.30 Sfatul me­
In timpul verificării cunoştinţelor, voi c şi număr şî putere?'*, prin earc a elevilor şi adîncirca cunoştinţelor do- cinematograful „Patria44 ; Vată în dicului ; 7,45 Melodii distractive ;
ca dc altfel în tot timpul desfăşurării poetul a vrut să sădească încredere în bîndite în clasă. Aleg temele în aşa fel i nordul sălbatic — cinematograful 8.00 Sumarul presei centrale ; 8,OG
Muzică populară ; 9,30 Muzică u-
„Arta4* ; PETROŞANI : împuşcături şoară ; 10.03 Piese interpretate de
în ceaţă — cinematograful „Repu­
blica" ; Sechestratul din Altona — fanfară ; 10.20 Melodii populare ;
cinematograful „7 Noiembrie" ; LU- 10.50 Concert de estradă' 11.25
PENI : Unde-i generalul — cine­ S< ene din opere ; 12,03 Din folclo­ COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
matograful „Cultural44 ; ALBA 1UL1A: rul muzical al regiunilor patriei —
Cauze drepte — cinematograful „Vic­ melodii din Crişana ; 13,10 Arii şi
toria” ; Ucigaşul şi fala — cinemato­ duete din operetele compozitorilor
graful „23 August" ; SEBEŞ : Cei noştri ; 14.05 Recomandări din pro­ angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii:
şapte magnifici — cinematograful gram ; 14.10 Muzică uşoară inter­
pretată de orchestre de
coarde ;
„Progresul" ; Locotenent Cristina — 14.30 Prietenii lui do-re-mi ; La — strungari; —- m acaragii;
cinematograful „Sebeşul" ; ORĂŞTIE :
Cci trei muşchetari — cinematograful şcolile de muzică din Hururcşti ;
„Flacăra” ; HAŢEG : Pagini dc is­ 15.30 Actualitatea literară în zia­ — frezori; — lăcătuşi;
toric şî Romînîa orizont 64 — cine­ rele şi revistele noastre ; 15,45 Cîn-
matograful „Popular" ; BRAD : La tecc şi versuri pentru cei miei — — rabotori; — zidari şamotori;
populare ;
montaj ; 1G.10 Cîntece
strada — cinematograful „Steaua ro­
şie" ; SIMERIA : Comoara din lacul 1 G,30 Emisiune muzicală de la — electricieni; — sudori;
de argint — cinematograful „Mure­ Moscova ; 17,15 Olimpiada — To-
şul". Jcio. 1964 ; 17,45 Scrisori din ţară ; De asemenea angajează contabil principal
10.05 Cînlă orchestra de estradă
a lladioteleviziunii dirijată de .Jean
RADIO Jonescu ; 18,30 Almanah ştiinţific ; precum şi muncitori necalificaţi şi paznici.
18.50 Melodii populare cerute de
PROGHAMUL 1 : 5.06 Binc-i în ascultători ; 19.20 Muzică de dans;
gospodărie* — program de < intere 21.15 Carnet plastic : 21,30 Olimpia­ C ondiţiile de angajare sînt: să aibă vtrsfa îm ­
şi jocuri populare : 5.30 Lecţia de da — Tokio 19G4 ; 22,15 Muzică
gimnastică ; 5.40 Cîntece şi mar­ de dans. plinite de 18 ani.
şuri patriotice : 6.IU Piese pentru
ghitară ; G.20 Emisiunea pentru TELEVIZIUNE Penfru cei necăsăforifi se asigură locurnfă.
17.30 .locurile Olimpice — Tokio, Inform aţii suplimentare se prim esc la C. S. H.
19G4 ; 19,00 Jurnalul televiziunii ;
pionieresc ;
19.10 Cinlec şi
joc
— serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, in~
ILI A CAMPIONATUL RAIONAL DE FOTBAL 19.45 In faţa hărţii ; 19.55 Trans­ te rio r 42, unde se adresează cererile şi autobiografia.
misiune de la Expoziţia realizări­
lor economiei naţionale a ll.P.ll. ;
Şi în raionul Iiia fotbalul este tot mai nîrca Zam. Cunoscînd posibilităţile de mijloacelor dc transport in deplasare, live Voinţa Ilia, Victoria Dobra şî Vo­ 20.20 Îndrăgostitul ; 21.45 Muzică
mult îndrăgit atît de către cci care ii care dispun, nu era rău să-şi alcătuiască deoarece baza materială a asociaţiilor inţa Mintia neglijează lormarca unor ju­ distractivă. In încheiere: buletin
practică cit şi dc masele largi de oameni echipe de fotbal şi să participe în cadrul sportive nu poate asigura acoperirea u- cători dîn localităţile respective. De ase­ de ştiri, sport şi buletin meteoro­
ai muncii, care îşi petrec o parte din campionatului raional şi asociaţiile spor­ nor cheltuieli mari de transport. Dc a- menea, comportarea pc teren a jucăto­ logic.
