Page 86 - 1964-10

Poo. 2 Drumul socialismului lit. 3055

Sub pavilion romînesc In căutare
de bucăţi din Lună
PESTE MARI vestul mijlociu al SU.A, au fost chemaţi
Locuitorii mai multor comunităţi din
unui tezaur
să participe la depistarea
important şi neobişnuit. Despre ce esle
vorba? Astronomul dr. John A. O ’ Kc-
Cu cilern luni in urmă, un marc cora" toii membrii echipajului se Cit despre Victor Orban, m em­ mai lipsită de riscuri. Una din ele efe, dc la NASA, împreună cu un grup
şaulici din Japonia a construit oftau la posturi, im nava şi-a în­ brii echipajului ne-au povestit că-i este ,si pilotul automat care, im­ dc colegi, cu riscul dc a fi luaţi drept
pulsionat electronic îşi exercită cu
jicnim ţura noastră două nare din­ ceput mareo ei călătorie pe drumul un comandant destoinic, deşi a ,.conştiinciozitate" sarcinile. Aici „nebuni", sînt în căutarea unor bucăţi
ţi-un nou li}), pentru pescuitul fără pulbere al apelor inteniaţio- fost prima dată la comanda unei ar mui trebui să pomenim şi despre de Lună care ar fi căzut pc Pămînt. Sc
oceanic, d u d au primit botezul nalc. Novigăm spre Marea Hering. nave pe apele Pacificului. LI n presupune că atunci cînd meteoriţii sc
Pe tot traseul, de-a lungul nopţilor condus cu pricepere nava în lun­ bordurile navelor care sîut astfel
apei, pe catargul celor două rase gul şi latul Mării Bering, de la concepute incit să poată naviga si ciocnesc dc suprafaţa Lunii, enorme bu­
oceanice, care au mai mult ase­ polare, marea era furioasă, iar pe Coosta Siberiei piuă in apropierea printre gheţuri, despre instalaţiile căţi dc stincă sînt aruncate în spaţiu
mănarea unor uzine plutitoare, s-a coama albă a valurilor spumoase Alaskăi la 63 de grade latitudine radar cu o rază de acţiune de 40 şî devin sateliţi ai Lunii sau ai Pămîn-
îuălfat pentru prima oară drapelul laşul era purtat intr-un joc ame­ nordică. Aici, in împărăţia nop­ mile, despre aşa zisele corturi plu­ lului, în timp cc alte bucăţi cad pc su­
ţitor. Abia a pairi zi dc la sosirea prafaţa Pămînlului. Aşadar aceste bu­
cu stema R.P.H. ţilor polare, acestui destoinic co­ titoare care la nevoie se încarcă
F.chipaicle da pe navele Gala\im noastră in zona de pescuit s-a făcut mandant i-a fost dat să-şi ser­ automat cu aer puţind solia şi căţi dc Lună alcătuiesc tezaurul pc care
prima lansare şt spre bucuria tu­ il caută dr. John A. O ’ Kecfe,
Si „Constanta", au primit sarcina turor, de la 150 de metri adincime beze ziua de naştere — a împlinit adăposti de intemperii cîte 24 de
de a pescui in apele internaţionale 31 dc ani. persoane etc. Participanţii la căutarea tezaurului nu *iî '
din strivitoarea Hering si Marea sint aduse pe punte circa 20 tone Ca in orice uzină modernă, pe vor avea o sarcină prea grea. Dat fiind
Tasmun. Deşi au avui o misiune de peşte. Acesta u fost începutul — CURIOZITĂŢI aceste nave materia primă ur­ că vestul mijlociu este lipsit dc formaţii m m
conchide comandantul traulerului mează un anumit proces tehnolo­ stîucoasc, orice piatră maî marc desco­
de probă pentru încercarea calită­ „Galaţi". gic. Incepind de la urcarea pc to­
ţilor teh nico-economicc ale celor SATISFĂCUTE bogan şi piuă la inmagazinarea Ia perită poate fi considerată drept „un
două nare, totuşi, purtînd cu cinste Au urmat apoi alte zile pline de fragment lunar'*. AUSTRIA — In falo: Monumentul lui Mozart din Viena.
