Page 88 - 1964-10
P. 88
pag: 4 Dramul socialismului Nr. 3056
Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de-a XX-a
aniversări a Zilei Forţelor Armate ale R. P. Romîne DE PESTE HOTAR
Cuvîntarea iov.Leontin Sălaj an Pierderile suferite Cu prilejul Zilei Forţelor Armate
de colonialiştii portughezi
(Uimate din pag. f-oj dului Muncitoresc Romîn. Dorim s-o se pe calea tratativelor, pentru colabo
vedem bine dotată, bine îmbrăca rare şt înţelegere între popoare. Ţara în Angola
armata sovietică, a zdrobit rezistenţele tă, bine hrănită, perfect instruită... Scut noastră îşi dezvoltă legăturile cu toate ale R.P. Romîne
liitlcristo-horthystc din zona sa dc ope al intereselor poporului şi al Republi statele, indiferent de orînduirea lor so DAR ES SALAAM 24 (Agcrpres). —
raţii, a participat la luptele pentru eli cii Populare Romîne, şcoală a poporu cială, pe baza avantajului reciproc. Intr-un interviu acordat unor ziare
berarea Debreţinului, a capitalei Unga lui — astfel concepem noi misiunea Baza de neclintit a politicii externe din Tanganica Holdcn Roberto, unul MOSCOVA Trofin, ataşatul militar acro şi naval superiori ai Armatei rr^ p jrc coreene.
riei — Budapesta, a oraşelor cehoslova armatei în Republica Populară Ro a partidului şi statului nostru o for din liderii luptei de eliberare naţiona MOSCOVA 24 — Corespondentul romîn. A participat, de ' ^ .c a , Manolc
ce Banska-Bistrica, Banovcc şi altele, mînă". mează prietenia şi alianţa frăţească cu lă din Angota, a declarat că dc la în Agcrpres, Silviu Podină, transmite: Despre contribuţia forţelor armate Bodnăraş, ambasado rv. P. Romîne
pînă la victoria finală asupra Germa Datorită grijii permanente a parti celelalte ţări socialiste. Partidul Munci ceputul luptelor din această colonie Cu prilejul Zilei Forţelor Armate romîne Ia zdrobirea fascismului, fră la Phenian, membri ai ambasadei ro
niei naziste. dului şi guvernului pentru întărirea toresc Romîn activează cu neabătută trupele portugheze au suferit pierderi ole R. P. Romîne, ataşatul militar aero ţia dc arme romîno-sovietică, pregăti mîne.
Contribuţia Romîniei la obţinerea capacităţii dc apărare a patriei, astăzi consecvenţă pentru întărirea unităţii şi naval al R. P. Romîne la Moscova, rea de luptă a unităţilor armatei noas In cuvîntul său, generalul O Gin U
victoriei coaliţiei antihitleriste este ilus avem o armată modernă, bine instru ţărilor socialiste, a coeziunii mişcării evaluate la aproximativ 10.000 dc oa colonel I. Trofin, a oferit sîmbătă o tre a vorbit marcşatul Rodion Malinov a exprimat călduroase felicitări forţelor
trata de faptul că din momentul în ită, apărătoare devotată a intereselor comuniste şi muncitoreşti internaţiona meni. El a spus că, fără ajutorul pri recepţie în saloanele ambasadei. ski. Au mai luat cuvîntul Iuri Mordis armate ale R. P. Romîne. A luat apoi
ceperii operaţiilor militare pe frontul poporului romîn. le, sub steagul marxism-leninismului. mit din partea N.A.T.O., Portugalia Au participat mareşalul Rodion Ma- — din partea colectivului Uzinei „Ka- cuvîntul Manole Bodnăraş, care a voroit
din Transilvania şi pînă la capitularea Armata noastră populară dispune dc Statele socialiste, continuîndu-şi cu n-ar fi putut face faţă acţiunilor din linovski, ministrul apărării al U.R.S.S., libr", căpitanul Nikolai Kuzubcrghin despre relaţiile dc prietenie dintre po
Germanici hitlcrisic, numărul militari tot ce îi este necesar pentru a-şi în perseverenţă eforturile îndreptate spre general dc armată A. Epişcv, şeful di din partea garnizoanei Moscovei, Eca- poarele şi armatele celor două ţări. In
lor romîni care au participat la lupte deplini cu cinste misiunea încredinţată. apărarea păcii, manifestă o vigilenţă cadrul luptei de eliberare din Angola. tcriiia Vasiukova, din partea Asociaţiei încheiere, a fost prezentat un film do
s-a ridicat ia peste 360.000. Trupele ro Armamentul şi tehnica dc luptă din neslăbită, iau măsurile necesare pentru „Banii şi ajutorul militar din partea recţiei politice a armatei şi flotei mi dc prietenie sovieto-romînc şi colonel cumentar romîncsc. *
