Page 9 - 1964-10

*'VJ~De va
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. V N IT W A 1

Importante porturi la Dunăre şi, în cutate, vasul „Galaţi* a străbătut pes­ ca foarte preţioasă pentru perspectivele
acelaşi timp, oraşe ale unei impetuoase te 25 mii de mile marine, iar vasul dc dezvoltare a acestei noi ramuri de
dezvoltări economice şi urbanistice, Ga­ „Constanţa" peste 32 mii de mile ma­ activitate economică. Cu ajutorul a-
laţii şi Brăila de azi înfăţişează privi­ rine comportîndu-se în mod excepţio­ ccstor nave şi al echipajelor lor, care
rilor chipul lor înnoit din temelii. A nal. In timpul vizitării staţiei de ra- şi-au însuşit o meserie nouă, valoroasă,
rămas o amintire a trecutului, pe care diotclegrafie, înzestrata cu aparate de sc vor putea asigura cantităţi însem­
generaţiile mai tinere o află din poves­ marc precizie, tovarăşul Ion Brczo- nate dc noi produse dc mare impor­
tirile color vârstnici şi din cărţi, ima­ ianu, şef al staţiei şi secretar al orga­ tanţă pentru economia noastră.
ginea întunecată a acestor oraşe în pri­ nizaţiei dc partid dc pc vas i-a infor­ Conducătorii dc partid şi dc stat
mii ani de după război, cu mormane dc mat pc oaspeţi că, datorită exactităţii s-au întreţinut dc asemenea, cu dom­
ruine şi moloz, cu clădiri ciuruite şi cu care funcţionează staţia, a putut fi nul Shotî Katzurada, inginerul dc ga­
străzi sfârtecate ; după cum o amintire evitat, în nordul Oceanului Pacific, ci­ ranţie al şantierelor furnizoare. To­
a rămas viaţa grea din trecut a oame­ clonul Katy, care venea din direcţia varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
nilor muncii de aici. Galaţii şi Brăila Nord-Vest cu o viteză dc 15 noduri. avut cuvinte de înaltă apreciere pentru
prezintă astăzi vizitatorului noi şi Cu un deplasament de cîtc 3.600 calitatea tehnică a execuţiei navelor,
vaste întreprinderi industriale, dotate tone, navele „Galaţi" şi „Constanţa" pentru munca desfăşurată de întregul
cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale, posedă o mare autonomie de navi­ personal în cursul primei călătorii dc
mari cartiere şi ansambluri moderne de gaţie. Avînd capacitatea de a depozita pescuit ia marc distanţă dc ţărmurile
clădiri, care produc o puternică impre­ cîte 900 tone combustibil, cantităţi în­ patriei.
sie dc prospeţime şi tinereţe. Toate destulătoare dc alimente şi apă pota­ ☆
acestea sînt roade ale politicii partidu­ bilă, fiecare dintre cele două vase poate Continuîndu-şi vizita la Galaţi, con­
lui de construcţie socialistă, ale efortu­ naviga 130—140 zile — durata unei ducătorii de partid şi de stat au fost
rilor depuse dc oamenii muncii gălăţeni curse de pescuit — fără a fi nevoie să oaspeţii muncitorilor şi tehnicienilor
şi hrăilcni în uzine, fabrici, pe şantiere, intre în vreun port pentru aprovizio­ de pc şantierul marelui centru siderur­
In zilele dc 29 şi 30 septembrie, lo­ nare. gic gălăţean. Intîmpinaţi dc tovarăşii
cuitorii celor două oraşe dunărene au Navele „Galaţi" şi „Constanţa" sînt S, Li veri nu, director general şi Şt. Ră­
avut în mijlocul lor oaspeţi dragi. To­ adevărate uzine plutitoare. Ca orice dulcscu, secretar al Comitetului de
varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dcj, Chivu uzină, ele au diferite secţii de pro­ partid, care au prezentat stadiul în
Stoica, Alexandru Bîrlădcanu, Gh. Cas­ ducţie şi prelucrare. Prima este secţia care se află în prezent lucrările, oas­
tor» Marin, Gogu Rădulcscu, Gheorghe de pescuit. Această operaţie care odi­ peţii au vizitat cîteva dintre obiec­
Râdoi, ministrul industriei construcţii­ nioară se executa manual, cu mari efor­ tivele şantierului.