satisfacţii piuă cind comunistul minus 25 dc grade Celsiiis. peştele
pavilionul ţării peste mări si ocea­ Pentru orice vizitator. navele se selecţionează pe mărimi şi spe­
loan • Brczoianu, care îndeplineşte
ne, la sosirea in patrie, echipajele funcţia de şef radiotelegrafist, a trauler „Constanţa" şi „Galaţi" stir- cii, apoi o parte se decapitează, iar
roPlineşti au raportat obţinerea descifrat din noianul de radiogra­ uesc o curiozitate legitimă. Sutelor alta se trece la scos fileuri. O dată
unor rezultate remarcabile. Prima dc întrebări ofiţerii şi marinarii intrat în labirintul liniilor de pro­ (Din Lumea.
me indicativul alît dc familiar al caută să le dea răspunsuri cit mai
lor cursă s-a soldat cu descărcarea stafiei radio din ţară : „Aici ducţie ai impresia cu le ajli intr-o
in docurile gălăţene a unei cantităţi Y P D. — se spunea in radiogramă complete Toate însă pot fi con­ lume dc basm cu butoane, bccu-
cretizate in mărturisirile celor doi
dc 1.661 tone de diferite produse Căi re nava „Galaţi". Vă felicit pen­ leţc de semnalizare, tablouri de
c a : peste preparat pentru păs­ tru primele rezultate obţinute în bravi comandanţi care spuneau comandă, benzi transportoare au­
trare îndelungată prin frigoridcarc Marea Hering, cu prilejul pescui­ cam aşa : „Am călătorit îu oceane tomate şi alte utilaje moderne.
peste 32.000 mile marine, am stră­ Despre toate acestea iţi vorbesc
si făină de peşte — produs caic tului şi prelucrării celor 30 de tone bătut Lcnatorul primind tradiţio­
constituie un preţios furaj ce sc va de peşte realizot iu 10 zile. Vă nalul botez marinăresc al lui Ncp- cu mindrie şi pasiune nu numai
comandanţii celor două nave
ci
folosi tn zootehnie urez noi succese în larg Semnează tnn şi... n-am fost ocoliţi de fur­ fiecare membru al echipajelor care Dr. Petrucci a dezvăluit acum un nou
Aşadar, debutul I arii noastre ministrul Industriei Alimentare". tuni dc gradul S şi 9 care au pus a eoniribuit ca debutul ţării noas­ Noi experienţe la care sc folosesc cantităţi foarte nuri
in pescuitul oceanic, deşi nu a avut La citirea radiogramei — spunea la încercare nu numai robusteţea tre în pescuitul oceanic să fie de gen de experienţe: după fecundarea ar­ dc mase plastice, înlocuitori ai metale­
tificială şi după dezvoltarea embrioni­
ca obiectiv principal producţia ci unul din membrii echipajului — l aşelor ci si îndeminarea echipa­ bun augur. De altfel, rezultatul hăr­ ale dr. Petrucci lor, timp de opt zile în eprubetă cl i-a lor neferoase şi oţelurilor dc calitate su­
instruirea echipajelor şi verifica­ ne 7)1 mie a izbucnit o explozie de jelor. Mai important este insă că niciei acestor bravi marinari poate rcinscrat în uterul matern. perioară deficitare.
