Page 83 - 1964-10
P. 83
pag. 3
Nr. 3055 Drumul socialismului
In sprijinul
Adunări de dare de seamă şi alegeri cursanţilor
Nu peste mult timp vor începe
partid din şcoli cursurile ogrozootehnice în toate
gospodăriile agricole de stat şi co
lective din regiunea noastră, In
scopul bunei desfăşurări o învăţă
mântului agrozootehnic de masă şi
Toată grija creşterii şi educării pentru a veni In sprijinul cursanţi
lor, Consiliul agricol regional o luat
viitorilor muncitori permanentă o serie de măsuri. Astfel, au fost
trimise la consiliile agricole ra
In fiecare an, numeroşi lăcătuşi, me să albe în centrul atenţiei sale educarea organizaţiei O .T J . ionale pentru a se repartiza în
canici, montatori, mecanici de mină, e- comunistă a ucenicilor, pregătirea lor unităţi un însemnat număr de ma
Icctrîcîcnî de mină, sudori, termină teoretică şi practică. nuale. Bunăoară, au fost expedia
cursurile Şcolii profesionale de ucenici In darea dc scamă cît şi în discuţiile In adunarea generală de dare dc sca te 4 568 manuale pentru cercurile
mă şi alegeri care a avut loc la Şcoala
din Gurabarza şi primesc calificare în comuniştilor un loc important l-a ocu medic din Haţeg, o problemă mult dez de cultura plantelor de cîmp. 2.330
meseria respectivă. Se pot da multe e- pat practica în producţie a ucenicilor, pentru cele de creşterea animale
xemplc de tineri absolvenţi care la locu- felul în care ci îmbină cunoştinţele teo bătută a fost şi modul în care organiza lor, 269 pentru cele de pomicultu
rî*c lor de muncă îşi aduc un aport retice cu cele practice. In această pri ţia dc bază P.M.R. a îndrumat şi con ră (anul III) etc.
preţios la buna desfăşurare a procesului vinţă s-a arătat că la indicaţiile orga trolat activitatea organizaţiilor dc tine
de producţie, care au o comportare dis nizaţiei dc bază conducerea şcolii prin ret. Tovarăşii loan Glodeanu, Mclixima Pe lîngă manuale au mai fost re-
Donţu, Ştefan Itu, Anton Nopcca şi al
ciplinată, depun străduinţă în însuşirea colectivele dc îndrumare şi coordonare portizote 500 bucăţi diafilme, 3.000
de noi cunoştinţe dc Ia muncitorii mai a practicii a avut grijă ca ucenicii să ţii, au vorbit pe larg despre felul în care diverse broşuri privitoare Io creşte
organizaţia de partid a îndrumat co
vîrsfnici. Privind grija care o manifestă fie repartizaţi în practica dc producţie rea păsărilor, cultura căpşunilor,
mitetul U.T.M. în munca dc educare co
conducerea scolii, cadrele didactice, pe lîngă cei mai buni muncitori, mem munistă a tineretului. In această direc
pentru pregătirea noilor muncitori, co bri şi candidaţi de partid. Aceasta a fă ţie a fost subliniat faptul că în adună recomandări ale consiliului agricol
muniştii din organizaţia dc bază P.M.R. cut ca lipsurile constatate în anii trecuţi, regional privind însăminţonle de
rile generale ale organizaţiilor U.T.M.
de la Şcoala profesională dc ucenici dVi cum sînt întrebuinţarea ucenicilor la di pe ani de studiu au fost puse în discuţia toamnă etc.
