Page 89 - 1964-10
P. 89
K u n rd o a /u -D e v * PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢl-V Â )
C IT IŢ I Adunarea solemnă consacrată
IN N U M Ă R U L sărbătoririi Centenarului
wii sm isâi fotbal; regional dc învăţăm!ritului superior de artă
DE AZI
^ Sport
— Campionatul
— Categoria C la fotbal ;
— Rugoi, categoria A
(pag. 2-a)
^ La E. M. Lonea
Luni dimineaţa, în sala Ateneului R.P.
Pregătiri susţinute pentru lu
fică „I. L. Caragiale".
nile de iarna;
consacrată sărbătoririi Centenarului in-
Au adus saluturi acad. Ştefan Bălan,
6 In apicultura Romîne, a avut loc adunarea solemnă stitutului de artă teatrală şi cinematogra
Se pot obţine rezultate mai văţăminrului superior dc artă. Pc funda ministrul învăţâmîntului, Constanţa
bune; lul scenei, încadrată dc drapele dc stat Crăciun, preşedintele Comitetului dc
Cum mobilizam deputaţii Ia ale R.P. Romîne, şi de datele festive Stat pentru Cultură şi Artă, prof. Si-
gospodărirea circumscripţiilor e- „1864—1964", se afla emblema Cente gismuud Toduţa, rectorul Conservato
lectorale narului. rului „Ghcorghc Dima" din Cluj — în
(pag. J-a) In aplauzele îndelungi ele asistenţei, numele institutelor dc învăţămînt su
^ De peste hotare în prezidiul adunării au luat loc tovară perior dc artă din ţara, acad. Gh. Mi-
ANUL XVI. NR. 3057 MART) 27 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) şii Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădcanu, hoc, în numele celorlalte institute de
Leonte Răutu, acad. Ştefan Bălan, mi învăţămînt superior, studentul Nicolae
nistrul învăţâmîntului, acad. Iile Mur- Sava, dc la Institutul dc arte plastice
gulescu, preşedintele Academiei R. P. „Nîcolae Grigorcscu" — în numele stu
Romîne, Constanţa Crăciun, preşedinte denţilor dc la institutele de artă sărbă
CALIFICAREA le Comitetului dc Stat pentru Cultură torile.
şi Artă. Florian Dănalachc, prim-sccre-
In aplauzele entuziaste ale asistenţei,
tar al Comitetului orăşenesc Bucureşti prof. Petre Dumitrescu, rectorul Institu
al P.M.R., Ion Cozma, preşedintele Sfa tului dc arte plastice „NicoJae Grigo-
tului Popular al Capitalei, Ştefan Cîr- rcscu“, a dat apoi citire scrisorii adre
Ica, preşedintele U.A.S.R., conducători sate Comitetului Central al Partidului
la nivelul institute de învăţămînt superior artistic, Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat
ai Uniunilor de creatori, rectori ai unor
şi guvernului Republicii Populare Ro-
cadre didactice dîn învăţămîntul artistic. mînc, dc corpul profesoral şi studenţii
In sală sc afbu reprezentanţi ai unor Conservatorului „Ciprian Porumbescu",
tehnicii avansate instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, Institutului dc artă teatrală şi cinemato
grafică „I. L. Caragiale" şi Institutului
oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre
didactice şi studenţi de la institutele dc dc arte plastice „Nicolae Grigorcscu"
învăţămînt superior din Capitală şi din din Bucureşti, cu prilejul aniversării
AGRESATELE SIDERURGICE - alte centre universitare ale ţării. Centenarului învăţâmîntului superior
dc artă.
Adunarea a fost deschisă de prof. Vic
tor Giulcanu, rectorul Conservatorului In încheiere a fost prezentat un con
cert susţinut de corul studenţilor şi
„Ciprîan Porumbescu".
M E N I CIT MBINE PREGĂTII! In numele celor trei institute de artă orchestra dc studio a Conservatorului
din Capitală, a luat cuvîntul artistul po „Ciprian Porumbescu**.
