Page 85 - 1964-10
P. 85
Biblict£‘Ci' C'v''i u 'h J
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢI-V Â f
Adunarea festivă din Capitală
cu prilejul celei de-a XX-a aniversari
a Zilei Forţelor Armate ale R. P. Romîne
Sîmbătă scara la Teatrul dc Operă şi ţelor armate ale R. P. gene dc ştiinţă şi cultură, oameni ai muncii
Balet al R. P. R. a avut loc adunarea ral colonel în rezervă Ihc Creţu- dîn întreprinderile şi instituţiile bucu-
festivă organizată cu prilejul celei dc-a lescu, Florian Dănălachc, prim-sccrctar i cştcnc.
XX-a aniversări a Zilei Forţelor Armate al Comitetului orăşenesc Bucureşti al f Au participat, de asemenea, ataşaţii
ale R. P. Romîne. P.M.R., Ion Cozma, preşedintele Sfatu militari ai misiunilor diplomatice din
In prezidiul adunării au luat loc tova lui Popular al Capitalei, acad. Petre Bucureşti, membrii delegaţiei militare so
răşii Gheorghc Apostol, general dc ar Constantinescu-Iaşî, Ion Cotoţ, secretar vietice, precum şi ambasadorul Uniunii
mată Lcontin Sălăjan, mareşalul Uniu al C.C.S., Petre Enachc, prim-secrctar al Sovietice la Bucureşti, I. K. Jcgalîn.
nii Sovietice, A. A. Grccico, general de C. C. a! U.T.M., Hrislacbe Antonachc, După intonarea Imnului dc stat al
armată Ion Tutovcanu, general-colonc! muncitor fruntaş la Uzinele „23 August". R. P. Romîne, adunarea a fost descinsă
Mihai Burcă, general colonel Ion lonîţă, La adunare au luat parte membri ai dc tov. Florian Dănălachc.
ANUL XVI. NR. 3056 DUMINICA 25 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani adjuncţi ai ministrului forţelor armate, C. C. a! P.M.R., ai Consiliului dc Stat A luat apoi cuvîntul general dc arma
general locotenent Vasilc Negrea, ad şî ai guvernului, conducători aî unor
junct al ministrului afacerilor interne, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, tă Lcontin Sălâjan, membru supleant al
general maior Ion Dincă, secretarul generali sî ofiţeri activi şî în rezervă, Biroului Politic al C. C. al P.M.R., mi
Consiliului politic superior al For veterani din războiul antifascist, oameni nistrul Forţelor Armate ale R P.R.
C O LO C V IU L P R O D U C Ţ IE I
Cuuîntarea tov.Leontin Sălaj an
Cu douăzeci dc ani în urma, a spus ostaşilor şi ofiţerilor pentru a-i atrage 6 divizii germane, cu o mare cantitate
de armament şi tehnică. Răsturnarea
Q pre bluming, cît mai multe lingouri calde! vorbitorul, la 25 octombrie 1944, prin dc partea luptei poporului. dictaturii militarc-fascistc şi intrarea
insuflau luptei
Un puternic avînt
izgonirea ultimelor trupe ale cotropi
T e m a z i l e i : antifasciste a poporului romîn evoluţia Romînici în războiul antihitlerist au
t J torilor hitlcrişti şi horthyşti a fost de-
săvîrşită eliberarea întregului teritoriu situaţiei pe front, strălucitele victorii dat o puternică lovitură Germaniei na
al Romînici. Aceasta dată memorabilă obţinute de eroica armată sovietică, ziste, contribuind la prăbuşirea sistemu
a fost stabilită de partid şi guvern ca care, purtînd pe umerii săi greul răz lui de apărare hitlerist în Balcani.