mîne au pătruns peste 1.000 km. în dotare se află in mîini sigure şi de nă asigurarea securităţii lor. N.A.T.O., a spus Holden Roberto, au litare, mareşalii I. Bagramian, M. Ya- I. Trofin. ATENA
harov, M. Eremenko, K. Moskalenko,
dispozitivul inamic, au eliberat 3.831 dejde. Ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii Armata noastră făcînd parte din For întârziat victoria luptei noastre dc eli- V. Sokolovski, V. Ciuikov, P. Rostmi*- După adunarea festivă a urmat un ATENA 24 (Agcrpres). —
localităţi, au făcut aproape 118.000 pri pătrunşi dc un fierbinte patriotism, ţin ţele Armate Unite ale 9tatelor partici trov, alţi mareşali, precum şi amirali concert. Vineri scara, colonel Cornel Bcra-
zonieri. Pentru eroismul dc masă ma pasul cu cerinţele noi impuse de dez berareu. El a preconizat acţiuni milita şi generali. Nikolai Firiubîn, locţiitor In foaierul Casei Centrale a Arma riu, ataşatul militar aero şi naval al
nifestat în luptă, trupele roininc au voltarea continuă a tehnicii şi ştiinţei pante la Tratatul dc la Varşovia îşi re de anvergură ate partizanilor din tei sovietice a fost deschisă o expozi R. P. Romîne la Atena, a oferit o re
îndeplineşte sarcinile cc-i revin şi în
fost citate prin numeroase ordine ale militare, muncesc fără preget pentru strînsă unire cu armatele tuturor ţări Angola la începutul sezonului ploios. at ministrului afacerilor externe al ţie de fotografii. cepţie cu prilejul Zilei forţelor armate
U.R.S.S., şefii unor misiuni diploma
Ministerului de Război şi Marelui stat sporirea continuă a capacităţii comba lor socialiste stau cu hotărîrc de strajă „Trupele portugheze vor fi handicapa tice şi ataşaţi militari acreditaţi la ale Republicii Populare Romîne. La re
major al armatei romîne, prin 7 ordine tive a armatei noastre populare. Moscova. Intre oaspeţi s-a aflat cos PEKIN cepţie au participat Papaconstantinu,
ale Comandamentului suprem sovietic, La temelia succeselor obţinute în cauzei socialismului şi păcii în lume. te în această perioadă, deoarece tactica PEKIN 24. — Corespondentul Agcr
prin 21 comunicate dc război sovie pregătirea dc luptă stă înalta conştiinţă Cu prilejul sărbătoririi zilei de 25 lor nu este adaptată la condiţiite grele monautul Valcri Bîkovskî. pres, E. Soran, transmite: ministru adjunct al apărării naţionale al
tice, peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri politică a militarilor, rod al muncii octombrie, militarii forţelor noastre ar de luptă în timpul acestui sezon, iar Au participat general de armată Do- Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Greciei, generali şi ofiţeri superiori ai
şi ofiţeri romîni au fost decoraţi cu politico-educativc desfăşurate dc partid mate îşi exprimă devotamentul faţă de pe de altă parte noi am primit ajutor bri Djurov, ministrul Apărării Naţio R. P. Romîne, colonel Marin Sorcscu, forţelor armate greceşti, conducători dc
ordine şi medalii romîneşti, sovietice în rîndurilc armatei. Militarii noştri Partidul Muncitoresc Romîn — condu militar dc Ia un număr dc ţări afri nale al R. P. Bulgaria, general colonel ataşat militar aero şi naval al R. P. partide, d^pjataţi, profesori universitari,
şi cehoslovace. tînt educaţi în spiritul internaţionalis cătorul încercat al întregului popor, Zigmund Dusinskii, locţiitor al minis Romîne la Pekin, a oferit la 24 oc oameni de aAă şi cultură şi alte perso
nalităţi ale vieţii politice şi sociale din
Cu jertfe mari de sînge au străbătut mului socialist, al prieteniei frăţeşti cu faţă de Consiliul dc Stat şi Guvernul cane*', a conchis Holden Roberto. trului Forţelor Armate al R. P. Polo tombrie o recepţie la hotelul „Pekin". Atena, oameni dc afaceri, ziarişti greci
diviziile şi regimentele noastre drumul popoarele ţărilor socialiste, al solida R.P.R., hotărîrea lor nestrămutată de ne, şi general maior Karol Csemy, şe Au participat mareşalul He Lun, vicc- şi străini.
a îndeplini cu cinste înalta lor misiu
ful statului major al armatei R. P.
de luptă pe frontul antihitlerist. Pier rităţii cu oamenii muncii din întreaga ne: apărarea patriei socialiste — Repu Ungare, care se află la Moscova. premicr al Consiliului de Stat al R. P.