Vor fi construite din mase plastice
rea comportării navelor şi a com­ bucurie. Se realizase o nonă legă­ toţi membrii echipajelor s-au achi­ fi iutii-nit acum iu majoritatea ma­ Presa italiană publică declaraţiile cu­ Toate cele 28 experienţe dc acest 6cn suprastructura, o parte din conducte,
plexului de utilaje moderne cu tură prin radio cu tara De aceea, tat cu cinste de sarcinile încre­ gazinelor de specialitate din pa­ noscutului savant italian dr. Daniele Pc- efectuate pînă în pic/cnt au reuşit, năs-
care sînt înzestrate, este destul de chiar si marinarii începători, chi­ dinţate". tria noastră. De aceea, pentru noua trucci, cunoscut pentru experienţele sale cîndu-se copii normali. Primul dintre podeaua, punctele sanitare şî chiar an­
promiţător. nuiţi de răul de marc, au uitat de confruntare cu apele învolburate, în domeniul fecundării artificiale ŞÎ a tenele catargelor. Tot din mase plasti­
Dar. cum c şi firesc, orice dis­ creşterii în condiţii dc laborator a em­ copiii astfel născuţi este acum în vîr- ce vor fi confecţionate clanţele, broaş­
Acum, in aşteptarea unei noi încleştarea cu furtuna. Sc. felicitau cuţie pe aceste nave se polarizează urăm echipajelor celor două nave stă dc cinci ani. tele uşilor, mîncrclc ctc. întrebuinţarea
curse peste mări şi oceane, cele reciDioc si fiecare era stâmnit de in jurul noutăţilor tehnice şi de noi succese în largul mărilor şi brionilor umani astfel obţinuţi. El a materialului lemnos va fi redusă îu fe­
două nave stau ancorate la cheiul gtndnl de a ajunge primul.,. oceanelor. reuşit să menţină în viaţă embrionii
„specialitate". Aşa am aflat că timp dc douăzeci dc zile şi chiar mai Centrală atomică lul acesta Ia minimum. Sc vor realiza
portului Galaţi Piuă atunci ele 10AN MANEA economii considerabile. Zincul şi alumi­
sîut vizitate de mii de oameni ai ..±A CARTUL aceste nave sint dintre cele mai mult. niul, de pildă, sînt dc cinci ori maî
mari din lume (din categoria va­
muncii care tşi exprimă admira­ selor de pescuit oceanic), că ele mobilă scumpe decît policlorura dc vinii, iar
ţia faţă de utilajele moderne insta­ DE ONOARE dispun de instalaţii şi aparatură De curînd, savanţii sovietici au pus cupru! dc 31 dc ori mai scump.
late la bord şi mai ales faţă dc de cel mai înalt nivel tehnic şi că
abnegaţia de care nu dat dovadă Încă din prima zi de pescuit slut deservite de echipaje temei­ m m m Ia punct o centrală atomică mobilă.
cele două echipaje în prima lor toate secţiile şi instalaţiile au în­ nic pregătite. Deplasamentul fie­ Montată pc o platformă pc şenile, ea Noutăti
cursă de pescuit oceanic Zilele ceput să lucreze cu întreaga lor cărei nave esle de citc 3.600 tone, M nu eîntăreşte decît 350 tone. Centrala
va fi folosită Ia electrificarea Siberiei şi
trecute. împreună cu un gnni de capacitate — povestesc comandan­ cu o capacitate de încărcare dc nu este exclus ca ca să fie folosită mai pentru automobilişti
excursionişti din regiunile Hune­ ţii celor două urn e. Victor Orban ■1 200 tone şi cu o viteză dc marş tîrziu îu aceleaşi scopuri şi în Lună.
doara. Braşov şi- Suceava, am fost şi Micolae Mila. Din adincurile mă­ O noutate pentru automobilişti: fa­
oaspeţii mesagerilor noştri peste rilor Hering şi Tasmnn frâul ere le dc 13 mile pe oră. Întreaga con­ ar rul cu celulă fotoclcctrică fixară oc
strucţie şi instalaţie poartă pecetea
mări si oceane. Cu acest prilej am aduceau zilnic in suprafaţă o mul­ unei tehnici ultramoderne. Acest Un Sherloclc Holmes geamul din faţă al automobilului, fa­
avut discuţii cu ofiţerii sl marinarii ţime de vieţuitoare marine ca sta­ rul care se aprinde în mod automat a-
lucru permite navelor să exploa­
şi am răsfoit jurnalele de bord ale vrizi, baracndă, rindumcă, cefal, teze în mod nelimitat orice sec­ electronic tunci cînd sc întunecă. Celula aprinde
celor două prime nave de pescuit şalău dc mare, cabală ele. Primele tor marin alît in zonele calde cit şi în mod automat şi luminile dc poziţie.