Tov. Constantin Toma: O i n i ţ i a t i v ă b i n e v e n i t ă zi a Armatei Populare Romîne — con boiului, dădea lovituri nimicitoare tru In continuare, vorbitorul a arătat că,
Despre importanta laminorului tinuatoare a glorioaselor tradiţii ale pelor hitlcriste. datorită loviturilor date forţelor hitlc
bluming de la C.S Hunedoara poporului nostru, făurite în lupta dusă La 23 August 1944, guvernul lui An- riste în interiorul ţarii, în timpul in
pentru economia naţională, o Problema creşterii procentului de rilor dc turnare, striparea lingou cat o seamă de măsuri organizatorice dc-a lungul veacurilor pentru elibera tonescu a fost arestat, dictatura milî- surecţiei armate, precum şi zădărnici
singură relatare este de natură lingouri calde expediate către blu rilor ş.a.m.d. preţioase, au fost organizate discuţii rea sa naţională şi socială. taro-fascistă răsturnată. Romînia a în rea ofensivei hitleriste din Transilvania,
să convingă: prin .cafele^ aces ming a Stat .în acest an mer«u în Birourile organizaţiilor de bază pe cu turnătorii, in care li s-a explicat Sărbătorirea în fiecare an a Zilei tors armele împotriva Germanici hitlc s-au creat condiţii trupelor sovietice,
tui laminor trece circa 70 la sută atenţia comitetului de partid pe sec schimburi au primit sarcina să ur pe larg necesitatea trimiterii către Forţelor Armate ale Republicii Popu riste, trccînd cu întregul său potenţial caic lichidaseră pe frontul laşi-Chişinâu
din producţia de oţel a ţării. Prin ţie. Spre sfîrşitul trimestrului II. la mărească îndeaproape felul în care bluming a lingourilor cu tempera lare Romîne exprimă recunoştinţa fier militar, uman şi economic de partea grosul grupului de armate „Ucraina dc
urmare, de realizările colectivu propunerea noastră, a fost organi se traduc în viaţă măsurile respec tură ridicată şi mai ales căile prin binte a poporului faţă dc eroismul, cu coaliţiei antifasciste, a cărei forţă ho sud", să înainteze rapid şi sa între în
lui ce-l deserveşte depinde acti zată la nivelul comitetului sindicatu tive. să vegheze ca graficele de care o pot face. S-au stabilit cri rajul şi vitejia cu care ostaşii şi ofiţe tărâtoare era Uniunea Sovietică. luptă pe noul front din centrul Transil
vitatea unui număr considerabil lui pe combinat, o discuţie pe aceas evacuare a cuptoarelor şi expedie terii care să concure la buna eva rii noştri au luptat pentru cauza nobilă Este un merit istoric a! Partidului vaniei, dîn Crişana şi Banat.
de fabrici, uzine, şantiere de tă temă cu participarea reprezen rea trenurilor de turnare să fie res cuare a producţiei, în întrecerea so a libertăţii ţării, pentru cucerirea vic Comunist Romîn şt un izvor dc mîn- Trccînd la ofensivă, trupele romîne
construcţii şi alte unităţi indus- tanţilor laminorului bluming. O.S.M. pectate cu stricteţe. In acelaşi timp cialistă ce o desfăşoară echipele de toriei asupra fascismului, este o dovadă drie patriotică faptul că armata romî- împreună cu cele sovietice au înfrînt
tricle de pe cuprinsul patriei. Şi, s-a luat legătura şi cu biroul orga aici. a înaltei preţuiri şi a dragostei cu caic nă a trecut de partea poporului, lup- rezistenţa înverşunată a armatelor a
o stagnare cit de mică în func II şi conducerii combinatului. Ini nizaţiei de bază de la C.F.U., pen Munca politică desfăşurată de biro oamenii muncii înconjoară armata tînd cu hotărîrc şi abnegaţie în războ 6-a şl a 8-a hitlcriste, precum şi a ar
ţionarea agregatului, le-ar aduce ţiativa a fost binevenită. Atunci tru a ne da tot concursul. In mod urile organizaţiilor de bază, măsurile populară — apărătoare de neclintit a iul drept, eliberator împotriva Germa matelor a 2-a şî a 3-a horthvste pe Mu
prejudicii serioase De aceea, lu s-au stabilit o seamă de măsuri deosebit însă. s-a pus accentul pe tehnîcc şi organizatorice aplicate, au integrităţii teritoriale a patriei, a cuce nici hitlerisţcy reş, pe Someş, în munţii Mezcş şi Fă