derile armatei romîne în acest război tu mc. Procesul de la Chineze, general dc armată Lo Jui-ţin, Au luat parte, dc asemenea, şefi ai
s-au ridicat la 170.000 de oameni. Permitcţi-mi — a spus vorbitorul — blica Populară Romînă. A fost prezent, de asemenea, Nico- viceprcmier al Consiliului de Stat, şef unor misiuni diplomatice, ataşaţi mii."' »
Sărbătorind cea dc-a XX-a aniver ca, în numele C.C. al P.M.R., al Con ★ tae Guina, ambasadorul R. P. Romîne al Marelui Stat Major al Armatei popu tari acreditaţi la Atena şi alţi membri
sare a Zilei forţelor armate, gîndurilc siliului dc Stat şi Guvernului R. P. In încheierea adunării a fost prezen Frankfurt pe Main la Moscova. lare chineze de eliberare, general de ar ai corpului diplomatic. La recepţie a
noastre se îndreaptă cu emoţie şi re Homînc, al tovarăşului Ghcorghe tat un program artistic la care şi-a dat Au rostit toasturi colonel I. Trofin mată Huan Su-ccn, adjunct al ministru participat, dc asemenea, Tudor Jianu, în
cunoştinţă spre eroicii soldaţi şi ofi Ghcorghiu-Dej personal să aduc cu FRANKFURT PE MAIN 24 (Ager- f* mareşalul Rodion Malinovski. lui Apărării naţionale a R. P. Chineze, sărcinat cu afaceri a. i. al R. P. Romîne
ţeri romîni şi sovietici, spre toţi fiii acest prilej un călduros salut vetera concursul Ansamblul de cîntece şi dan pres). — Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos generali, reprezentanţi ai Ministerului la Atena, şi membri ai ambasadei ro.
neînfricaţi ai poporului, spre bravii lup nilor romîni din războiul antihitlerist, suri al armatei. In continuarea dezbaterilor în pro feră caldă, prietenească. Apărării Naţionale, conducători ai unor nune. Recepţia s-a desfăşurat într-o at
tători antifascişti care şi-au dat viaţa, generalilor, ofiţerilor, subofiţerilor şi cesul criminalilor de război de la Ausch- Tot sîmbătă a avut loc la casa cen instituţii militate, reprezentanţi at tru mosferă cordială.
pentru cauz* sfîntă a libertăţii patriei. soldaţilor armatei noastre populare. witz, care se judecă în oraşul vest-ger- trală a armatei sovietice o adunare fes pelor terestre, ale forţelor navale şi ae ROMA
Procesul de făurire a noii armate — Vorbitorul a trecut apoi în revistă man, Frankfurt pe Main, a depus măr tivă la care au participat numeroşi os riene militare ale R. P. Chineze, ofi ROMA 24 — Corespondentul Agcr
a spus apoi vorbitorul — a continuat marile succese obţinute dc poporul ro 41 de state cer turie N. Vastliev, ofiţer sovietic, fost taşi şi ofiţeri ai armatei sovietice, re ţeri superiori. pres, Octavîan Paler, transmite :
să se desfăşoare după război ca parte mîn sub conducerea înţeleaptă a parti deţinut în acest lagăr. prezentanţi ai oamenilor muncii din PHENIAN Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale
componentă a revoluţiei populare. Au dului în făurirea orînduirii noi, în de- amînarea Sesiunii Vasiliev a arătat că el s-a aflat în Moscova, colaboratori ai ambasadei PHENIAN 24 (Agerprcs). — R. P. Romîne, locotcncnt-coloncl Emil
fost luate măsuri dc înzestrare a ar săvîrşirea construcţiei socialiste. lagărul dc la Auschwitz la 7 octombrie R. P. Romîne. La Ministerul Apărării Nationate a Burghclca, ataşat militar acro şi naval
matei, de ridicare a nivelului procesu Exprimînd năzuinţele fierbinţi de Adunării Generale 1941, împreună cu alţi 13.000 prizonieri Din prezidiul adunării au făcut par R.P.D. Coreene a avut loc în după- al R. P. Rominc la Roma, a oferit vi
lui de instruire şi educare a militari pace ale poporului nostru, a spus tova de război sovietici. „După aproximativ te: mareşalul Rodion Malinovski, minis amiaza zilei de 23 octombrie o adu
lor, dc îmbunătăţire a condiţiilor lor răşul Leontin Sălăjan, R. P. Romînă se a O.N.U. opt luni, a declarat el, nu mai rămăse trul apărării al U.R.S.S., A. Epişev, V. nare festivă în cinstea Zilei Forţelor neri o recepţie în saloanele ambasadei.