lor dc maşini, Janoş Fazckaş, ministrul turi fizice este în prezent în între­ In hala construcţiilor metalice,
industriei alimentare, au fost însoţiţi în gime mecanizată. Traulul — un nă­ sute dc muncitori şi tehnicieni au
fnsămîntate: cursul vizitei lor de tov. Constantin vod uriaş, lung de 70 de metri şi lat făcut o caldă primire tovarăşului Gh.
Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., de 36 dc metri, fabricat dintr-un ma­ Gheorghiu-Dcj şi celorlalţi oaspeţi. Aici,
peste 200 hectare prim-sccretar a.( Comitetului regional terial plastic deosebit de rezistent — în acest sector nou construit, care im­
este lansat de vinciuri în ocean, putând
Dumi-
Galaţi al P.M.R., Constantin
trachc, preşedintele Comitetului Exe­ să ajungă pînă Ia o adâncime dc 4—500 presionează prin nivelul tehnic al ma­
şinilor şi utilajelor, prin largile spaţii
In vederea efectuării Ia un nivel agro­ cutiv al Sfatului popular regional Ga­ metri. Au fost cazuri — relatează
tehnic corespunzător a lucrărilor agri­ laţi, şi dc alţi reprezentanţi ai orga­ membrii echipajului — cînd la o sin­ productive, sc realizează anual 10 mii
cole de toamnă colectiviştii din Răhău, nelor (ocale dc partid şi dc stat. gură lansare s-au scos pînă la 5 va­ tone de construcţii metalice, dintre care
cea mai mare parte sînt, în prezent,
raionul Sebeş, s-au pregătit temeinic cu Ancorate în rada portului Galaţi, ca goane de peşte. Secţia următoare este
n r -Ir. timp înainte de declanşarea campa­ două surori gemene, cu profilul lor cea dc preparare şi filctare. Aici in­ destinate viitorului laminor. Conducă­
nii. Mobilizînd toate forţele la înfăptui­ masiv şi elegant, cu corpul dc coman­ stalaţii ultramoderne spală, jupoaie, torii dc partid şi de stat examinează cu
atenţie produsele,
apreciind măiestria
re» sarcinilor stabilite în planul de ma­ dă strălucind alb în razele soarelui dc filetează peştele. Următoarea etapă a
suri tehnice şi organizatorice întocmit septembrie, navele „Galaţi" şi „Con­ procesului dc producţie o constituie profesională cu care sînt executate şi,
pentru campania de toamnă, accentul stanţa", adevăraţi pionieri ai pescui­ tunelele frigorifice, unde peştele este în acelaşi timp, recomandând colectivu­
lui o grijă continuă pentru realizarea
principal s-a pus pe eliberarea terenului tului nostru oceanic au constituit pri­ congelat rapid la —40 grade, pentru
şi pregătirea patului germinativ pe su­ mul obiectiv al vizitei. Pe bordul na­ a-şi păstra neschimbate calităţile dc unei înalte productivităţi a muncii şi a
prafeţele destinate a fi însămînţate cu vei „Galaţi", conducătorii dc partid şi gust şi nutritive, întocmai ca ale celui unei calităţi ireproşabile a lucrărilor.