minătorii şi oţelarii sint chemaţi chibzuite privind felul în care să se îmbunătăţirea activităţii halei de făcut ca în ultimele luni procentul ririlor revoluţionare ale poporului. Dînd dovadă dc eroism şi spirit de get, au zdrobit pe duşmani în oraşele
să depună tot efortul pentru a-i de lingouri calde trimise către blu Organizînd şi conducînd lupta ma sacrificiu, formaţiunile de luptă patrio Sfîntu Ghcorghe, Cluj şi Oradea. Pînă
asigura o utilizare cit mai de facă descărcările, circulaţia trenu turnare. Aici, pe lingă că s-au apli ming să crească simţitor. selor populare împotriva exploatării tice şi unităţile 'militare romîne au cu la 25 octombrie, ultimele trupe ale
plină şi fără strangulări. De alt burghezo-moşiereştî, pentru indepen răţat pînă Ia sfîrşitul lunii august Bu- cotropitorilor au fost Izgonite de pc
fel este suficient să stai citeva denţă şi suveranitate naţională Parti cureştîul şi împrejurimile lui de hitle- tcriiprîul tării^ —
clipe în halele secţiilor respec Tov. ing. Ioan Ivanciuc: y n rs® U S E S te îîî d e O r g a n i z a r e dul Comunist Romîn a desfăşurat în rişti, au zdrobit trupele germane din
tive şi iţi dai, seama că lucrurile condiţiile grele ale ilegalităţii şi apoî Valea Prahovei, Braşov, Constanţa, Tur- ( Sîngele vărsat în comun de vitejii
stau întocmai. La bluming, pa Intr-adevăr, trimiterea către blu stagnările din lipsă de oale, — s-a bunătăţite de lucru cu întregul per în anii crînceni ai războiului hitlerist, nu Severin si alte localităţi. Astfel au ostaşi romîni şi sovietici pentru liber
nouri şi lozinci cheamă pe munci ming a unui procent cît mai mare trecut la inzidirea acestora in spi sonal şi, cu sprijinul organizaţiilor o susţinuta muncă politică în rîndurile fost scoase din luptă efectivele a circa tatea ţării noastre a cimentat priete
nia şi frăţia dc arme romîno-sovictîciL,
tori, ingineri şi tehnicieni să des de lingouri calde, depinde in mare rală. de bază. ne vom strădui să lichi
făşoare o întrecere însufleţită măsură de activitatea colectivului dăm orice abateri. Cit aceeaşi vitejie a luptat armata
pentru reducerea timpului de la halei de turnare, care implică pro Pentru viitor va trebui să depu Pentru ca succesul nostru să fio romînă dincolo de hotarele ţării, pe
minare al fiecărui blum. In ace bleme serioase, mai ales în urma nem mai mult efort in organizarea deplin iar laminatorii să primească O U D I I U L teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei; ar
laşi sens ei aplică numeroase mă punerii in funcţiune a cuptoarelor mai bună a lucrului şi reducerea de la noi cît mai multe lingouri mata romînă, în strînsă cooperare cu
suri tehnice organizatorice. nr. 7 şi 8. O cit de mică strangulare în continuare a consumului de utilaj calde solicităm conducerii combina
Drept urmare, de multe ori, rea în munca noastră poate să întîrzie de turnare. A fost conceput un nou tului sprijinul în obţinerea şi pu sza m is t u ia ! ia ii F o r ţ e S o p A r a i a S c (Continuare în f>ag. a 4-a)
lizările ce se obţin constituie ade turnarea sau trimiterea trenurilor cu grafic de circulaţie a oalelor, menit nerea în funcţiune a oalelor dc tur
vărate recorduri. La oţelărie lingouri către laminor - şi deci, să să asigure necesarul zilnic de oale. nare şi cărucioarelor restante, a ma
există o preocupare susţinută ducă la răcirea oţelului. De aceea, fără strangulări. In vederea reducerii caralei de turnare nr. 8 şi termina i i l e l § î I P o p a i S a r e l H o m â a s e
pentru creşterea indicilor de uti la indicaţia comitetului de partid, abaterilor de la disciplina tehnolo rea lucrărilor de la staţia dc cură Sosirea în Capitală
lizare a cuptoarelor, a posibili cu cîtva timp în urmă, s-a trecut gică vom prelucra instrucţiunile îm ţare şi gudronare. 25 octombrie 1064 B U C U R E Ş T I
tăţilor de evacuare a lingourilor la un nou sistem de organizare a Tovarăşi soldaţi şî gradaţi, subofiţeri, ofiţeri şi generali a unei delegaţii