Gurabarza au analizat cu simţ de răs ferite munci, să fie înlăturate, iar cu tinerilor teme privind studiul individual,
pundere activitatea desfăşurată dc orga noştinţele practice să fie însnşite la un IO AN IGNA
atitudinea în şcoală şi societate, unele
nizaţia dc bază în vederea îmbunătăţi nivel mai înalt. In ceea ce priveşte acte dc indisciplină etc, C. S. H. — UZINA COCSO-CHIMICA. corespondent
rii activităţii instructîv-educative în practica în producţie mai există însă
Darea de scamă cît şi discuţiile pur
şcoală. deficienţe. Mai sînt cazuri cînd Ia prac tate pe marginea ei au arătat însă câ ac
In darea de seamă prezentată cît «i tică se înregistrează absenţe sau nu se tivitatea comitetului U.T.M. putea fi
în discuţiile purtate pe marginea ei dc respectă programul întocmit. Un slab mai rodnică dacă biroul organizaţiei dc
către tov. Nîcolac Ştefan. Gcorge Gher- control sc exercită de către conducerea bază P.M.R. acorda o atenţie mai sus Succesele dobîndite —
ga. Roland îsac, Toan Vlad şi alţii, s-a şcolii privind practica ucenicilor în sub ţinură îndrumării comitetului U.T.M.
subliniat faptul că organizaţia de bază teran. Astfel, în multe adunări generale ale
şi-a adus un aport preţios la rezolvarea Vorbind despre Stilul de muncă al organizaţiilor U.T.M. pc ani dc studiu
problemelor din şcoală, a dat un sprijin biroului organizaţiei dc bază, comuniştii cele mai semnificative aspecte ale pregă ise bazm activităţii
nu au fost puse în discuţia utemiştilor
continuu conducerii şcolii în îndrumarea înscrişi la cuvînr. au arătat că în anul
tot mai competentă a procesului de în- trecut, organizaţia de bază nu a ales în tirii elevilor, teme instructive care să
vâtămînt şi instruirea practică a uceni totdeauna cele mai semnificative pro cultive la elevi dragostea pentru învă
cilor. bleme ale procesului instructiv educativ ţătură, voinţa dc a-şî însuşi cunoştinţe Privind noua clădire a poştei şi aplicarea unor măsuri tehnico-or- de marmură. De aceea, în planul reoepţionarea să o facă tehnicianul
In discuţiile purtate, comuniştii au pe care să Ic pună în discuţia adunării temeinice. In specia.) la clasele X şi XI din Deva, clădirea hotelului „Da ganizatorice eficace. M.T.O. e prevăzut ca maiştrii să C TC. şi şeful secţiei. în funcţie de
arătat că în acest an şcolar va trebui generale. Era bine ca să organizeze mai cia" din localitate sau mozaicurile răspundă dc croirea judicioasă a comenzile existente pentru luna ur
să acorde o mai marc atenţie organi multe adunări generale deschise în care organizaţiile U.T.M. nu au primit un din noile unităţi comerciale, nu pu Planul M.T.O. înfăptuit placajului brut net'esar maşinilor de mătoare.
sprijin eficace din partea comitetului
zării şi îndrumării studiului individual cei mai bun» profesori <\ instructori să U.T.M. în pregătirea unor adunări gene tem să nu admirăm monumentalita tăiat înfăptuirea acestei măsuri a O atenţie deosebită s-a acordat în
al ucenicilor. In anul trecut, organiza vorbească despre metodele lor. Comu rale în care să sc trateze probleme privind tea pe care o creează plăcile de tra- In planul de măsuri tehnice şi făcut ca pierderile de placaj finit tăririi disciplinei in producţie. Ca
ţiile U.T.M. pe ani de studiu nu s-au niştii au cerur biroului organizaţiei de profesiunea pc care o vor alege absol vertin. eleganţa ce o râspîndesc mo organizatorice pentru acest an au să fie considerabil reduse. Se punea zurile de abateri nu fost puse în
preocupat cu toată perseverenţa dc ana bază sâ manifeste un interes mai sus venţii. Cîţiva vorbitori aminteau faptul zaicurile de marmură. fnst stabilite peste 90 de obiective. însă o altă problemă : cum să sc discuţia adunărilor dc grupă sin
lizarea unor probleme legate dc Studiul ţinut faţă de ridicarea nivelului politic Cine pune în valoare aceste fru Toate — cu excepţia a 5 puncte a valorifice deşeurile de marmură ? De dicală.