orz, secară şi grîu. De asemenea, s-a a- dc stat au fost întâmpinaţi de co­ proaspăt. Peştele se transportă Stînd de vorbă cu tineri elevi ai şco­
cordat o atenţie sporită asigurării se­ mandanţii celor două vase, Nicolae Milu apoi în depozitul frigorific, unde este lii profesionale dc pe lîngă combinat,
aflaţi la orele lor dc practică, primul
minţelor necesare, condiţionării şi trată­ şi Victor Orban, dc ofiţeri şi echipaj. păstrat pină la întoarcerea în ţară. O
rii lor. Avînd pregătit terenul şi săinîn- Oaspeţilor le-a fost prezentată ca­ altă secţie importantă este aceea care secretar al C.C. al P.M.R. se interesează
ţa şi fiind oreate condiţii optime pentru bina de comandă, cu timona electrica, transformă deşeurile în făină de peş­ dc rezultatele obţinute !a învăţătură, dc
începerea însămînţârilor, cu cîteva zile pilotul automat, apnrataju) radar şi ce­ te, produs de marc valoare pentru condiţiile caic le sînt asigurate în şcoa­
în urmă colectiviştii au trecut cu forţe lelalte aparate şi instrumente care a- zootehnie. Dintr-o singură cursă dc lă, adresîndu-lc imboldul dc a-şt însuşi
cu perseverenţă o cîc mai buna califi­
sporite la efectuarea acestei lucrări. Ca La 25 septembrie, schimbul condus de Gheorghe Brîndau de la mîna Paroşenî a raportat îndeplinirea pla­ sîgură navigaţia pe orice mări şi ocea­ pescuit nava poate aduce 900 tone de
urmare a folosirii din plin a timpului nului lunar , de producţie. Acest frumos succes este urmarea unei temeinice organizări a muncii în frontul de lu­ ne şi în orice condiţii atmosferice. peşte congelat, întreg sau filetat, 350 care profesională.
prielnic pentru lucru şi utilizînd maşini­ cru. In discuţiile de la începutul schimbului (în fotografic), şeful de echipă împarte sarcini precise fiecărui miner. Comandanţii navelor raportează că, tone făină şi 35 tone ulei de peşte. Pe o întindere de 2cci dc hectare se
le la întreaga lor capacitate s-a reuşit să Astfel timpul de lucru este mai bine folosit, deschizătorii de drumuri din adîncuri xealizînd viteze sporite de de la ieşirea din şantierul naval japo­ Comandanţii celor două nave au re­ distinge profilul impunător al viitoru­
ce însămînţcze cu orz, secară şi grîu o înaintare. Loto : N. MOLDOVEANU nez Hitachi-Osaka, unde au fost exe- levat cu satisfacţie comportarea exce­ lui laminor. Oaspeţilor Ic sînt înfăţişate
suprafaţă de peste 20D ha. Faptul ca's-au lentă a echipajelor in prima lor cursă fundaţiile viitoarelor agregate, a căror
recoltat cu prioritate culturile timpurii de pescuit, care a constituit o adevă­ montare va începe în trimestrul IV al
şi o parte din cele tîrzii de pe tarlalele rata şcoală de însuşire a unei profesii acestui an. Peste tot domneşte ritmul
ce urmează a se însămînţa în această noi, necunoscute pînă acum în ţara febril al unui vast şantier: maşini de
toamnă a permis mecanizatorilor să pre­ noastră — pescuitul oceanic. Persona­ mare capacitate tascază pămîntul, altele
gătească patul germinativ pc încă aproa­ lul marinăresc, tehnic şi de pescuit al toarnă betonul, la o înălţime dc cîteva
pe 15D ha. La buna desfăşurare a lucră­ fiecărei nave este alcătuit din 85 dc zeci dc metri $c montează podurile ru­
rilor de semănat şi-au adus o contribu­ oameni, dintre care o bună parte cu o lante. Conducerea tehnică a combinatu­
înaltă calificare — ingineri tehnologi,
ţie însemnată toţi mecanizatorii perma­ Anul trecut, eu ocazia prelucrării ci­ duse dc prim topitorii Siinion Marila, jumătate a lunii augu9t rebutul a cres­ S-au stabilit şi de această dată o frigorifici, de pescuit. Toţi membrii lui explică oaspeţilor, cu ajutorul unui
nentizaţi în cadrul gospodăriei colective, frelor dc plan pentru 1964, colectivul Alexandru Nojogan, Alexandru Drîngă cut din nou, la peste 8 la sută. seamă de măsuri tchnico-organizatoricc plan al laminorului, amplasarea utilajelor.