C. S. Hunedoara . . spune cu certitudi porului Costachc Antoniu, rectorul In (Agerprcs)
— col mai mare C o n v o r b i r e ne ci au fost prevă
combin,, siderurgic c u , DUMITRU CRI$AN zute teme strict le
al ţarii — c^te in- gate de necesităţile
zcstr.it cn maşini şi responsabilul comisiei muncii cultural- producţiei. De alt
dc
agregate dc înaltă educative a Comitetului sindicatului fel, în cele cc ur Solemnitatea depunerii
tehnicitate. De la la C. S. Hunedoara mează voi da şi
un an la altul în cîteva exemple. L3
secţii şi sectoare apar utilaje şi insta secţiile universităţii muncitoreşti se pre de coroane ta cimitirul eroilor
laţii noi, moderne, se perfecţionează dau două discipline: una tehnico-pro-
procesele tehnologice. In ultimul an au fcsională şi una de cultură generală.
fost puse în funcţiune noi linii de la In cadrul disciplinei tehnico-profesio- Corzile, bine întinse şî acor Cu prilejul Zilei Forţelor Armato La solemnitate au participat tovarăşii
minoare, o secţie de furnale, o fabrica nale la secţiile furnale sc predau lecţii date, aşteaptiă. Peste o clipă din ale R. P. Romîne în dimineaţa zilei Dumitru Dcjcu, preşedintele Comitetu
de aglomerare a minereurilor, noi cup cum sînt: „Influenţa reducerii consu vibraţia lor se va naşte melodia lui executiv al Sfatului popular regio
toare Martin dc mare capacitate, o fa mului dc cocs asupra preţului de cost Conferinţa internaţională asupra tehnicilor caldă şi suavă. de 25 octombrie a.c. a avut loc la ci nal, Ion Lungu, şeful secţiei dc pro
brică dc oxigen — toate construite la al fontei'*, „Ridicarea temperaturii ac In fotografie: Oră dc chitară mitirul eroilor roinîui şi sovietici din pagandă şi agitaţie a Comitetului re
un înalt nivel de mecanizare şi auto rului cald prin îmbunătăţirea regimu experimentala la reactorii nucleari de cercetare la Şcoala populară dc artă din oraşul Deva solemnitatea depunerii de gional de partid, Constantin Dumitres
matizare. In pas cu dezvoltarea combi lui termic al cauperclor“, „Deranja Petroşani. coroane de flori in amintirea ostaşilor cu, secretar al Comitetului orăşenesc
natului, cu modernizarea agregatelor, mente la furnale şi măsuri de înlătu Luni dimineaţa a început în sala mica cleară de pc lingă Consiliul dc Miniştri Foto; N. MOLDOVEANU căzuţi în lupta pentru eliberarea pa-
cresc oamenii care le deservesc. îndru rarea 1or“, la laminoare: „Profile eco a Palatului R P. Romîne Conferinţa in din R.P. Romînă. A luat apoi cuvîntul triei noastre. Deva al P.M.R., Mircca Ramba, vice
maţi de organizaţiile de partid, ci îşi nomice", „Metode noî folosite în ex preşedinte al Comitetului executiv a(
îmbogăţesc necontenit bagajul dc cu ploatarea cuptoarelor adinei" ş.a.m.d. ternaţională asupra tehnicilor experi F. T. Miles, directorul diviziei de rcac- Sfatului popular regional, ,Ioau Irimic,
noştinţe profesionale şi dc cultură ge Cit priveşte disciplina de cultură ge mentale la reactorii nucleari de cerce tori şi energic nucleară a Agenţiei inter preşedintele Comitetului executiv al
naţionale pentru energia atomică.