individual a) ucenicilor. In adunările ge şi 'deolo.C'C al cadrelor didactice. că mulţi elevi sînt fii ai colectiviştilor. museţi. aceste bogăţii? Ce rezultate căror realizare a fost dependentă de la staţia de comasare erau folosite
Unii dintre ci îşi manifestă dorinţa de
nerale ale organizaţiilor U.T.M. s-nu pus Tn liotărîrea adoutată se prevăd mă şi cum le obţin cei a căror hărni factori exteriori întreprinderii — pentru mozaic doar sorturile cu
de puţine ori în discuţie teme intere suri concrete privind munca care va a studia la facultatea de agronomie. Or cie şi pricepere este de mult cu s-au realizat la termenele stabilite granule mari. Cele mici erau ne Ce mai este de făcut
sant^ atractive care să cultive la tineri trebui s-o desfăşoare organizaţia de bază ganizaţiile U.T.M, pe ani dc studiu nu noscută nu numai în întreaga ţară. folositoare. Dotarea Întreprinderii cu
au pus însă în discuţia adunărilor gene O bună parte din obiective se re utilaje de confecţionat dale mozai
interesul pentru studiul teoretic. Comi pentru îmbunătăţirea procesului instruc rale teme privind frumuseţea muncii dc ci şi în multe ţări ale lumi ? feră la investiţii şi la mica mecani ca te a rezolvat şi această problemă. Pe baza experienţei dobîndite,
telui U.T.M pe şcoala va trebui ca sub tiv educativ, pentru o îndrumare mai inginer agronom, sarcinile pe care le tra zare. Astfel, la secţia de prelucrare Produsul este mult căutat atît in precum şi din analiza lipsurilor ce
s-au manifestat in acest an, în pla
îndrumarea permanentă a organizaţiei atentă a organizaţiei U.T.M. ctc. sează partidul agriculturii noastre socia Bilanţ după nouă luni a marmurei din Simeria au fost ţară. cît şi peste hotare. nul M.T.O. pe anul 19G5 sint pre
la
montate 2 gatere noi — pină
dc bază sâ-şî îmbunătăţească activitatea. S CERBU liste. Aceasta şi din cauză că însusi bi Strădania muncitorilor de la în sfîrşitul anului se vor monta încă Cu toate acestea, mai rămăseseră văzute. printre altele, şi măsuri care
rou) organizaţiei dc bază n-a manifestat treprinderea „Marmura" Simeria dc două sorturi cărora nu li se găsise ră ducă la creşterea producţiei, mai
atenţia cuvenita muncii de educaţie ne a valorifica una din bogăţiile sub două — si s-au luat măsuri de sis o valorificare superioară : filerul — huna valorificare a materiei prime,
tematizare generala a tuturor uti
reducerea preţului de cost. Dintre
Studiul individual — bază a însuşirii care trebuie s-o desfăşoare organizaţiile solului nostru cît mai judicios se lajelor din hala de prelucrare, aşa produsul cel mai mărunt ca granu- aceste măsuri amintim pe cea me
U.T.M. în rîndul elevilor.
iaţie al staţiei de comasare a mar
Pentru viitor, comuniştii din organi oglindeşte în faptul că planul pro incit să fie asigurată munca in murei — şi deşeurile de piatră de nită să ducă In creşterea produc
ducţiei globale a fost depăşit cu
unor cunoştinţe temeinice zaţia dc bază a Şcolii medii din Haţeg 14,12 la sută, cel al producţiei marfă flux continuu (concomitent a fost liampotoc. Studiind posibilităţile de ţiei de dale mozaicate faţă de anul
şi-au propus sa acorde un sprijin con cu 12,50 la sută. iar productivitatea extinsă construcţia halci de prelu desf.acere. s-au găsit soluţii : filerul 19G4 cu 40 000 m.p„ la staţia de mo
Recent, în organizaţia de bază P.M.R. muniştii au cerut ca organizaţia dc bază cret comitetului U.T.M. în munca sa muncii a crescut cu 9.32 la sută. crare). Aceste măsuri au condus la este livrat pentru a fi folosit la con zaic să crească capacitatea cu a-
de la Şcoala medie Cugir a avut loc a- să ceară conducerii şcolii ca cei mai buni dc educaţie comunistă a elevilor. In a- Valoarea economiilor realizate de creşterea capacităţii de prelucrare fecţionarea electrozilor de sudură, proape 150 la sută. iar In placaj fi
dunarca pentru dare de scamă şi alegeri. profesori şi educatori să-i ajute pe elevi rest scor>, membri ai biroului organiza la începutul anului se ridică la a secţiei, ea fiind de aproximativ iar deşeurile de piatră de Bampo- nit să sporească producţia cu 5.000
Cu acest prîlcj s-a scos în evidenţă pre în studiu, să Ic arate acestora cum să-şi ţiei dc b.ază vor participa la adunările 279.000 lei, iar a beneficiilor reali 5 ori mai mare decit cea din anul toc sînt căutate de către o între- m.p. faţă de anul 19G4.