din rînilul cărora s-au evidenţiat tracto­ nostru de muncă şi-a propus ca obiec­ şi Dumitru Şerban. chibzuite. S-a fixat timpul optim pen­ echipajelor — subliniază cei doi co­ Următorul obiectiv al vizitei este
mandanţi — s-au arătat în
aceasta
riştii Vasile Bîsca, Gheorghe Bena, Eli- tiv principal în întrecerea socialistă îm­ O situaţie ncmulţumitoare a existat De data aceasta comitetul dc partid tru aplicarea capacelor chimice, s-a primă cursă la înălţimea misiunii în­ complexul chimic Brăila. Aici, con­
siu Boicscu şi alţii. bunătăţirea calităţii oţelului şi redu­ însă la oţelurile necalmate. ■ Acestea au a pus din nou în discuţia comuniştilor mărit debitul de apă pentru solidifi- credinţate, au înfruntat cu curaj şi ducătorii dc partid şi dc stat sînt
1. CENUŞE fost neglijate atît dc birourile organi­ din întreaga secţie situaţia creata. S-a carea lor. De asemenea, s-a luat măsura primiţi de tovarăşii Gheorghe Ma-
corespondent cerea cifrei de rebut cu 2 la sută faţă zaţiilor de bază pe schimburi, cit şi de stabilit ca primă măsură mobilizarea iscusinţă greutăţile unei călătorii la teescu, inginer şef al combina­
de cea admisă. In acest scop, sub în­ tuturor forţelor la lupta pentru îmbu­ ca pe ştandul de turnare să se con­ mare distanţi, pe un ocean şi în con­ tului dc celuloză şi hîrtic, Ion
drumarea comitetului dc partid, au fost conducerile schimburilor, lucru ce se nătăţirea calităţii oţelului. Deoarece fecţioneze cuptoare mic» de topire a diţii atmosferice necunoscute lor pînă Rădulescu, inginer şef al combinatului
Recoltează stabilite o seric de măsuri bine chib­ datorează faptului că măsurile aplicate s-a constatat că rebutarea unor şarje aluminiului care sa fie aplicat sub for­ atunci, dînd dovadă dc o înaltă con­ de fibre artificiale, Traian Bigan, direc­
zuite. Aşa se face că s-au introdus pâl­ au fost îndreptate mai mult înspre îm­ a provenit din cauza amestecării fero­ mă lichidă. Toate acestea au făcut ca ştiinţă patriotica. Ei sînt gata să por­ torul întreprinderii de construcţii şi
bunătăţirea calităţii oţelurilor aliate şi
rebutul să scadă de la 8 h sută cît era
culturile tîrzii niile de turnare uscate, prin care s-a calmate. S-a mers pe ideea cJaborărai aliajelor introduse in cuptor, s-au luat în prima jumătate a lunii august, la nească într-o noua cursă dc pescuit organelor locale dc partid şi dc stat.
montaje, precum şi dc reprezentanţi ai
spre a aproviziona ţara noastră cu noi
măsuri urgente * dc alegerea şi depozi­
eliminat mortarul umed. S-au introdus,
In această perioadă colectiviştii din de asemenea, pîlniiîc confecţionate din- unor cantităţi mari de oţeluri necal­ tarea lor pe categorii. In felul acesta 3,44 la sută spre sfîrşitul luni». cantităţi de peste oceanic, extrem dc Oaspeţii s-an oprit la fabrica de fibre
Ca
mate, indiferent de calitatea lor.
hrănitor, de faina şi ulei de peşte.