oceanic sub pavilion romiiiesc, din succese au fost însoţite şi de primii tn apele cu gheţuri nordice şi să Scotland Yard dispune în prezent dc In felul acesta, automobilistul poate
care am spicuit şi pentru cititorii evidenţiaţi la cartul de onoare. « 1 un detectiv neobişnuit, care îl întrece lăsa fără grijă vehiculul pc şosea, de­
noştri c.iteva însemnări. Această cinste a revenit operato­ prelucreze intr-o gamă variată de în iscusinţă chiar şi pe Shcrlock Hol- oarece ştie că daca vine noaptea apa­
sorturi orice specie dc peşte. Pre­
rului Ionel Dcndriiio. ofiţerului me­ mes: este vorba dc un creier (calculator) ratul automat aprinde luminile dc pozi­
„SUS ANCORA“ canic Dumitru Alexandru, frigo- zenţa bancurilor de peşte se detec­ electronic. ţie, asigurîndu-sc împotriva unor even­
tează cu aparate speciale ultrason. Calculatorul deja instalat într-unul tuale ciocniri.
ichnişliior Costieă Dragomir1 şi «i j* sjr
„Lansarea la apă a fost un mo­ Mihoi Pelac, inginerului. Aurelian Fiind dotate cu sistem universal & dîn birourile fişierului Scotland Yardu­ 'Ar
ment rmoţionant — notează in pri­ Stuparn. şeful productivi, pescari­ de pescuit, navele dispun de Irau- lui va înregistra în „memoria" sa fişe­ Un inginer din R.F. Germană a con­
ma filă a jurnalului dc bord co­ lor Toma Axcnle şi Vasile Gheor- Icre pentru adîncimi, semiadincimi le cu semnalmentele a ,sutc dc mii dc struit un aparat electronic care montat
mandantul traiilcrului „Galaţi* ghe şi bineînţeles ofiţerului me­ ele. răufăcători cunoscuţi dc poliţia engleză. ne automobil dă un semnal de alarma
Victor Orban Atunci ue-ain dat canic loan Dogaw care in curhid Dar să, luăm de pildă instalaţiile llw Aii Dc fiecare dată cînd va fi comis un nou în cazul cînd vreo persoană străină în­
scaniQ şi mai mult de misiunea de Wt delict, caracteristicile principale ale in­ cearcă să forţeze una din uşi sau par­
mare răspundere ce ne-a fost in- va împlini li ani dc îmbarcări pa de navigaţie care fac munca mari­ divizilor: înfăţişare, sex, vîrstă, metode brizul sau să ridice capota motorului.
credinţală La comanda „Sus an­ navele de cursă lungă. narilor mai uşoară, mai curată şi dc lucru etc vor fi furnizate creierului
electronic. In cîtcva minute, aparatul îl Lanternă de buzunar
indică pc vinovat, dacă acesta figurea­
R ecord de salinitate ză în fişele sale. Cîştîgul de timp, în
comparaţie cu metodele dc cercetare tra­ cu ochi de pisică
diţionale, va fi pentru fiecare caz dc
Golful Knra-Bogas de pc ţărmul procentul de sare pe care îl conţinea iar debitui lui scade într-una canti­ ordinul a mai multor sute dc ore. O firmă austriacă a pus în comerţ o
răsăritean al Mării Caspicc este le­ u ajuns la 30 la sută. fiind chiar tatea de apă care se scurge fiind mai Specialişti britanici în electronică stu­ nouă lanternă dc buzunar pentru asi­
gat de aceasta prinlr-un braţ late­ mai mare decit în Marea Moartă, miră decît aceea care se evaporă. diază în prezent şi posibilitatea dc a fo­ gurarea circulaţiei pietonilor în timpul
ral îngust. tuiii geografi ruşi consideră vă con­ Suprafaţa apei golfului este astăzi nopţii. Noutatea constă în faptul ca îu
ţinutul relativ mic în sare al Mării de peste 10.000 km2, iar cea mai losi calculatoarele pentru identificarea
Acum 30 de ani. apa golfului era amprentelor digitale. In fişierele Scot­ afara luminii albe, pc care o proiectea­
la acelaşi nivel cu cea a mării, adică Caspice (].*J la sută) se explică prin mare adincime a lui — ceva mai land Yard-ului există amprentele a a- ză în faţa, lanterna arc şi un ochi dc
cu 28 de metri mai jos deeit a ce­ scurgerea continuă a sărurilor în gol­ mult de 3 m. Sarea rare cămine proximativ 1.750.000 persoane. Proble­ pisică îu spate. Lumina roşie a acestuia
ful Kaia-Bogas. după evaporare nu este sare de
lorlalte mări. lCara-Bogas ocupa o In ultimele decenii, nivelul anei bucătărie (clorură de sodiu), ci sarea ma caic va fi pusă creierului electronic semnalizează şi din spate prezenţa tre­
suprafaţă de 18.000 km1. Din cauza Mării Caspice scade continuu. Din lui Glauber (sulfat de sodiu), va fî extrem de complexă, deoarece cl cătorului.