tare. Conferinţa este organizată de Co
nerală, devin stăpîni tot mai price nerală, la secţia I furnale şi linia fină
puţi ai tehnicii moderne. A devenit o de laminare se predă matematica, la mitetul pentru energic nucleară de pc S-a trecut apoi la prezentarea lucrări Sfatului popular ul oraşului regional
tradiţie ca în fiecare an, pe lingă fie secţiile a 11-a furnale şî O-S M. 2 — is lingă Consiliul de Miniştri al R.P. Ro- lor privind tehnicile fizicii reactorilor. Deva. Constantin Chiriac, secretar al
care secţie de bază, să se organizeze toria, iar la O.S.M. 1 — geografia. La mînc în colaborare eu Agenţia in Reuniunea va dezbate problemele ccîc Comitetului regional U.T.M., conducă
diferite forme de studiere a procese universitatea tehnică, cursul cocs-aglo- ternaţională pentru energia ztomică mai actuale ale tehnicilor experimentale tori aî unor organizaţii de stat şi
lor tehnologice, n principiilor de func merare-fontă, printre lecţii figurează : (A.I.E.A.). folosite sau propuse a fi utilizate în
ţionare a maşinilor şi instalaţiilor şi a „Metode noi în intensificarea procesu La lucrările conferinţei iau parte pes Studiile dc fizica şi cinetica reactoarelor, obşteşti, delegaţii ale oamenilor mun
tot ceea ce este nou în ramura respec lui de aglomerare", „Criterii dc stabi te 120 dc savanţi şi specialişti în fizica în cercetarea acţiunii fizico-chîmicc a cii din întreprinderile şi instituţiile
tivă. lire a intensităţii optime de funcţiona şi tehnica rcactorilor nucleari, dintre radiaţiilor asupra substanţei îu diverse oraşului Deva.
Pe lingi cursurile dc calificare şi ri re a furnalelor** şi altele. care circa jumătate sînt oaspeţi din a- le ei stări de agregare, în spectroscopia Fanfara a intonat Imnul de Stat al
dicare a calificării, funcţionează lec Cit priveşte lectoratele, la care par proapc 20 dc ţări. radiaţiilor, în studiul reacţiilor dc cap
torate, universităţi muncitoreşti, uni ticipă maiştri, tehnicieni şi muncitori Cuvîntul de deschidere a fost rostit tură neutronîcă, în studiile de iradiere Republicii Populare Romîne.
versităţi tehnice ş.a.m.d. în care mun cu înaltă calificare, acestea au posibili dc acad. Horia Hulubei, directorul In la temperaturi joase $i înalte la reactoa In memoria eroilor căzuţi în luptele
citorii, maiştrii, inginerii şi tehnicienii tatea dc a se abate dc la tematica sta stitutului de fizică atomică din R.P. Ro- rele atomice, în fizica neutronilor ctc. pentru eliberarea patriei s-a păstrat un
se străduiesc să pătrundă tot mai adine bilită iniţial, atunci cînd în producţie mină care a salutat pe participanţi în moment dc reculegere.
în tainele meseriei. Despre felul în care intervin anumite situaţii deosebite ce
sînt organizate aceste forme de stu trebuie studiate şi aprofundate. numele Comitetului pentru energie nu (Agerprcs) Apoi au fost depuse coroane de flori
diu, menite să contribuie la completa —< Cc măsuri au fost stabilite pentru din partea Comitetului regional Hune
rea bagajului de cunoştinţe al oame a se asigura cursurilor o "funcţionare doara al P.M.Ri, Comitetului orăşenesc
nilor, am avut zilele trecute o discu cit mai bună şi eficienţă maximă ? Deva al P.M.R., Sfatului popular re
ţie cu tov. Dumitru Crişan, responsa — Pc lingă modul dc stabilire a te L e c t o r a t e l e c u p a r â n g i i gional, Sfatului popular al oraşului re
bilul comisiei muncit cultural-educari- maticii, funcţionarea şi eficienta cursuri
ve dc masă a comitetului sindicatului lor sînt determinate şi de felul de or In anii trecuţi la Şcoala generală de părinţilor primul referat: „Cum pre gional Deva, din partea Trustului mi
din combinat. ganizare. Universitatea muncitorească 8 ani din Iscr i, oraşul regional Pe gătim copilul pentru şcoală". nier şl a altor întreprinderi, instituţii
— In noul an dc învăţămînt — spu are la nivel de combinat un director de troşani, lectoratele cu părinţii au dat COR NEA TITU organizaţii dc stat Ţ obşteşti din oraşul
nea cl — vor funcţiona, pe lingă cursu studii şi un secretar. La nivelul fiecărei rezultate bune. In cadrul acestora au învăţător Aspect de la depunerea de coroane la cimitirul eroilor. Deva.