n!i »
către laminor după cerinţe. întregul popor romîn, militarii armatei noastre sărbătoresc astăzi Ziua
lucrului. Şi anume, întregul front de
De altfel trimiterea către blu 1 uci*u a fost împărţit în mai multe Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. militare sovietice
ming a unui procent cit mai mare blocuri, fiecare cuprinzînd un grup Acum două decenii, la 25 octombrie 1944, prin lupta eroică dusă de ar
de lingouri calde este cheia suc de cuptoare, dirijate de către • un DIN CRO NICA mata roinînă, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, au fost izgonite Sîmbătă dimineaţa a sosit în Capitală
cesului colectivului de aici. Căci maistru. Acţiviţatea tuturor blocu ultimele trupe hitlcriste şi honystc dc pe teritoriul Romînîeî. Luptînd în o delegaţie militară sovietică condusă
cu cit timpul de prelncălzire a rilor dintr-un schimb este dirijată continuare cu toate forţele, armata roniînă s-a acoperit dc glorie, adueîn- dc A. A. Grcciko, mareşal al Uniunii
lingourilor în cuptoarele adinei de către un singur maistru de du-şî contribuţia la victoria finală asupra Germaniei fasciste. Sovietice, primul locţiitor al ministru
este mai mic, cu atit creşte viteza schimb. Practica a dovedit că acest In parchetele în Poporul nostru păstrează veşnică recunoştinţă eroicilor ostaşi şî ofiţer! lui apărării al U.P..S.S.
de laminare şi implicit cantita sistem de organizare duce la întări treprinderii lorestic- ai armatei romîne, bravilor luptători antifascişti caic şi-nu dat viaţa pen La sosire pc aeroportul Otopeni, mem
tea de oţel laminat. Intr-o discu rea răspunderii personale a maiştri ro Petroşani întrece tru cauza sfîntâ a libertăţii patriei, vitejilor ostaşi sovietici căzuţi pe teri brii delegaţiei au fost întîmpînaţi dc ge
ţie avută nu de mult cu cadre lor. permite un control şi o îndru rea este vie, mobili ÎNTRECERII toriul Romînici în lupta împotriva hitlcriştîlor. neral de armată Lcontin Sălâjan, minis
tehnico-inginereştl de la acest mare tehnică mai susţinută a echi trul forţelor armate, de adjuncţii minis
laminor a reieşit că, pentru a face pelor, lucruri foarte importante. zatoare. Ca urmare, Profund devotaţi partidului, guvernului şi patriei socialiste, mîndri de trului, dc reprezentanţi ai Ministerului
faţă cu succes sarcinilor sporite Trebuie amintit apoi, că, treptat, din parchete canti eroicele tradiţii dc luptă ale poporului romin, de succesele obţinute în dez Afacerilor Externe, dc generali şi ofiţeri
pentru anul viitor, este necesar voltarea multilaterali a economiei naţionale, în înflorirea ştiinţei şi culturii, superiori.
c.c. procentul de lingouri calde (!a am început să trecem Jfi extinderea tăţi însemnate dc Ou planul pe 10 luni îndeplinit în ridicarea nivelului dc-traî al celor ce muncesc;'militarii forţelor noastre Au fost de faţă I. K. Jegalin. ambasa
folosirii ansamblelor de ' turnare cu
peste 600 grade Celsius) ce-l pri poduri pe 6 cochile, mult mai avan material lemnos iau • armate nu-şi precupeţesc eforturile pentru îndeplinirea cu cinste a îndatoriri dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti,
mesc de la oţelării să fie de pes tajoase celor cu patru. Este de Ia drumul întreprinde Oţelarii hunedoreni au desfăşurat anul acesta o rod lor lor ostăşeşti. membrii ambasadei, precum şi ataşaţi
te 55 la sută. Răspunzind aces sine înţeleş că avantajul nr. 1 al nică activitate de producţie. Reducind timpul de re Ei îşi perfecţionează necontenit pregătirea de luptă, sporesc forţa comba- militari acreditaţi în R. P. Romînă.
tei cerinţe, oţelarii au aplicat' în rilor beneficiare. , tlvă a unităţilor şi marilor unităţi, fiind conştienţi de înalta misiune ce le-a
ultimele luni o seamă de mă folosirii acestor poduri constă în paraţii a cuptoarelor şi organizîndu-şi mai bine mun fost încredinţată — apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului romîn.