ocuparea organizaţiei dc bază pentru organizeze studiul individual, să se ur generale ale organizaţiilor U.T.M. pe zate peste prevederile planului la 19G0. .prindere bucuresteană pentru pre Deoarece In preluarea schimbului
La cariera Ruschiţa, prin punerea
continua ridicare a nivelului procesului mărească mai îndeaproape respectarea ani dc studiu. Periodic sc vor expune peste 103.000 lei. in funcţiune a unor utilaje noi. ran lucrarea marmurei. la secţiile de dale mozaicate. mozaic
dc învăţămînt, educarea comunistă a orelor dc meditaţii. în faţa elevilor conferinţe pe teme edu Succesele dobîndite de muncitorii, damentul a crescut cu aproximativ granulat şi la cariera Ruşchiţa se
elevilor. Comuniştii înscrişi la cuvînt cative privind comportarea-în şcoală şi tehnicienii şi inginerii întreprinde 100 m.c. pe luna. Aici, pentru ca pierde mult timp productiv — apro
au insistat în mod deosebit asupra ne V. COCIAN societate, atitudinea faţă dc învăţătură rii au la bază atît entuziasmul cu utilajele să fie mai judicios folo încă o e x p lic a ţie ximativ o oră — planul M.T.O. pre
cesităţii îmbunătăţirii studiului indivi director adjunct la Şcoala medie ctc. care colectivele de muncitori s-au site, a fost întocmit un plan tehnic vede pentru operaţiunile necesare
dual al elevilor. In această privinţă, co Cugir C. BRADEANU antrenat în întrecerea socialistă, cît de exploatare, cu norme pentru fie Avem un colectiv de muncitori predării şi preluării schimbului
care utilaj in parte. cu conştiinţă ridicată, cu o atitudine (lîmp în care trebuie curăţate utila
In scopul creşterii randamentului socialistă faţă dc muncă — ne spu jele, gresate, controlate etc.) maxi
nea tov. ing. Nicolae Ciobotea. di-
de extracţie la cariera Moneasa. au lectoml întreprinderii. Ridicarea con mum 15 minţile Din experienţa anu
:n primele zile ale a n u lu i de stu d iu fost date în exploatare perforatoare tinuă a gradului de conştiinţă este o măsură privind coordonarea ju
lui în curs s-a impus ca necesară şi
pneumatice de mare randament ; dc
asemenea, este în curs, de montare , jţ’^uiţaţuL muncii, politice desfăşu dicioasă a transportului materiei
şi
prime la secţia de prelucrare
rate dc către organizaţia de partid
o macara portal şi un grup electro
IM ÎNVĂŢĂMÎNTUL DE PARTID gen pentru furnizarea energiei elec în rîndul muncitorilor. Membrii de chiar la livrări în vagoane.