Au participat generali şi ofiţeri supe
dc viaţă. manifestă pe arena internaţională ca seră în viaţă decîc 150. Restul pieri Turovtzev, secretar al Comitetului oră Armate atc R. P. Romîne. Au partici
„Nu este sacrificiu prea mare pentru factor activ în lupta pentru apărarea şenesc Moscova al P.C.U.S., mareşali pat generalul O Gin U, ministru ad riori din Ministerul Apărării al Italiei,
noi cînd este vorba de armată şi ne păcii în lume, pentru triumful princi NEW YORK 24 (Agerprcs).- seră în camerele de gazare, împuşcaţi şî alte persoane oficiale. junct al apărării naţionale, maior-ge- reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor
voile ci — arăta tovarăşul Gheorghc piilor coexistenţei paşnice, pentru re Intr-o scrisoare adresată secretarului l.i zidul morţii, torturaţi, ucişi dc boli Din prezidiu au făcut parte, dc ase neralul Cian Jun Wan, director ad Externe, şefi ai unor misiuni diploma
Gheorghiu-Dcj la Congresul 1 al Parti zolvarea tuturor problemelor litigioa- general al O.N.U.. U Thant, 40 dc ţări şi de injecţiile cu fenol şi acid carbo menea, Nicolac Guina, ambasadorul R. junct al Direcţiei superioare politice a tice, ataşaţi militari acreditaţi la Roma,
membre ale Organizaţiei Naţiunilor U- nic în inimă*. P. Romîne Ia Moscova, şi colonel I. oameni dc cultură şi arta, ziarişti.
nite au cerut amînarea deschiderii celei Armatei populare coreene, şi ofiţeri PARIS
de-a XlX-a sesiuni a Adunării Generale, PARIS 24 — Corespondentul Agcr
Adunarea festivă din Capitală pînă la 1 decembrie. Consultările care pres, Gcorgcs Dascal, transmite :
au avut loc între un mare număr de
Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale
ţări membre ale O. N. U., se arată în R. P. Romîne, ataşatul militar acro şi
cu prilejul Zilei naţiunilor Unite scrisoare, au demonstrat că amînarea naval al R. P. Rominc Ia Paris, colonel
deschiderii sesiunii Adunării Generale va Ghcorghe Nicoară, a oferit vineri scara
servi mai bine interesele O.N.U. şi va
Cu prilejul Zilei Naţiunilor Unite, cial, ziarişti, oameni ai muncii din Ca o recepţie în saloanele ambasadei.
sîmbătă după-amiază a avut loc în am pitală. face mai constructiv aportul ţărilor Au participat reprezentanţi ai mare
fiteatrul „Nicolac Titulescu** dc la Fa După cuvîntul dc deschidere rostit de membre Ia lucrările Adunării Generale. lui stat maior general al armatei france
cultatea dc ştiinţe juridice din Capitală, prof. dr. Traian lonaşcu, preşedintele Scrisoarea a fost semnată dc reprezen ze, ai statului major al armatelor teres-
o adunare festivă organizată sub aus Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din tanţi ai 21 dc state latino-amcricanc, ai Cfc .niar,nc'' ofiţeri superiori, prccu n
piciile Asociaţiei pentru Naţiunile Unite R. P. R., prof. univ. M. Ghclmegcanu, 14 state afro-asiaticc şi 5 europene. şi militari care au luptat alături dc sol
din R. P. R. membru în Comitetul executiv al Aso Potrivit agenţiei France Prcssc, secre daţii romîni în primul război mondial.
La adunarea festivă au luat parte Lu ciaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R. tarul general al O.N.U., U Thant, a a- Au fost, de asemenea, prezenţi înalţi
dovic Takacs, membru al Consiliului dc a vorbit despre rolul şi importanţa Or nunţat că va începe dc îndată consultă funcţionari din Ministerul Afacerilor
Stat şi membru în Comitetul executiv al ganizaţiei Naţiunilor Unite şi contribu rile cu celelalte ţari membre ale O.N.U. Externe al Franţei, şefi dc misiuni diplo
Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din ţia adusă dc R.P. Romînă, membră ac După cum s-a mai anunţat, în cadrul matice acreditaţi la Paris, ziarişti fran
R.P.R., Mircea Maliţa, adjunct al minis tivă a acestei organizaţii, în spiritul co unei conferinţe de presă ţinută joi la cezi şi corespondenţi ai presei străine.