reducerea timpului de turnare a oţe IN FOTOGRA ca, oţelarii ou reuşit să sporească lună de lună indicii In cursul dimineţii general tle armată
suri tehnico-organizatorice de lului din oală şi deci a duratei de a independenţei şi suveranităţii sale. — dr răspunderea ce le revine, împre Lcontin Sălâjan, ministrul forţelor ar
ună cu celelalte armate ale statelor socialiste, în apărarea cauzei socialis
mare eficacitate. A$a se face că, staţionare a trenului — una din FIE : Transportul de utiiizare a agregatelor. Cei de Ja oţelăria Martin mului şi păcii. mate ale R. P. Romîne a primit delega
nr. 1 au sporit indicii în luna octombrie cu peste 500
de la circa 40 la sută cit era mai condiţiile esenţiale ale creşterii pro lemnului pe unul Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, ofiţeri şi generali ! ţia militară sovietică în frunte cu A. A.
centului de lingouri calde trimise kg oţel pe fiecare metru patrat de vatră de cuptor Grccico. mareşal al Uniunii Sovietice,
înainte, procentul de lingouri cal din drumurile fo
către laminor. S-au aplicat o sea şi zi calendaristică. Totodată, reducînd consumurile Vă felicit cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Ro primul locţiitor al ministrului apărării
de expediate către bluming a mă de măsuri tehnice cum sînt : restiere dc pe Valea specifice de materii prime, materiale şi energie, ei mîne şi vă urez noi succese în desăvârşirea pregătirii militare, în întărirea al U.R.S.S.
crescut 'la peste 50 la sută. Deci, adaptarea unei şaibe de susţinere Jieţului. au înregistrat în cele trei trimestre mai mult dc continuă a capacităţii combative a armatei noastre populare.
un prim succes pe care şi-au pro a cilindrului barei dop. uscarea co 8 000.000 lei economii la preţul de cost. In cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne, La amiază membrii delegaţiei milita
rectă a dopurilor şi altele, care au Foto: O R D O N : re sovietice în frunte cu mareşalul U-
pus să-l îmbunătăţească. Despre Zilele trecute, colectivul oţelăriei Martin nr. 1 a
făcut ca scurgerea de oţel din oală niunii Sovietice, A. A. Grecîko, prim
Astăzi, 25 octombrie 1964, ora 21,00, în capitala ţării se vor trage, în
ceea ce s-a făcut şi urmează să să scadă de la peste 20 la sută cit N. Moldoveanu raportat un nou şi frumos succes : Îndeplinirea pla semn de salut, 21 salve de artilerie. locţiitor a! ministrului apărării al
sc mai facă in această direcţie, era mai înainte, la sub 12 la sută. nului de producţie pe 10 luni. Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — conducătorul încercat po- U.R.S.S., au depus coroane dc flori la
iată ce ne-au relatat tovarăşii Pentru micşorarea duratei de inzi- porului, organizatorul şi inspiratorul tuturor victoriilor noastre 1 Monumentul Eroilor Patriei şi Ia Monu
Constantin Toma. secretarul co dire a oalelor de turnare şi creşte I n d s s a s ă . d e e a d S e Trăiască Consiliul dc Stat şi Guvernul Republicii Populare Romîne! mentul Eroilor Sovietici.
La solemnităţi au fost de faţă general
mitetului de partid de la O.S.M. rea durabilităţii lor — ce influen Trăiască forţele armate ale Republicii Populare Romîne! e l o r Ionel Vasilc, adjunct al ministru
II şi ing. Ioan Ivanciuc, şeful ha ţează mult creşterea procentului de Colectivul de muncă de la R.C.M. Petroşani, îndru Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă ! lui forţelor armate, generali şi ofiţeri su
lei de turnare. lingouri calde prin faptul că evită mat de organizaţia de partid, este in permanenţă pre Ministrul Forţelor Armate ale periori. precum şi I. K. Jegalin, ambasa
ocupat de realizarea la timp şi în bune condiţii a Republicii Populare Romîne dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi
transporturilor de călători şi mărfuri. Ca urmare, pe General de armată membrii ambasadei.