In acest an capacitatea maşinii de
partid au fost repartizaţi să lucreze
trice, iar pentru uşurarea transpor
tului cariera a primit în dotare un în locurile hotărîtoare ale produc tăiat placaj — utilaj de mare ran
ţiei. primind sarcini concrete
în
camion de mare tonaj. Aceste mă ceea ce pliveşte soarta producţiei. dament — nu a fost pc deplin fo
nel Cad.-»'. Roşu loan II şt E. Cutc.an
losită. Anul viitor, o dată cu mări
E f ic a c it a t e a în a t e n ţ ia pectat, materialul bibliografic. La întoc care se află în primele rînduri ale între suri au condus Ia creşterea produc La fiecare sfîrşit de trimestru, in rea capacităţii de tăiere, va fi asi
tivităţii de la 1.8 m.c. la 2 m.c. pe
mirea lecţiei „P.M.R. — conducătorul
poporului în opera dc desăvîrşire a con cerii socialiste. muncitor. adunări generale deschise ale or gurată funcţionarea acestui utilaj la
analizat
ganizaţiilor de partid s-a
capacitatea lui.
Lcgînd concluziile unor teze teoreti
o a * g a n iza fie i d e Ih a zâ dicaţiile primite la pregătirea propagan ce de activitatea practică a cursanţilor, tare, Ia cariera Rampotoc au fost situaţia pixDducţiei, lulndu-se măsuri Desigur, realizările colectivelor de
strucţiei socialiste4* am ţinut cont de in
Asigurîndu-se o masivă descoper-
diştilor, am studiat temeinic lecţia din eficacitatea învăţămîntului va fi şi mai puse în evidenţă rezerve de traver- de lichidare a «lipsurilor. Astfel, în muncă din cadrul întreprinderii
Organizaţia cJe bază P.M.R. din secţia dc propagandă. Aceeaşi grijă am nun!» manual şi bibliografia indicată. Pentru mare. De aceea în lecţiile care urmează în cursul trimestrului II. In una din „Marmura" sint frumoa.se. Acestea
turnătoriei 1 a uzinei „Victoria" Câlan festat-o şi faţă de încadrarea cursanţi concretizarea unor teze teoretice des >ă lc expun voi acorda o şi mai marc tin şi calcar ce an permis reduce adunările generale, comuniştii au ar fi fost si mai frumoase dacă ne
acordă toată atenţia creşterii continue lor în cercuri şi cursuri. prinse din lecţie am stat dc vorbă cu atenţie acestui lucru. In acest scop voi rea preţului de cost cu 183 lei pe arătat că de multe ori reoepţionarea ajunsurile constatate pc parcurs nr
mc. faţă de anul trecut.
a nivelului politic şi ideologic al mem In acest an dc învăţămînt, biroul or secretarul organizaţiei dc bază, cu fie căuta să cunosc bine activitatea fiecă blocurilor de marmură se făcea lăru fi fost mai operativ înlăturate. Rea
brilor şi candidaţilor dc partid, precum ganizaţiei dc bază şî-a propus să urmă care cursant în parte. Astfel, cînd am rui cursant, să ţin o legătură permanen a se avea în vedere comenzile pen lizarea la timp şi în cele mai bune
şi al celorlalţi muncitori. Tn acest scop rească mai îndeaproape eficienţa învn- vorbit în lecţie despre aportul care tre tă cu biroul organizaţiei noastre dc Chibzuială tru luna următoare. De aici se năş condiţii a prevederilor planului
sc urmăreşte îndeaproape felul cum se ţ.ămîiitului dc partid. La pregătirea pro buie să-l aducă comuniştii în opera de bază. teau unele greutăţi in executarea M.T.O., îmbunătăţirea continuă a
desfăşoară învăţămîntul de partid, le pagandiştilor, toate temele predate au desăvîrşire a construcţiei socialiste, am TEODOR MORAR de buni gospodari comenzilor pe sortimente, fiind ne muncii politice de masă, organiza
garea lui dc sarcinile concrete ale pro fost în strînsă legătură cu viaţa. Toto amintit că şi colectivul secţiei noastre cesar a se executa comenzile a că- rea judicioasă a întrecerii socialis
ducţiei. In urma experienţei din anul dată, propagandiştii au fost îndrumaţi munceşte cu entuziasm pentru înfăptui propagandist la cercul Alcnţîn colectivelor dc muncă din ioi* dimensiune şi calitate corespun te, alături de celelalte măsuri, vor
trecut, biroul organizaţiei noastre de ca la întocmirea lecţiilor să ţină scama rea exemplară a sarcinilor dc plan şi am dc studiere a Statutului P.M.R. cadrul întreprinderii „Mai mura" s-a deau blocurilor recepţionate. Adu asigura colectivelor de muncă suc
bază a manifestat o preocupare mai de sarcinile concrete pe care le au dc evidenţiat activitatea comuniştilor Cor întreprinderea „Ardeleana" îndreptat şi în spre folosirea chib narea generală n recomandat con cese din ce în c« mai mari.