timpul liber urmărind meciurile des­ tive din Gurasada, Lăpuşnic, Şoimnş şi ccea, în sprijinul acestor asociaţii este rilor mai lasă dc dorit. Se vociferează la
făşurate dc echipa preferată. Hă rău. bine să vină şi organele administraţiei deciziile arbitrilor, jucătorii nu sc res­ Buletin meteorologic întreprinderea cinematografică regională de stat
Avînd în vedere numărul mare a) ti­ După desfăşurarea a două clape se de stat care au datoria de a contribui pectă între ei. Consiliile asociaţiilor
nerilor care practică acest sport, precum poate afirma că intilnirilc se desfăşoară la dezvoltarea şi îmbunătăţirea activită­ sportive trebuie să-şi instruiască echipe­ l*EIMTRU 24 ORE Hunedoara
şi al cetăţenilor care doresc a vedea me­ destul de bine. Dacă asociaţia sportivă ţii sportive. le de fotbal şi în ceea ce priveşte disci­ Vreme schimbătoare eu cerul maî
ciuri de fotbal, Consiliul raional Victoria Dobra a refuzat să-şi trimită c- O altă problemă este asigurarea ba­ plina pe teren. mult noros. Vor mai cădea ploi cu sediul în Deva, strada Avram lancu nr. 10.
U.C.F.S. Ilia, la propunerea secţiei ra­ chipa în prima etapă Ia Zam, la a doua zelor sportive. In cadrul raionului exis­ Avem convingerea că pe parcurs nea­ slabe. Vînt potrivit cu intensificări
ionale pe ramură de sport, a hotărît or­ etapă s-a prezentat şi pe viitor va juca tă în această direcţie o lacună serioasă. junsurile vor fi înlăturate, iar campio­ din vest si sud-vest. Temperatura
ganizarea campionatului raional dc fot­ şi în deplasare. Consiliul raional U.C.F.S. şî comite­ natul raional de fotbal din Ilia se va ri­ staţionară ; ziua va fi cuprinsă în­ A N G A J E A Z A IM E D IA T :
bal ediţia 1‘>64-1965. O comportare frumoasă arc echipa tele executive ale sfaturilor populare dica la nivelul aşteptărilor. tre II şi 1G grade, iar noaptea în­
Această măsură a fost primita cu bu­ Unirea 7.am caic a făcut meci egal cu voi trebui să sc preocupe mai mult dc lată acum clasamentul acestui campio­ tre 5 şi 10 grade. Local mai cobo­ — un inginer pentru funcţia de şef
curie de către asociaţiile sportive care Aurul Cenej in deplasare, de asemenea, amenajarea bazelor sportive. La Vcţel nat după două clape dc joc : ri Ui.
şi-au prezentat formaţiile, înscriindu-le Unirea Veţcl cu toate ca a pierdut me­ nu există încă un teren dc fotbal. Oare PENTRU URMĂTOARELE al serviciului tehnic;
în competiţie. Astfel, pc lingă forma­ ciurile jucate cu Voinţa Ilia şi cu Vic­ sfatul populat al comunei nu poate asi­ 1. Voinţa Ilia 2 2 0 0 7:0 I
ţiile asociaţiilor sportive Aurul Ccrlcj, toria Dobra, s-a prezentat bine avînd gura un teren care să poată fi amena­ 2. Aurul Ccrtej 21 1 0 5:2 • 3 ZILE — un tehnician constructor.
Victoria Dobra şi Voinţa llia, caic au o în vedere că participă pentru prima oa­ jat ? 3. Unirea Zam 2 1 1 0 5 : 2 - Vreme schimbătoare cu cerul
tradiţie nui veche în acest sport, s-au ră în cadrul t/nci competiţii organizate. Despic organizarea echipelor dc fot­ 4. Victoria Dobra 2 1 0 1 4:4 2 mai mult noros şi temperatura va­ Alte informaţii se pot primi la sediul întreprinderii, telefon 1319
«alăturat şi formaţiile asociaţiilor spor­ Cea mai grea problemă în desfăşurarea bal din raion ar fi mai multe dc spus. 5. Unirea Vcţel 2 0 0 2 1:7 0 riabilă. sau 1655.
tive Voinţa Mintia, Unirea Veţcl şi U- campionatului raional este asigurarea Bunăoară în ultimii ani, asociaţiile spor- 6. Voinţa Mintia 2 0 0 2 0;7 0