graficul întrecerii socialiste se înscriu zi de zi suc LEONTIN SÂLĂJAN (Agerprcs)
cese tot mai frumoase. De la începutul acestei luni
şi pînă în ziua de 20 colectivul staţiei Vulcan a în
cărcat peste sarcinile de plan 33.5JG tone mărfuri. In
staţia Lupeni durata staţionărilor la descărcarea şi în
cărcarea mărfurilor a fost redusă cu 1.8 la sută. E AGRICOLE DE TOAMNA
Au fost obţinute şi alte succese. Preocuparea pentru
utilizarea trenurilor la tonaj şi îndrumarea vagoanelor
în majoritatea lor in stare încărcată a făcut ca tona
jul net pe fiecare tren să crească eu cîte 50 tone, iar
cursele goale să fie reduse eu circa 20 la sută. intre posibilităţi şi realitate Recoltarea cartofilor
1. CRIŞAN şi sfeclei de zahăr
O scurtă vizită făcută în aceste zile mai 10 ha din cele 270 hectare ocupate
Peste indicii planificaţi prin gospodăriile colective din Sebeş, cu aceasta plantă..Dc menţionat că şî de
Lancrăm şi Aurel Vlaîcu îţi oferă posi pe aceste 10 hectare recolta s-a strîns trebuie urgentată
La întreprinderea „Sebeşul" din Sebeş s-au obţinut bilitatea să cunoşti preocupările colecti abia în ultimele 2 zile. Din lipsa dc Strîngerea la timp şi fără pierderi a
rezultate frumoase în ceea ce priveşte îmbunătăţi viştilor de o ici pentru strîngerea recol preocupare din partea consiliului, dc producţiei de cartofi şi sfecla constituie
rea calităţii produselor. La ciorapi din relon şi din tei dc porumb. Astfel, pînă în ziua de conducere (preşedinte tov, Ioan Loină- una din preocupările de seama ale co
22 octombrie, la gospodăria colectivă naru) faţă dc buna organizare a muncii,
bumbac calitatea s-a îmbunătăţit cu 1,2 la sută şi din Sebeş s-a strîns recolta de porumb lucrările dc recoltare a porumbului sînt lectiviştilor în această perioada. Ploile
respectiv cu 0.3 la sută faţă de sarcinile planificate. căzute în ultimele zile au'împiedicat în
de pc 200 hectare, din cele peste 400 întîrziate, se desfăşoară anevoios.
La tricotaje din bumbac indicele de calitate depăşeşte hectare ocupate cu această plantă. tr-o oarecare măsură desfăşurarea nor
cu 0.2 la sută prevederile. Acelaşi lucru se întîmpla şi la gospodă mală a acţiunii respective. Totuşi, în
La numai doi km dc această unitate raioanele unde munca a fost bine orga
La obţinerea succeselor amintite şi-au adus contri sc află gospodăria colectivă din Lan ria colectivă din comuna Aurel Vlaicu,
buţia colectivele de muncă din secţiile circulare, len crăm, unde ritmul recoltărilor sc desfă raionul Oriştîe, unde pînă în prezent s-a nizată, unde s-a folosit din plin timpul
prielnic pentru lucru s-au obţinut unele
jerie, încheiat şi altele. şoară şi mai anevoios. Pînă acum, aici strîns recolta de pc numai 40 ha, din rezultate satisfăcătoare. Astfel, în gospo
L. DUMITRIU s-a strîns recolta de porumb de pe nu cele 275 hectare ocupate cu porumb. dăriile colective din raionul Sebeş car
tofii s-au recoltat dc pc mai mult de 95
la sută din suprafaţa prevăzută; iar li
sfecla de zahăr recoltatul s-a realizat în
giamează întîlniri care trezesc interes
nedoara cu produse alimentare şi ne
ACTUALITATI alimentare, pentru buna deservire a in rindul spectatorilor. seama în ceea ce priveşte recoltatul car
proporţie de 86 Ia sută. Rezultate dc
cetăţenilor. La Brad, echipa de baschet Aurul in- tofilor au înregistrat şi gospodăriile co
$ Iubitorii spectacolelor de teatru din tîlneşte in cursul dimineţii pe Siderur- lective din raionul Alba. Aceasta lucrare
9 La Exploatarea minieră Ghelar s-a în oraşul regional Petroşani, voi- avea gistul Galaţi in cadrul campionatului se desfăşoară mai anevoios însă în G.A.C.