susţinută faţă de organizarea în perioa îndeplinit cursanţii, în aşa fel ca efi Alba Iulia zuita a fiecărui centimetru pătrat ducerii întreprinderii ca pe viitor D. CRICOVEANU
da dc vară a propagandei prin conferin cacitatea învăţămîntului de partid să
ţe. iar în vederea deschiderii noului an crească continuu.
dc studiu s-au făcut pregătiri temeinice. Primele lecţii ţinute în cadrul secţi
Astfel, după închiderea anului şcolar în ei noastre au dovedit câ propagandiştii
învăţămîntul dc partid 1963—1964, în s-au îngrijit de prezentarea unor lecţii CONCURSUL CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI
cadrul organizaţiei noastre dc bază s-au atractive, pe înţelesul cursanţilor şi în
prezentat expuneri pc teme ca: „Orga strînsă legătură cu sarcinile lor concre
nizaţia dc bază — Temelia partidului", te. In această privinţă am reţinut aten
,,Fizionomia moral-politicâ a comuniş ţia cu care s-au pregătit pentru prima
tilor", „Sarcinile organizaţiilor de bază lecţie propagandiştii loan Hodorog dc C U G I R :
P.M.R. din industrie" ctc. care au con la cercul de Istoria P.M.R. anul I şi subredactia noastră voluntară
tribuit la creşterea nivelului politic şi rov. Roman Stăniş de la cercul de stu
ideologic al membrilor şi candidaţilor diere a Statutului P.M.R. Ei au ţinut ca sectorul nostru realizează însemnate Munca entuziastă a întregului colec
dc partid, precum si al tovarăşilor din o strînsă legătură cu biroul organizaţiei ► ^Kfîr>* economii la preţul de cost. tiv dc muncitori, ingineri şi tehnicieni
activul fără de partid. dc bază, s-au interesat care cursanţi sc 450 maşini de spălat rufe Printre tovarăşii care şi-au adus apor pentru depăşirea sistematica a indicato
Paralel cu munca de educaţie desfă numără printre fruntaşii şi evidenţiaţii Vi> peste plan tul la obţinerea acestor realizări Sc nu rilor dc plan s-a concretizat in creşterea
şurată dc către organizaţia noastră de întrecerii socialiste şi în expunerile lor, mără Maxim Oana, lăcătuş, Ştefan Chi- productivităţii pc cap de salariat, în
au putut face referiri concrete şi la ac riluţ, strungar, lulîu Tolnoi, maistru, primele 9 luni ale anului, cu 15,81 la
bază în rîndul membrilor şi candida Activitatea colectivului sectorului ma
tivitatea acestora. JV loan Tărău, lăcătuş, loan Suciu, inginer, sută, iar pc muncitor cu 15,88 la sută
ţilor de partid, o nure grijă am avut şini dc spălat rufe de la uzina „30 De
Lecţiile predate de ei au fost bogate j s Bnzil Pop, şeful sectorului şi mulţi al faţă de plan. Astfel, pc scama creşterii
faţă dc pregătirea deschiderii noului an cembrie", pentru îndeplinirea sarcinilor ţii. productivităţii muncit şi a reducerii con
în conţinut, strîns legate dc viaţă şi ur de producţie şi a angajamentelor luate
de studiu în învăţămîntul de partid. Au IOSIF CIBU sumurilor specifice dc materii prîmc şl
mărite cu interes de cursanţi. în întrecerea socialistă este rodnică.