climei secetoase şi fierbinţi, apa care va trebui să deosebească nu numai am­
această cauză, braţul lateral marin care se stratifică aici în mari
venea din Marea Caspică s-a eva­ care duce spic golful Kara-Bogas cantităţi şi poate fi folosită fără prentele difcritolor persoane, ci şi am­ Ceas deşteptător
porat foarte repede şi în felul acesta a devenit tot mai mic şi mai îngust, prelucrare suplimentară. prentele făcute dc aceeaşi persoană, dar
care sînt deformate deoarece individul electric
strîngca puternic un obiect sau îl ri­
R. D. GERMANĂ. -— Cinci clc- dica ctc. O fîrntă din S.U.A. a pus în comerţ
Linţi ai cunoscutului circ „Aeros"
C ib e rn e tic a şi în v ă ^ ă n n m iiil ( II) din Berlin au oferit trecătorilor din Masele plastice un ceas deşteptător electric, care la ora
fixată trezeşte pc cel adormit cu un fru­
Alcxanderplat/., un număr de circ, o-
riginal şi gratuit trecînd cu precizie in construcţiile navele mos sunet muzical. Conectat la re­
ţeaua de curent dc 220 volţi, ceasul nu
peste şase banchete pc care erau eta­
' In cele ce urmează vom încerca o a- samblu. Dacă ar fi să exprimăm prîn- de mediul înconjurător, în învăţământul vul (studentul) răspunde greşit. Con­ produce absolut nici un zgomot, afară
n.ilîza a procesului de învăţămînt, res­ tr-o formulă matematică procesul dc în­ modern se utilizează mijloace moderne form programului acestor maşini, un late obiecte din porţelan şi faianţă. La şantierul naval din Szczccin se con­ de sunetul cu carc-1 trezeşte pc pose­
pectiv a transmiterii şi asimilării cu­ văţămînt ca proces dc transmitere a in­ de transmisie (microfoane, căşti, televi­ elev (student) bînc pregătit răspunde la struieşte o navă de 15.000 tone, prima sor la ora stabilita.
noştinţelor, în lumina teoriei ciberne­ formaţiei am putca-o exprima astfel : zoare didactice, filme, diafilmc ctc.). 5—6 întrebări, în timp ce un elev (stu­
tice. Q p. • = Q ol. Pc linia optimizării procesului de în­ dent) slab pregătit răspunde la 25—30
Privind astfel lucrurile, în procesul de (Q pr. înscmnînd cantitatea de infor­ văţămînt se situează şi introducerea ma­ de întrebări. De remarcat că „profeso- p | j n a n
învăţămînt participă un obiect de co­ maţie trimisă dc profesor, iar Q el. şinilor cibernetice în procesul de învăţă­ ]‘ul-ciberjieticw „persecută" pc elevii slab
mandă (profesorul) şi un obiect coman­ fiind cantitatea dc informaţie asimilată mînt. pregătiţi dc vreme cc-i „freacă" în aşa ■ ■ ■ n a n i i n
dat (elevul sau studentul) între care sc dc către elev). Ce sînt maşinile cibernetice de învă­ bal (25—30 de întrebări). Şi „săracul"
produce un schimb de informaţie. Dc a- Insă in realitate lucrurile nu stau ţare? Sînt o categorie dc maşini care elev (student) nici nu se poale plîngc dc
scinenca arc loc şi un control al profe­ chiar aşa (o ştim şi din experienţa noa­ îndeplinesc un rol auxiliar foarte impor­ o asemenea atitudine „subiectivă" nimă­ © Statisticienii britanici au cal­ doua inimi. 'Asemenea cazuri sînt total se produc 70 tipuri de anti­
sorului asupra modului în care se reali­ stră didactică). Ecuaţia procesului dc în­ tant pc lingă cadrele didactice în pro­ nui, deoarece un asemenea „profesor" culat că in Anglia se consumă a- exfrem de rare. biotice.