cheiat „Săptămîna inovatorului". Cu ocazia să vizioneze in ziua de 26 oc categoriei A seria a Il-a. de pe raza oraşului regional Deva şi în
acest prilej s-a deschis o expoziţie de tombrie a.c. comedia in 3 acte de J. Ieri, 74 elevi şi cadre didactice de la cele din raioane!? Ilia, Orăştic, Brad şi
Haţeg. De asemenea, la recoltatul sfeclei
prototipuri în sala clubului si s-a or B. Priestley „Scandaloasa legătură din Şcoala medie din Călan au plecat într-o de zahăr se constată unele rămîncri în
ganizat o întîlnire cu inovatorii. Bi tre dl.1 Kettle şi dna. Moon". excursie organizată prin O.N.T. Carpaţi urmă faţă de graficele stabilite, pe în
lanţul „Săptămînii inovatorului" este Spectacolul este pus în scenă de către la Bucureşti pentru a vizita „Expozi treaga regiune această lucrare fiind efec
rodnic : 19 inovaţii înregistrate care colectivul Teatrului de stat din Baia ţia realizărilor economiei naţionale a tuată în proporţie dc 85 la sută din
aduc economii în valoare de peste Mare, care se află în turneu în . re R.P. Romîne". Inţr-o asemenea excursie suprafaţa planificată.
359.000 lei. giunea noastră. au mai plecat 35 de lucrători de la Necesitatea urgentării lucrărilor de
£ Deputaţii şi invitaţii prezenţi la cea @ Programul manifestărilor sportive de fabrica de conserve din Haţeg şi 30 recoltare a cartofilor şi a sfeclei dc za
de-a XlX-a sesiune a Sfatului popular astăzi din regiunea noastră cuprinde în- mineri din Petroşani. hăr este determinată de faptul că o
al oraşului regional Hunedoara au dez tîlniri deosebite. Atenţia o reţin în Tot prin O N T. au pornit din Deva mare parte din terenurile ocupate cu
bătut o problemă deosebit de impor deosebi întîlnirile de fotbal din cate la Tr. Severin 50 de turişti. Din Pa- culturile respective urmează a se însă-
mînţa cu cereale păioase. Paralel cu des
tantă. Ei au analizat modul cum co goria B seria a Il-a dintre Minerul roşeni 30 lucrători dc la termocentrală făşurarea recoltării trebuie acordată o a-
mitetul executiv al Sfatului popular al Lupeni — C.F.R. Timişoara şi A S. Cu- vor vizita oraşele Cluj şi Baia Mare. tenţie deosebită transportului din cîmp
oraşului regional Hunedoara s-a pre gir — A S A. Tg. Mureş. In categoria 0 Mulţi tineri de la I C.S H. şi-au dat in- a producţiei de sfeclă la rampele de în
ocupat de aprovizionarea populaţiei cu C, seria vest, la Hunedoara. Metalul lîlnire la serata " cultural-distractivă, cărcare în vederea expedierii ei la fa
produse alimentare şi nealimentare, cit întîlneşte formaţia Minerul Anina. E- care se ţine astăzi. Pentru copii, la bricile de zahăr. In acelaşi timp nu tre
şi măsurile ce se impun pentru penoa-, •chipele Minerul Vulcan şi Textila Sebeş buie neglijată nici acţiunea dc predare
club se organizează un medalion li
da de iarnă. Pe marginea dării de din campionatul regional se vor întîlni terar. a cartofilor la U.R.C.C. In acest scop
este necesar să se urmărească respecta
la Vulcan pentru a-si disputa intîieta-
seamă s-au purtat discuţii fructuoase. rea întocmai a graficelor întocmite în
tea in cadrul „Cupei R.P.R." la fotbal fiecare gospodărie colectivă. O dată cu
Sesiunea a stabilit noi măsuri pen
ediţia 1964—1965. recoltatul cartofilor este necesar să se
tru continua îmbunătăţire a aprovizio Şi în această duminică campionatele A C T U A L IT A T I acorde o atenţie deosebita sortării şi
nării populaţiei din oraşul regional Hu regionale de fotbal şi handbal in 7 pro- depozitării lor în condiţii corespunză
toare, pentru a se evita orice pierdere.