fost selecţionaţi din timp cei 7 propa preşedintele Comitetului sindical materiale ani reuşit să realizăm econo
DIONISIE MUNTEANU 1*4 Planul de producţie pc cele 9 luni ale de secţie mii suplimentare la preţul dc cost dc n-
gandişti, tovarăşi bine pregătiţi politic (din colectivul subrcdacţiei noas anului a fost îndeplinit şi depăşit la proapc 4 milioane lei, depăşind cu mult
şi profesional, cu experienţă în munca tre voluntare dc la U.V. Calau) toţi Indicii. Productivitatea muncii pla Productivitate înaltă, angajamentul.
nificată a crescut cu 14,50 la Sută. La Ing. IOAN BUDIU
aceasta au contribuit măsurile luare pen şeful sectorului
proiectate pentru preţ de cost redus
D in tim p Biaă$aa*i e®iiic 0#ete tru ca dispozitivele Intre obiectivele întrecerii socialiste
presele hidraulice să fie adaptate !a pre
sele mecanice, reaJizîndu-sc astfel o pro ce sc desfăşoară în sectorul mecanică I Inovaţii cu eficienţă
Comitetul tic partid dc Ia E.M. Tc- membri dc partid, peste 70 de candidaţi ducţie cu 200 la sută mai marc. Dc a- al U.M. Cugir, un loc de frunte îl o-
liuc, prcocupîndu-se dc deschiderea în dc partid şi 61 dc tovarăşi din activul In regiunea noastră sînt multe puncte turistice şi cabane. Ele sînt vizitate semenca, s-a lucrat şi cu un număr me cupă creşterea productivităţii muncii şi economică ridicată
bune condiţii a noului an de învăţ,âmînt fără de partid. Cei mai mulţi membri des dc cei îndrăgostiţi de natură, muncitori din diferite întreprinderi, printre diu scriptic de muncitori mai mic dc- reducerea preţului dc cost. Este ştiut că
a luat din timp măsuri corespunzătoare. dc partid, în dorinţa de a îmbina cunoş care sc numără şi cei din Cugir. cîc cel planificat. Ca urmare, colectivul cu cît productivitatea muncii este mai Anul acesta, mişcarea dc Inovaţii a
Astfel s-,1 Stabilit ca în acest an dc învă tinţele teoretice cu cele de producţie, In clişeu: Cabana Şurianul, situată la o altitudine de 1738 ni. sectorului nostru a reuşit să producă mare şi economiile la preţul dc cost spo cunoscut la uzina „30 Decembrie" o
ţămînt să activeze 28 dc cercuri şi au cerut să fie înscrişi la cercurile dc r-VCcS-t: t ^ pînă acum peste prevederile planului resc, deoarece cheltuielile dc fabricaţie dezvoltare ascendentă. Datorită sprijinu
cursuri. Pentru a sc asigura o dezbateri» economie concretă. La cercurile dc stu 450 maşini de spălat rufe Albalux. Un şi regie sc repartizează pe un număr lui şi îndrumărilor date dc comitetul dc
temeinică a problemelor din programa die» e a Statutului P.M.R. sînt încadraţi succes important îl constituie şi faptul mai mare de produse. partid, activitatea inovatorilor a fost o-
cercurilor, la sectorul 11. de pildă în 3S dc tovarăşi din activul fără de partid ricntată spic rezolvarea celor mai im
văţămîntul a fost organizat pc schim cu perspective dc a deveni candidaţi de portante teme şi cu eficienţă economică
ridicată. Dc exemplu, tehnicianul Ilîc
buri. partid. Cu paîru zile mai repede
Tovarăşii caic au fost de curind pri Zilele acestea, învăţămîntul a fost des Butaru, membru dc partid, este autorul
miţi în rîndurilc partidului învaţă în chis în toate cercurile şi cursurile de In scopul îmbunătăţirii aprovizionării execuţie. In acest fel, ficrarii-bctonişti au inovaţiei* „Noua tehnologic de execu
cele 7 cercuri de studiere a Statutului partid. La primele lecţii, expuneri inte- cu minereu a furnalelor din C.S. Hune început şi ci mai repede turnarea beto ţie a niturilor dc la lanţurile tăietoare",