zează acest schimb de informaţie (trans­ văţămînt nu este atît dc perfectă ci mai cesul dc învăţămînt. nici nu-şi încruntă fruntea la răspunsu­ nual 850 milioane galoni (3,8 mi­ © In S.U.A. s-a construit o fe­ O Acum zece ani, în Anglia se
miterea si asimilarea) şi rezultatele a- de grabă o putem exprima astfel: Există mai multe categorii de aseme­ rile slabe, nici nu sc enervează şi nici nu liarde litri) de ceai. Din această reastră automată care se deschide expediau peste 53 milioane de te­
cestui schimb. Q Pr- >*Q e!„ sau dacă o desfăşu­ nea maşini („profesor-automat"), ma­ vorbeşte cu un ton ridicat, ci anunţă cantitate de lichid s-ar putea um­ singură în momentul cînd aerul legrame telegrafice într-un singur
In timpul explicaţiei (transmiterea o- răm o putem exprima astfel : şini de transmitere a cunoştinţelor, ma­ calificativul „insuficient" cu toată seni­ ple un lac, pe care să navigheze an. In prezent, cifra respectivă abin
rală a informaţiei), gindirca este cifra­ Pr- — Q el. -Mi - H -f ^ —4- î şini cu ajutorul cărora se repetă şi se nătatea, mareînd doar prin semnale lu­ 50 de vapoare mari. din încăpere este viciat sau cînd
ţii iniţial în creierul profesorului într-nn (..f“ însemnînd dementele perturbato­ aprofundează cunoştinţele („m,i$ini-me- minoase diferite răspunsurile bune (co­ in cameră este prea cald. atinge 17 milioane. Telefonul a
anumit cod (limba cu ajutorul căreia ri* care survin în timpul transmiterii şi ditatori") maşini cu ajutorul cărora se recte) şi pc cele rele (incorecte). Imno- O Oceanele lumii conţin mai © Clubul tinerilor prieteni ai ucis telegraful.
oamenii fac schimb de informaţie), apoi asimilării informaţiei). verifică cunoştinţele, în grup sau indi­ trîva unui asemenea examinator studen­ mult de 4 miliarde tone de ura­ cosmonauţilor din Moscova şi-a © In fiecare zi, una la sută din
sub forma de impulsuri bioclectrice sc In fond ce sînt aceste perturbaţii, a- vidual („maşinî-cxaininator"). tul. „din păcate", nu se mai poate pliu­ niu. După 70 an/ de cercetări, sa­ redeschis cursurile. Programul clu­ globulele noastre roşii dispar şi
transmite prin fibrele nervoase, în orga­ dîcă să vedem care este natura lo^. Pu­ Maşinile care se utilizează pentru ri si uicî nu poate cere reexaminarea. vanţii englezi au pus la punct un bului, la care vor participa tineri trebuie sa fie înlocuite prin glo­
nele afectoare, adică se transformă în tem categorisi aceste perturbaţii în: a) transmiterea cunoştinţelor „pedagogi-ci- Există şi un alt tip de automate „au- procedeu relativ simplu de extra­ de la vîrsta de 12 ani in sus, va bule noi. Anemia poate rezulta
sunete verbale articulate sau in semne perturbaţii metodice (o metodică defec­ bcrnctici" — cum li sc spune în mod gere a acestui preţios metal, prin cuprinde cursuri de aeromodelism, aşadar din dispariţia prea ra­
tomatcle-meditatori", acelea care ajută
grafice (litere, cuvinte) elevul percepe tuoasă de predare); b) perturbaţii cau­ figurat, — fac parte din genul maşini­ elevul (studentul) în studiul individual. folosirea energei mareelor. paraşutism, astronautică, /oto etc. pidă a globulelor existente,
informaţia cu ajutorul receptorilor (au­ zate dc mediul înconjurător (zgomot, lor dc calcul. In fond o asemenea maşină Aceste automate „dau consultaţii" ele­ ^ © O firmă americană a începui © In cursul ultimilor trei ani, fie din insuficienta produc­
ditivi, vizuali) de unde este din nou temperatură nepotrivită, neaerisîrca cla­ este o cutie cu ecran pe care se proiec­ vului (studentului). Pun»ndu-i întrebări să producă discuri de patefon din şase cosmonauţi sovietici au pri­ ţie a globulelor noi. Datorită
transformată în impulsuri bioelectrice, selor ctc,; c) perturbaţii psihologice tează textul ce urmează sa fie învăţat prin intermediul unor bileţele, maşina
(neatenţia elevului, o percepere neclară marţipan acoperite cu o bandă cu mit 700.000 de scrisori din 50 de cromului radioactiv, un grup de
este descifrată parţial în analizatori şi a- etc.); d) perturbaţii determinate de or­ de către elev sau student, precum şi răspunde, proiectînd răspunsul pe un Înregistrări. Pe eticheta discului ţări ale lumii.