rile dc calificare şi ridicare a califică secţii există responsabil dc curs şi res
rii, o universitate muncitorească cu 5 ponsabil de studiu. Lectoratele au şi fost dezbătute probleme privind educa
secţii, cuprinzînd 482 cursanţi, o uni ele cîte un responsabil. Toţi aceştia ur ţia în familie, rolul părinţilor în con
versitate tehnică (care, de fapt, este o măresc ca predarea să se facă în bune trolul şi îndrumarea muncii copiilor,
secţie a universităţii muncitoreşti), cu condiţîunî şi lecţiile să fie bine însuşi necesitatea unei legături strînse între GRICOLE DE TOAMNA
trei cursuri pentru ingineri şi 18 lec te, In plus, comitetele sindicale de sec
torate tehnice pentru muncitori cu ţie şi conducerile administrative au pri şcoală şi familie, despre exemplul per
înaltă calificare, maiştri şi tehnicieni. mit indicaţii de a urmări îndeaproape sonal al părinţilor şi multe alte as
Cele cinci secţii ale universităţii mun felul cum se desfăşoară activitatea fie pecte ale muncii instructiv-educative.
citoreşti vor funcţiona pc lingă secţi cărei forme de învăţămînt profesional Bazîndu-nc pe experienţa acumulată,
ile I furnale, a Il-a furnale, O.S.M. 1, şi felul cum sc aplică cunoştinţele acu In raionul Alba Ritm mai susţinut
O.S.M. 2 şi respectiv linia fină a la mulate. La toate acestea mai trebuie conducerea şcolii a întocmit pentru 3
minorului de 450 mm. Cursurile uni adăugat că printre lectori au fost selec acest an şcolar o tematică largă a pro
versităţii tehnice vor funcţiona, unul ţionaţi cci mai buni ingineri şi tehni blemelor ce vor fi dezbătute la lecto Să fie urgentate la recoltarea porumbului!
pe lingă secţiile cocs-aglonierarc-furna- cieni, cu experienţă bogată, şi care lu ratele cu părinţii. Zilele acestea, cu
!e, unu) pe lingă oţelării, iar altul pe crează efectiv în secţii. prilejul deschiderii lectoratelor, tov.
lingă sectorul laminoare. Cit priveşte Din cauza ploilor frecvente cc au că reprezintă mai puţin dc 50 la sută. Iată
lectoratele, ele vor funcţiona pe lingă GH. COMŞUŢA Băncilă Minodora a prezentat în faţa recoltările şi însămînţările zut pc tot cuprinsul regiunii noastre în pentru cc, în unităţile rămase în urină
fiecare secţie. Toate aceste forme de ultima perioadă lucrările agricole au fost cu această lucrare sc impune a sc lua o
învăţământ, cu excepţia cîtorva care Din cauza ploilor căzute în ultimele îngreunate. Dc accca, şi recoltarea po scrie dc măsuri organizatorice care să
au început deja să funcţioneze, îşi vor zile lucrările de recoltare a culturilor la 26 octombrie, planul la însămînţări rumbului s-a desfăşurat maî anevoios. ducă la grăbirea recoltărilor.
începe activitatea în cursul lunii vii tîrzii şi însămînţarca cerealelor păioa- s-3 realizat doar în proporţie de 50,9 Cu toate condiţiile caic au fost ne La data de 25 octombrie a.c. situaţia
toare. $e s-au desfăşurat mai anevoios şi în !a sută. favorabile mai ales recoltărilor, totuşi recoltării porumbului în G.A.C. se pre
— Ce ne puteţi spune despre tema gospodăriile colective din raionul Alba. Timpul este destul de înaintat şi ori printr-o bună organizare a muncii, şi an- zenta astfel:
tică ? In unităţile în care munca a fost organiza ce zi dc întîrzicri la recoltări şi însă trcnînd la aceste lucrări toate forţele
— Mai întîi trebuie să amintesc că tă mai bine s-a reuşit totuşi ca timpul mînţări nu poate fi dccît păgubitoare, existente îu G.A.C. diu raionul Brad s-a Drad
în vederea alcătuirii tematicii pentru prielnic si fie folosit din plin, exccutîn- ducînd la pierderi însemnate dc pro reuşit ca recolta dc porumb să sc strîn 89,89; |
fiecare din cursurile amintite au fost du-se un volum sporit de lucrări în cîmp ducţie. In scopul urgentării ritmului dc gă în proporţie de 89, 8 la sută. Dc ase Huned. «5.20/, |
organizate pe lingă fiecare secţie, co Ca pozitiv în această direcţie poate executare a lucrărilor respective este menea şî în unităţile agricole dc pc ra
lective în componenţa cărora au intrat necesar ca organizaţiile de partid din za oraşului regional Hunedoara recol Deva “ .8%
cadrele cele mai competente. Putem fi considerat exemplul colectiviştilor din fiecare gospodărie colectivă să deter tarea porumbului sc apropie dc sfîrşit.