P.M.R., iar cei cu o pregătire politică rcsaitte au făcut propagandiştii Zăvoîa- doara pc timp dc iarnă, a început nu nului. In numai cîtcva zile au turnat care aduce anual o economie antccalcu-
mai marc, pc baza cererii lor au fost nu Maxim, Pozînărex loan, Lucaci Nico dc mult construcţia celui de-al doilea mai mult dc 5000 m.c. lată dc peste 450.000 Ici. O altă inova
încadraţi în cele 10 cercuri dc econo lae şi alţî tovarăşi. In majoritatea cercu tunel pentru dezgheţarea minereurilor La executarea lucrărilor de fundaţii ţie realizată de tov. I. Butaru este: „Me
mic concretă. In acest an dc învăţămînt rilor, la sfîrşitu 1 lecţiilor între propa Brigada de la I.C.S.H. condusă dc mai înainte de termen o contribuţie însem todă nouă dc ascuţire a clementului tă
mai funcţionează un număr corespunză gandişti şi cursanţi, au avut loc schim strul Grigore Capră, a terminat lucrările nată şi-au adus-o tovarăşii Iulian loan, ietor (dinte) dc la lanţurile tăietoare",
tor dc cercuri dc istoric, dc curs seral de săpături la fundaţie cu 4 zile mai lacob Mărgincanu, Leohtin Bora, care aduce o economic dc 200.000 leî.
şi un cerc dc construcţie economică. buri dc păreri în vederea cuprinderii repede dccît s-a prevăzut în graficul dc Schuscer Hclinuth şi alţii. Tovarăşii loan Budcu, Inginer şi Petru
Din numărul celor înscrişi 462 sînt mai bine a sarcinilor cc le stau în faţă. ■ Suliai, tehnician, sînt autorii inovaţiei :
„Execuţia bucşelor din bronz grafitat
prin sintetizare, la maşini de spălat ru
In strînsă legatară, întreţinere a locomotivelor fe", care conduce la realizarea unei eco
nomii anuale dc 120.000 lei. Această i-
In apropierea postului de mişcare ga, dc la lotul I al şantierului I al novaţîe a fost generalizată şi în alte
cu activitatea cursanţilor ►,/t *+? * C.F.U. dc la uzina cocjochimică a C S.H I.C.S.H., desfăşoară o muncă susţinuta. întreprinderi din ţară. Inovatorul Ni-
au început acum cîtevn zile lucrările de Ei au reuşit să termine lucrările pregă colac Sîmcdrca arc mai multe inovaţii
Tn acest an dc învăţămînt mi s-a în rea ce inii revine, m-am pregătit cu Pentru mcralurgiştii din Cugir s-au construit şi dat în folosinţă nume construcţie a unui canal pentru revizia titoare pentru turnarea betonului îtt co- şi îmbunătăţiri tehnice la diferite re
credinţat sarcina dc a conduce activita perseverenţă în vederea expunerii pri roase blocuri cu apartamente confortabile. In jurul lor s-au creat zone verzi tehnică a locomotivelor şi curăţarea de fraje cu 2 zile mai repede. Ca urmare pere dc la nuşina dc Spălat rufe care
tea cercului dc studiere a Statutului mei lecţii. Am luat parte cu regulari şi parcuri cu flori. zgură a cutiilor dc foc. Munciitorii lu- s-au şi turnat peste 20 m.c. beton, aduc o economic dc peste 300.000 Ici,
liu Bortolici, Dumitru Badea, Petic Sc-
P.M.R., care funcţionează în secţia tras- tate la pregătirea propagandiştilor care Iu clişeu: Aspect din Cugir — oraşul mclalurgiştilor. BORTS BAICI
terminat a întreprinderii „Ardeleana" a avut loc pe plan raional, am studiat Text şi foto: E. MARÂCINESCU verineu, Teodor Arion şi Milui Vizi, IOAN OLARU tehnician
sub conducerea maistrului Emilian Mo-
muncitor
tehnician
din Alba Iulia. Conştient dc răspunde cu atenţie materialul predat şi am cons- responsabilul cabinetului tehnic