trului Afacerilor Externe, oameni de laborării internaţionale. New York, U Thant a declarat că este BELGRAD
ştiinţă şi cultură, activişti pe tărîm so (Agcrpres) în favoarea unei asemenea amînărj. BELGRAD 24 (Agcrpres).—
Colonel lăută Ghcorghe, ataşatul mi-
luar al R. P. Romîne în R.S.F. Iugosla
Z a m b ia - cel de-al 36-lea stat cepţie în cinstea Zilei Forţelor Armate
via, a oferit la 23 octombrie 1964 o re
ale R.P. Rominc. La recepţie au fost pre
independent din A frica Zdcnko Ulcpici, Bogdan Orcscianin,
zenţi gcneral-coloncii Veliko Kovaccvici,
Iefto Şaşici şi amiral Mate Icrkovicî —
Cea mai tînără ţară independentă dc lui colonial şi rasiştilor albi. Lichidarea îşi va îndrepta eforturile principale atît adjuncţi ai secretarului dc stat pentru
pe continentul african, Zambia, a luat Federaţiei în ultima zi a anului 1963, în sectorul agricol cît şi pentru crea problemele apărării, generali şi ofiţeri
fiinţă în noaptea dc 23 spre 24 oc a constituit primul pas spre cucerirea rea unei industrii metalurgice naţionale. superiori ai armatei populare iugoslave
tombrie cînd în capitala acestei ţări, independenţei. La 3 ianuarie 1964 a Pentru consolidarea independenţei,
şi reprezentanţi ai secretariatului dc stat
Lusaka, a fost înălţat steagul noii re intrat în vigoare o nouă constituţie, Zambia are de rezolvat problema lichi pentru afaceri externe, ataşaţi militari a-
publici. Pe stadionul central din Lu prin care Rhodesia de nord căpăta au dării dominaţiei monopolurilor străine. creditaţi in R.S.F. Iugoslavia, membri ai
saka, în prezenţa conducătorilor stalu tonomie internă, ceea ce reprezenta un Economia ţării a fost controlată de o corpului diplomatic din Belgrad, ziarişti.
lui Zambia, în frunte cu preşedintele nou pas important pc calea autodeter seric dc trusturi străine, printre caic VIETNAMUL DE SUD — IN FOTO : Aspect de la o demonstraţie a muncitorilor tcxtilişti care a avut loc Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos
ei Kcnneth Kaunda, precum şi a de minării. In fruntea mişcării dc elibe „British South Africa Company**, „An- recent la Saigon, capitala Vietnamului dc sud, în sprijinul revendicărilor lor. feră prietenească. •
rare naţională, s-a situat Partidul Unit
legaţilor din 64 dc ţări au avut loc glo-american Corporation of South A-
mari festivităţi. Cele 150.000 de per al Independenţei, condus dc Kcnneth frica", „Rhodesia Sclcction Trust'* etc.
soane sosite din toate colţurile noului Kaunda, care a reuşit să constituie, după Chiar în preajma proclamării indepen
stat independent au aclamat îndelung reformele radicale din 1962, primul gu denţei opinia publică a asistat la dis Autorităţile de la Leopoldville
momentul coborîrii steagului britanic vern reprezentativ al acestei ţări. Kcn- puta dintre guvernul nord-rhodesian şi
— simbolul celor 75 dc ani dc domi neth Kaunda a reprezentat interesele cel britanic, privitoare Ia dreptul dc „dezmint" arestarea lui Gizenga
naţie colonială — şi al înălţării dra ţarii sale şi la discuţiile dc la Londra proprietate asupra zăcămintelor cupri
pelului noului stat independent. din mai 1964, în vederea recunoaşte fere pc care şi-l arogă societatea „Bri HAVANA — La Havana şi-a început craţîlor este dc 3,5 ori mai marc dccît
rii constituţiei, care să asigure din tish South Africa Company. Litigiul s-a LEOPOLDVILLE 24 (Agcrpres).— poi l-au luat şi l-au dus înapoi într-o lucrările primul Congres al construc aceea a ziarelor care fac publicitate
★ punct de vedere juridic obţinerea in Autorităţi guvernamentale de la Lco- torilor din Cuba. El a fost deschis dc candidaţilor republicani.