Ighiu şi Şard, unde s-a reuşit să se Haţeg «‘M'Vo
recolteze porumbul dc pc mai mult mine consiliile de conducere pentru a Nu acelaşi lucru se poate spune însă
de 80 şi respectiv 60 la sută din su mobiliza la lucru toate forţele şi mij despre activitatea desfăşurată dc către Schcş 46.1%
prafeţele planificate. Paralel cu recol loacele existente. Folosind orice oră conducerile G.A.C. diu raionul Orăşlic, (lia
tatul ştiulcţilor s-au tăiat cocenii şi bună pentru lucru în cîmp, utilîzînd unde ca urmare a unei insuficiente preo ■•5,2% |
s-a eliberat o suprafaţă însemnată dc cu maximum dc randament mijloacele cupări, recoltarea porumbului este întîi*- Alba « .3 % |
A C H ITA ŢI cereale păioasc. Unele rezultate bune la de transport, tractoarele şî semănători- ziată. Bunăoară, pînă la 25 octombrie Oraştic
teren care urmează a sc însămnîţa cu
Ic, se va reuşi sa se strîngă fără pier
a. c. dc pe cele 4.386 ha. recolta s-a
recoltări au înregistrat şi colectiviştii deri producţia de porumb, cartofi şi strîns în proporţie dc abia 34.4 la sută.
din Drîmbar. Ei au terminat recoltatul sfeclă, totodată punîndu-sc baze traini In total, în G.A.C. din regiune strîn-
cartofilor şi al sfeclei dc zahăr, iar po ce producţiei dc cereale din anul vi sul recoltei dc porumb s-a făcut dc pc
♦ In codrul acţiunilor cu fil rumbul s-a cules dc pe mai mult dc itor. 16.957 ha din cele 34.S32 ha, ceea ce
mul, in comuna Şibot a fost or 110 hectare. La concret
ganizat duminică 25 octombrie Sînt însă şî gospodării colective în
un simpozion pe marginea filmu care realizările nu sînt pe măsura po Primarii Ghcorghe, locatar dîn
lui „ Pagini de istorie” si ,,Romî- sibilităţilor. Iată cîteva exemple. La @arfiet cultural Cugir, strada Tineretului nr. 10,
nia orizont '64". Simpozionul o gospodăriile colective din Vinţ şi Ciu- apartamentul 19, neglijează în
gud sfecla de zahăr s-a recoltat dc pc chiderea robincţilor dc apă diu
fost susţinut de tov. Aurel Ră- mai puţin de 60 la sută din suprafe- care cauza a inundat apartamen
dulescu. (clo prevăzute. Această lucrare s-a des tul său şî al vecinilor de .mai
făşurat anevoios şi la G.A.C. din Alba Mai multe cârti, mai mulţi cititori multe ori.
De Ia Agenţia O.N.T, „Car* şi Cistci. In total pe raion a mai ră
poţi” Deva am primit o ştire prin mas de recoltat sfecla de pe mai mult Biblioteca Clubului muncitoresc şi recenzii audiate de peste 6400 citi
care sintem informaţi că 35 ca de 15 Ia sută din suprafaţa planificată. al sindicatelor din Vulcan, dotată cu tori.
Dc asemenea, la unele unităţi sc consta
dre didactice din raionul llia şi ta rămîneri în urmă în ceea ce pri 22.525 volume s-a îmbogăţii numai în O activitate rodnică în munca cu car
45 lucrători de la Termocentrala veşte recoltatul cartofilor. La G.A.C. luna septembrie cu încă 586 exemplare. tea au depus-o bibliotecarii voluntari
La indicaţia comitetului orăşenesc dc
din Paroşeni pleacă azi Io din Bcrghin această lucrare s-a efec partid, colectivul bibliotecii a trecut la Neagu Dumitru de la L.M. Vulcan, Lu
tuat pe mai puţin dc 50 la sută din pan Victorean de la T.C.M.C., Truşcă
Bucureşti cu autocarele pentru organizarea a 35 de biblioteci volante. Nicolae, Vişan loan, Raţă Vasile ctc,
suprafaţa stabilită.