poi descifrată complet în creierul ele­ schiţele (desenele) ce urmează să le tran­ ecran. Intr-o asemenea maşină pot fi in­ cercetători francezi au pus la
vului (studentului) unde din nou este ganizarea defectuoasă a procesului de în­ scrie în caiet. Dacă elevul nu a înţeles troduse simultan dc la 30—100 între­ scrie : „Dacă muzica de pe disc © Intr-un secol, arderea cărbu­ punct un procedeu care permite
transformată în noţiuni, reguli, defini­ văţare. bine sau nu a avut timp să deseneze to­ bări; maşina răspunde Ia fiecare între­ nu vă place, rupeţi banda şi mîn- nelui şi petrolului în întreprinde- studierea mecanismului anemiilor.
ţii ctc., deci în gîndirc. tul, apasă pe un buton „NU" şi, astfel bare (care e pusă corect). Uneori ma­ caţi discul". iile industriale a făcut să crească Noul procedeu va da indicaţii pre­
Al doilea clement în procesul învăţă­ 4. Modernizarea maşina repetă încă o dată textul şi de­ şina face şi trimiteri bibliografice, indi- * © Semnele matematice „plus" cu 73 la sută conţinutul in bioxid ţioase cu privire la tratamentul cc
rii este asimilarea informaţiei didactice senele. Unele maşini dc predare sînt do­ cînd lucrarea, pagina şî paragraful la şi „minus" au venit în Europa din de carbon al atmosferei şi a ri­ trebuie aplicat.
percepute. Elevul arc sarcina de a-şi a- învăţămîntului: tate cu benzi dc magnetofon şi astfel care poate fi găsit răsnunsul la între­ ţările Orientului arab Oamenii de dicat temperatura medie cu apro­ © Un simplu guturai poale fi
mintî informaţia primită anterior şi dc concomitent cu proiectarea pc ecran a ba rea pusă. In acest fel maşina pare a ştiinţă arabi obişnuiau să facă ur­ ximativ o jumătate de grad. cauza unei sincope mortale pen­
a întocmi pc baza ci un răspuns, o lu­ mai mult şi... desenelor elevul aude şi explicaţia. lupta împotriva comod’tafii unor elevi mătoarele echivalente ale diverse­ © Excesul de oxigen provoacă tru vînătorii submarini care coboa­
crare (compunere, desen, schiţă ctc.). O maşină şi mai perfecţionată — un (studenţi) rare aşteaptă dc la maşină to­ lor îmbinări ale acestor semne : in patrimoniul genetic schimbări ră la peste 10 melri.