Noul stat dintre Zambczî şi Congo dependenţei. Rezultatele eforturilor soluţionat în favoarea Zambici. poldville au „dezminţit** ştirea difuzată direcţie necunoscută. Corespondentul a- Osmani Cienfucgos, ministrul lucrări
este deosebit de bogat în zăcăminte mi delegaţiei Rhodcsici dc nord au fost In politica externă, Kaunda, precum joi dc Comitetul Naţional de Elibera genţiei Reuter, menţionează că atunci lor publice, membru al Conducerii CARACAS — La Caracas s-a anun
nerale, între caic cuprul deţine primul fructuoase, obţinîndu-se acordul pen şi alţi conducători nord-rhodesicni sc re (cu sediul la Brazzavillc) că Antoinc cînd ziariştii au încercat să-i pună lui Naţionale a Partidului Unit al Re ţat ca persoanele arestate în urma an
Joc. Zambia se situează în ce priveşte tru o independenţă care să nu fie pre pronunţă pentru o politică dc nealinie voluţiei Socialiste. La lucrările con chetei făcute de poliţia vcnczuetcană
zăcămintele cuprifere, pe locul trei în cedată dc o fază dc tranziţie aşa cum re, de luptă împotriva colonialismului Gizenga a fost arestat la Jadotvillc. Gizenga unele întrebări, unul din jan gresului participă 1.200 de delegaţi din în legătură cu răpirea ofiţerului ame
lumea nesocialîstă, bogăţie acaparată dc s-a procedat cu alte teritorii. In acest Pentru a demonstra ca Gizenga nu este darmi l-a somat să taci. Soarta lui Gi toate provinciile republicii. Ei vor dis rican Michacl Smolcn, şcf-adjunct al
monopoluri străine. fel, Zambia devine republică din pri şi a oricărei forme dc neocolonialism, arestat, s-a permis ziariştilor să aibă o zenga ramînc în continuare o enigmă misiunii militare a S.U.A. Ia Caracas,
Indusă în 1953 alături de Rhodesia mul moment al existenţei sale. ceea cc sîiticază Zambia în rîndul ţări întrevedere cu el la Leopoldville. Gizen pentru ziariştii din Leopoldville. El se cuta probleme ale dezvoltării conti vor fi judecaţi dc către un tribunal
de sud şi Nyassaland în federaţia Afri lor care contribuie la un climat de pro ga a apărut sub o puternică escorta dc află, probabil, Ia Leopoldville, nu la Ja- nue a construcţiilor din Cuba. militar sub acuzaţia de rebeliune. Da
cii Centrale, Rhodesia de nord a fost In faţa noului stat african se afla gres şi pace în lume. Cu prilejul deschiderii congresului a că va fi dovedită vinovăţia lor, scrie
supusă opresiuni simultane a regimu probleme economice dificile. Guvernul A. DUMITRESCU jandarmi, care l-au arătat ziariştilor, a- dotviile, dar... tot închis. fost inaugurată o expoziţie consacrată agenţia Associated Press, ei sc pot aş
construcţiilor din Cuba.
tepta Ja cîtc 30 dc ani închisoare. Du
GEORGETOWN — La Georgetown pă cum s-a mai anunţat, tocotcncnt
s-a anunţat eliberarea din închisoare a colonelul Michacl Smolcn fusese răpit şi
unuj număr dc încă şase fruntaşi ai
Tokio: Act final în cea de-a 18-a ediţie a Jocurilor Olimpice partidului de guvornămînt, Partidul reţinut într-un loc ascuns din Caracas,
după care a fost găsit abandonat în
progresist al poporului, printre care sc
află preşedintele organizaţiei dc tine tr-un automobil pe străzile Caraca
sului.
ret a acestui partid, Moscs Bhagwan.
LONDRA — Primul ministru brita
TOKIO 24. Corespondenţă specia tn zilele de concurs, a fost prezen au adus cele mal mari succese ţă aceste jocuri $d constituie un izvor nataţie iar cei sovietici la haltere, Astfel, numărul celor eliberaţi se ri nic, Harold Wilson, şi-a completat e-
lă de la trimisul Agerprcs I. Goga : tă aici încă de dimineaţă. Se dispută rilor respective. Iată-l pe Peter de bucurie şi înţelegere, fie ca fla scrimă, gimnastică, box. caiac-canoe. dică la 17 dar, încă 23 dc persoane chipa sa ministerială, numind pe Ar-
Sîmbătă a fost ultima zi a cetei ultima intrecere a Jocurilor Olimpi Snell port drapelul Noii Zeelandc, căra olimpică să fie transmisă de-a In clasamentele neoficiale (aceste continuă să fie întemniţate. Arestări thur Gwynne-Jones ca ministru dc stat
de-a 18-a ediţii a Jocurilor Olimpi ce — Marele Premiu dc obstacole pe Bikila Abebe, purtlnd drapelul lungul secolelor cu entuziasm din clasamente nu sint recunoscute de le au avut loc în urmă cu citeva luni în Ministerul dc Externe însărcinat cu