o vizita Expoziţia realizărilor e- In numeroase gospodării colective re In felul acesta, biblioteca a reuşit să Dintre cititori s-au evidenţiat în mod
conomiei naţionale a R. P. coltatul porumbului, se desfăşoară la recruteze peste 3200 cititori. deosebii Drob Gheorghe. David Vasile,
un nivel ncsatisfăcător. O asemenea S-au extins şi acţiunile dc populari Turtea Dumitru, Chetroîu Aurel şi alţii,
Romîne. zare a cărţii. Astfel, în cursul acestui MOCUTÂ TUDOR
situaţie se întîlneştc la gospodăria co
Duminică seara, brigada lectivă din Căpud, unde porumbul s-a an s-au ţinut aproape 240 seri literare Vulcan
artistică de agitaţie a Spitalului recoltat de pe maî puţin de 25 ha., dîn A apfrut „Secolul XX“ nr. 7-3
cele 400 cultivate cu această plantă.
unificat din Haţeg împreună cu De asemenea, pînă la 23 octombrie co
cîţiva solişti vocali şi instrumen lectiviştii din Straia au cules ştiuleţi de Revista de literatură universală, mult alege din literatura străină cele maî re
tişti de Io casa raională de cul pe mai puţin de 10 la sută din supra apreciată în ţară şi peste hotare, „Se prezentative pagini literare închinate
faţa prevăzută. La G.A.C. Henig au mai colul XX" a apărut într-un număr în luptei împotriva fascismului. Semnează
tură au fost oaspeţii colectiviş
rămas de eliberat peste 300 ha. ocu chinat celor 20 de anî ce au trecut dc aici Simonov, Rari Sandhurg, Antonie
tilor din Berthelot. Brigada artis pate cu porumb, iar la Ciugud şî Vînţ la eliberare. de Saint-Exupery, Machado, Rafacl Al-
tică de agitaţie a prezentat spec această lucrare mai trebuie efectuată Numărul este deschis de două articole berti, Maria Tcrcza Leou, Dario Puc-
pe mai mult de 85 la sută din supra de sinteză privind dezvoltarea literalii cini, Vapţarov ctc. Sînt publicate şi
tacolul „De strajă sănătăţii” , iai feţele stabilite. iii noastre noi, urmate dc documente zguduitoare documente autentice dîn
soliştii vocali au interpretat me Din cauza eliberării cu întârziere a în legătură cu lupta comuniştilor pen timpul războiului antifascist în comenta
lodii populare romîneşti. terenului, în unele unităţi au rămas în tru eliberarea ţării de sub jugul fascist. rea lui Thomas Mânu. La rubrica „Ar
Astfel alcătuit, recentul număr al „Se f
urmă şi lucrările dc semănat. La Horia Bratu şi Paul Georgescu semnea te4* D. I. Suchianu sc ocupă de „Cine
Artiştii amatori au fost răsplă G.A.C. din Straja şi Căpud, dc pilda, ză apoi două ample studii asupra lite matografia rezistenţei". - IR
tiţi cu vil aplauze de către cel sarcina la însămînţări s-a realizat în raturii romîne contemporane. La acestea
Muncitorul Vasile Trîfan dc la întreprinderea „Ardeleana" din Alba Iulia, proporţie de numai 24 şi respectiv 26 se adaugă numeroase impresii ale scrii colului XX" aduce un elogiu celei de
aproape 200 spectatori prezenţi
îşi organizează bine munca, se preocupă dc ridicarea calificării profesionale. Ci» la sută. Rămase în urmă cu însămîn- torilor străini despre patria şi literatura a 20-a aniversări şi îu acelaşi timp un
la acest spectacol. urmare, el îşi depăşeşte lunar planul cu circa 5 la sută. ţarile sînt şi gospodăriile colective din noastră. îndemn la vigilenţă pentru ca fărădele
Foto : V. ONOIU Stremţ şi Miceşti. Fe total raion, pînă Este semnificativ faptul că redacţia gile fascismului să nu sc mai repete. — Iarăşi face „baie" vecinul nostru.,,