Pc baza informatici păstrate în memo­ mai bine! „pedagog cibernetic" superior ~ este tul. De altfel este cazul să precizăm aici „plus cu plus dă plus“ — „prie­ asemănătoare cu cele pe care le © In momentul cînd rezervele
rie, elevul îndeolincşte sarcina practică. aceea în care se îmbină predarea cu că MAŞINILE DE INVÂTAT (CON­ tenul prietenului meu este priete­ determină radioactivitatea, alirmă dc hidrogen din soare vor ti epui­
Uneori însă informaţia didactică nu Aceste defecţiuni pot fi simţitor re­ ascultarea (examinarea). Necesitatea unei SULTAŢII, MEDITAŢII) AJUTĂ ELE­ nul meu" ; minus cu minus dă trei savanţi de la State College dm zate, astrul care luminează şi în­
este păstrată complet şi atunci elevul re­ duse dacă în procesul dc învăţămînt verificări sistematice, rapide şi eficiente VUL SA ÎNVEŢE MAI UŞOR, MAI plus" — „duşmanul duşmanului Washington. Supunînd boabe de călzeşte Pămînlul ar putea explo­
curge la „memoria externă" (notiţe, sînt introduse unele mijloace ale tehni­ rezultă din necesitatea unei informaţii REPEDE, MAI TEMEINIC, DAR NU meu este prietenul meu“ ; „minus orz aliate înlr-o atmosferă de oxi­
cărţî, desene ctc.) Elevul îşi poate da cii modeme. precise şi sistematice pe care profesorul ÎNVAŢĂ IN LOCUL LUI. Dc aseme­ cu plus dă minus" — „duşmanul da ca o stea „nova" (acest feno­
seama dc gradul de asimilare a infor­ Aşa de exemplu, perturhaţiilc meto­ trebuie s-o aibă asupra cunoştinţelor c- gen pur la o presiune de 700 de men a fost deja constatat în mai
maţiei după felul în care poate răspunde dice pot fi reduse dacă în procesul pre­ Icvulnî sau studentului. nea, în ceea ce-1 priveşte pc profesor, prietenului meu esle duşmanul livre pe un ţol pătrat, ei au con­ multe rincluri în cazul altor stele).
sau executa lucrarea practică. dării vor fi introduse manualele şi ascul­ Cum lucrează automatul-cxaminator? automatele îi pot uşura munca (la pre­ meu" ; şi in slîrşit, „plus statat o serie de mulaţii genetice. Explozia ar proiecta în spaţiu ma­
dare, la examinare, la mcditarc, consul­
După cum s-a văzut mai sus. în pro­ tarea programată. Manualul programat Tntîi pune întrebarea, iar dacă răspun­ taţii etc.) dar nu-l pot înlocui. După cu minus dă minus" — „prietenul © Deşi producţia de antibiotice terie gazoasă arzîndă caro, dila-
cent) de transformare şi de asimilare a arc avantajul de a transmite elevului cu­ sul elevului (studentului) este corect şi pe scară industrială a mcepuf în tîndu-se ar înveli şi „ar vaporiza
informaţiei didactice au loc mai multe noştinţe precise şi in aceiaşi timp dc complet pune altă întrebare. înregi­ cum creierul cibernetic nu poate depăşi duşmanului meu este duşmanul R P. Chineză mai tîrziu decit în Pămîntur.
transformări ale energiei (bîoelcc- n-l îndruma cum să asimileze în mod strează răspunsurile elevului (studentu­ pe făuritorul lui tot aşa nici „profeso­ meu". alte ţări, ca acoperă astăzi în în­ Dar să nu ne alarmăm. Soarele
tricâ, în mecanică. în sonoră sau cit maî raţional cunoştinţele. Un aseme­ lui) precum şî timpul cheltuit pentru rul cibernetic" nu-şî va puica înlocui pe ® / Kolkin, vînător din distric­ tregime nevoile ţării. In 7962 s-a nostru are „abia" cinci miliarde
ODtică şi aceasta din nou în bio- nea manual arc la sfîrşitu) fiecărui ca­ efectuarea unei teme. Daca răspunsul „colegul său" viu, care îl dirijează şî-l produs o cantitate de antibiotice de ani. faza exploziilor de tip
elcctrică). Aceste transformări sînt pitol întrebări la care elevul rasounzind perfecţionează. tul naţional al nouţilor (URSS) a de 76 ori mai mare decît in 1057. „nova" nu va avea loc decit peste
însoţite de pierderi dc informaţie si dc va face dovada asimilării temeinice a cu­ este greşit maşina da răspunsul cel bun împuşcat pe malul unui rîu din In 7963 producţia a sporit cu 17 alic 5 miliarde de ani cel mai de­
denaturarea ei, fenomene care influen­ noştinţelor. şî apoi pune nota. Există şi automate ION DRÂGAN tundră o raţă sălbatică care avea la sută în comparaţie cu 7962. in vreme.
ţează negativ procesul învăţării în an­ Pentru a înlătura pcrturbaţiilc create care pun întrebări ajutătoare cind ele­ lector universitar