ce. După citeva săptămini petrecu la călărie pe echipe şi individual Etiopiei, pe atletul polonez Schmidt, ce In ce mai mare pentru binele Comitetul Olimpic Internaţional), din ordinul guvernatorului englez al probtcmde dezarmării. In acelaşi timp,
te împreună in satul olimpic, săp- Disputa călăreţilor, spectacol de o pe înotătorul american Don Scho- omenirii şi gloria sp o rtu lu iC o ru l S.U.A. a ocupat primul loc cuce Guyanei britanice. Conducătorii Parti Solly Zuckerman, care a deţinut acest
tămini care au legat şi întărit prie rară frumuseţe, demn dc marca zl lander, pc halterofilul sovietic Leo- intonează Imnul olimpic in timp ce rind 36 de medalii de aur, mai mult dului progresist al poporului au ară
tenii intre sportivii din toate colţu a încheierii Olimpiadei, a fost ur nid Jabotinschi, purtind şi el (ca flacăra olimpică se stinge încet in cu 6 declt echipa U.R.S.S. Sportivii tat, în repetate rînduri, că ele nu au alt post sub guvernul conservator, a fost
numit consilier ştiinţific al ministrului
rile lumii, a sosit acum ora despăr mărită cu deosebit interes de pu şi Vlasov la deschidere), drapelul cupa ei. Drapelul olimpic este co- sovietici au ocupat primul loc după scop decît să slăbească forţele progre- afacerilor externe,
ţirii. Cerul cenuşiu, gata la orice blic. Dar cei care s-au bucurat cel intr-o singură mină. Drapelul japo horit de pe catargul pe care a stat criteriul punctelor acumulate (607-
moment să cearnă ploaia, vrea par mai mult la încheierea acestui ul nez încheie defilarea şi in urma lui de-a lungul celor două săptămini de 581 puncte). Remarcabilă a fost, de sisic din Guyana britanică. CIUDAD DE MEXICO - Intr-un
tim concurs - olimpic au fost sporti pătrund pe stadion mii dc sportivi întreceri. Purtat de 6 marinari el DAR-ES-SALAM — In Mozambic interviu acordat unui corespondent at
că să marcheze prinlr-o notă me ai ţărilor participante amestecaţi asemenea, comportarea sportivilor
lancolică, ziua bunului rămas 24 oc vii francezi. In ultima secundă — de-a valma intr-un şuvoi vesel, ti este scos in afara stadionului in a- japonezi, care ca număr de medalii va fi alcătuit un guvern revoluţionar ziarului mexican „Excelsior**, fostul
am putea spune — a Jocurilor că
care va acţiona pc teritoriul acestei preşedinte al Argentinei, Juan Peron,
tombrie 1964. lăreţul lor. Pierre Jonqucrres d'Ori- neresc. Ei se inşiruie apoi pe gazo plauzele publicului. s-au clasat pe locul 3. Printre alţi ţări şi care va participa alături dc pa- care sc află în prezent la Madrid, a
Se simte peste tot febra plecă ola Ic-a adus prima medalie de aur. nul stadionului. Defilarea se înche E ora 18,15 împăratul Hirohito şi fruntaşi ai marii întreceri se nu înoţi la lupta de eliberare naţională, declarat ca este dispus „să-şi asume toa-
rii E forfotă, c animaţie, c veselie, Pentru prima oară la Jocurile O- ie la orele 17,35. împărăteasa părăsesc tribuna ofi mără sportivii germani, italieni, ma a declarat vineri scara la Dar-Es-Sabm tc riscurile*' pentru a se înapoia în ţară.
inapoia in ţară.
dar şi un pic de tristeţe — regre limpice de la Tokio a răsunat Mar- Urmează înălţarea, pe catargul cială, luminile stadionului işi reduc ghiari şi polonezi. Eduardo Mondclanc, cunoscut luptător El a lăsat să sc înţeleagă că aceasta sc
tul că marea intrecere care a întru silieza, pentru prima oară pe catar central, a drapelului Japoniei înso strălucirea şi pe cer apar primele Reprezentativa noastră se clasea pentru independenţa Mozambicului.
va petrece în aproximativ două (uni şi
nit timp de două săptămini peste gul cel mai înalt a fost ridicat dra ţit de imnul ţării gazde a celei de-a jerbe ale focurilor de artificii. Ce ză pe locul al 12-lea din 94 de ţări „Războiul revoluţionar, a spus el, a în „operaţia înapoierii** sc va încheia
7 000 de sportivi din 94 de ţâri a pelul Franţei. 18-a Olimpiade, şi după aceea, pe rul întunecat se luminează de scin- participante după criteriul puncte ceput. Numeroşi patrioţi cad pe cîmpul
luat sfîrşit. Ne despărţim cu părere al treilea catarg este ridicat drape leile vesele ale steluţelor multicolo lor acumulate (in total 93,5 puncte) de luptă, dar sîntem hotărîţi să lup înainte dc sfîrşitul anului 1964.
de rău şi de amabilele noastre gaz IC ora 16,59. In acordurile unei lul Mexicului, gazda J.O. din 1968, re. Tribunele se cutremură de tu şi pe locul 14 după acel al medalii tăm pînă la victorie". EJ şi-a exprimat NEW YORK — Poliţia din Mary-
de, organizatorii japonezi, care au muzici electronice, străbătute de su de asemenea, in sunetul imnului ţă nelul salvelor de artificii, iar aplau lor (2 aur — 4 argint — 6 bronz) satisfacţia în legătura cu hotărîrile Co land a anunţat vineri noaptea că delic
făcut tot ce le-a stat în putinţă atit nete de clopot, împăratul Japoniei rii respective. zele spectatorilor prelungesc ca un Clasamentul Marelui Premiu de venţii dc la o casa dc corecţie din
pentru a ne face şederea plăcută in IJirohito, însoţit de împărăteasă îşi Pe estrada din mijlocul stadionu ecou acest bubuit sărbătoresc şi paş obstacole : 1. Jonquerres d'Oriola mitetului O.U.A. pentru coordonarea Jcssup (statul Maryland) s-au revoltat,
ţara lor, cit şi pentru a asigura ma fac intrarea in loja oficială. lui urcă preşedintele comitetului nic. (Franţa) 9,00 puncte medalia de aur, ajutorului destinat mişcărilor dc elibe luînd patru gardieni ca ostatcci. Ei au
Fanfarele intonează imnul naţio
rii competiţii o desfăşurare cit mal nal japonez şi trec apoi la o scrie olimpic internaţional (C.I.O) Avery Jocurile Olimpice de la Tokio s-au 2 H. Schridde (Germania) 13,75 rare naţională din Africa privind spri spart ferestrele şi uşile închisorii, au
reuşită. de marşuri vioaie pentru n marca Brundage In cuvîntarea sa Avery încheiat. puncte medalia de argint, 3. P. D. jinirea luptei poporului din Mozambic. deteriorat mobila, au rupt instalaţiile
teri marea familie a sportivilor Brundage a mulţumit organizatori A fost o Olimpiadă reuşită allt din Robeson (Anglia) 16,00 puncte me NEW YORK — Agenţia A. P. tran electrice şi au provocat incendii. Con
lumii s-a reunit prin reprezentanţii intrarea pe stadion a delegaţiilor de lor şi poporului japonez pentru e- punct de vedere tehnic, cit şi din dalia de bronz, 4. T. J. Fahey (Aus smite o statistică din care reiese că ducerea închisorii alarmată a cerul
sportivi. Spre deosebire de marele
săi, pentru ultima dată pe stadionul forturile depuse in pregătirea şi des punctul de vedere al promovării tralia) 16,00 puncte, 5. J. Silva Duar- preşedintele Johnson este susţinut în sprijinul poliţiei din Maryland. Abia
„National* din Tokio, spre a parti număr de sportivi care au participat făşurarea marii competiţii. Apoi, ideilor generouse ale păcii şi prie Lc (Portugalia) 20 puncte, 6. N. Filho campania electorală de 3.980 dc ziare, după patru orc a fost restabilită ordi
cipa la festivitatea de închidere a cu două săptămini in urmă la festi proclamă închisă cea de-a 18-a edi teniei intre ponoare. Pessoa (Brazilia) 20 puncte. Pe e- care apar în diferite state din S.U.A., nea. Doi dintre delicvenţi au fost ră
vitatea de deschidere, de dala aceas
celei de-a 18-a ediţii a J.O. de vară. ta delegaţiile sint reduse la minimul ţie a Jocurilor Olimpice şi lansea întrecerile olimpice au fost domi chipe primele trei locuri au revenit în timp ce candidatul republican, Gold- niţi în timpul încăerărilor. Au fost a-
Festivitatea a început la ora 17 ză tradiţionala invitaţie: „Chemăm nate de puternicele reprezentative water, este susţinut în campania sa de duse dc urgenţă întăriri pentru paza
(ora locală), dar mulţimea de spec- expresiei lor: o pancartă care în ale S.U.A şi U IÎ.S.S., ţări cu o ve formaţiilor Germaniei — 68,50 punc 335 dc ziare. Aceeaşi statistică, recent închisorii, iar forţele dc poliţie din
scrie numele ţării respective şi un tineretul din toate ţările să se in- te — medalia de aur, 2. Franţa 77,75
tatoii care n-a lipsit niciodată — purtător de drapel. Stegarii delega tîlnească peste 4 ani la Mexico City. che tradiţie in sport. Sportivii ame alcătuită, indică faptul că circulaţia statul Maryland au fost puse sub stare
nici pe vreme frumoasă nici pc ţiilor au fost aleşi acum la închide pentru a celebra împreună jocurile ricani au arătat o superioritate evi medalia de argint, 3. Italia — 88,50 ziarelor care sprijini campania demo- de alarmă.
puncte — medalia de bronz.
ploaie — din tribunele stadionului rea Jocurilor dintre sportivii care celei de-a 19-a Olimpiade. Fie ca dentă la atletism şi in special la
Bfidâcllâ si administraţia zlaruluji stţ, Dr, E&u Groaa or, 28. teţefgn 1563, 12 75, 15 85, 20 76, Taxa plâtitâ In numerar, conluim aprobării Du«.|lei Geuaialt «• ?63..328 din 6 noiembrie 1943,«.Tiparul (Întreprinderea eftUttlflS*.HwMriMCOtlJavo 40.065