Deşi este mai mică această cifra, to­
raionul Alba lucrează intens la recolta­ tr-o bucată. Acestea, îndeosebi, la oţe­ urmare, procentul de rebut admis Ia s-a eliminat deficienţa principală care tuşi nu este satisfăcătoare. Avem însă In timpul vizitei au fost prezentate din celuloza. Dc la uriaşii cilindri rota­
rea porumbului şi cartofilor. La G.A.C. lurile aliate şi calmate. S-a pus apoi aceste oţeluri s-a depăşit în fiecare ducea la pierderea oţelurilor nccalma- mostre din diferite specii de peşti pes­ tivi. unde materia primă suferă primele
din Buccrdea, de exemplu, urmărindu-se în funcţiune staţia automată de gu- lună. te la turnare, şi care, în ultimă in­ convingerea că nplicînd în practică cuiţi în Marea Behring şi în nordul transformări, şi pînă la maşinile de fi­
măsurile stabilite, în condiţiile apro­
de la o tarla la alta stadiul de coacere al dronare a lingoticrelor. La cursurile Comitetul de partid scsizîndu-sc de stanţă, conducea la rebutarea unor can­ vizionării corespunzătoare a secţiei cu Pacificului ; cod, biban de marc, stav- lat, în care celuloza ia aspectul firului
porumbului s-a putut începe din vreme de ridicare a calificării s-a dat o aten­ această stare de lucruri, încă din pri­ tităţi însemnate de oţel Ia laminoare. ride, peşte roşu, paltus, peştele Tnai subţire şi elastic, se perindă prin faţa
recoltatul. Datorita mobilizării majorită­ ţie deosebită predării unor teme legate ma parte a anului, a îndrumat organi­ La indicaţia comitetului dc partid, materii prime şi materiale, colectivul etc. Aceste specii sînt foarte gustoase ; privirilor întreg procesul dc producţie
nostru de oţelari îndrumat dc comu­
ţii colectiviştilor la această acţiune, pînă de îmbunătăţirea calităţii oţelului cal­ zaţiile de bază şi conducerea adminis­ conducerea secţiei a ţinut o şedinţă o- nişti, va reusî ca în perioada ce a mai multe dintre ele se aseamănă cu cele al acestei întreprinderi. Sc vizitează a-
la 2 octombrie s-au recoltat 20 dc hec­ mat şi aliat, precum şi a mărcilor noi trativă a secţiei să analizeze temeinic perativă cu tot personalul tehnic de rămas pînă la finele anului să reducă din apele noastre şi pot fi preparate poi laboratoarele fabricii. Oaspeţii sc in­
tare din cele 240 ocupate cu porumb. Şi asimilate. situaţia calităţii oţelului necalmat şi să pc schimburi. La această şedinţă s-a procentul de rebut sub cifra admisă. în cele mai felurile moduri. teresează dc mersul producţiei, dc cali­
colectiviştii din Totoi au început strin- Toate aceste măsuri au dus la redu­ ia măsuri corespunzătoare pentru îm­ constatat că aplicarea capacelor chi­ In convorbirile pe care Ic-a avut cu ficarea personalului.
sul recoltei dc porumb, în primele zile cerea simţitoare a procentului de re­ bunătăţire. Aşa sc face că în luna mai mice sc făcea nccorcspunzător. Din a- TRAIAN IOV comandanţii şi cu membrii echipajului, In tot răstimpul călătoriei, conducă­
realizând peste 10 hectare. but la oţelurile aliate şi calmate. In această problemă a fost analizată pe ceastă cauză, la fiecare şarjă apăreau tovarăşul Gheorghe Ghcovghiu-Dej s-a torii dc partid şi dc stat au fost salu­
Atenţie sporită se acordă şi recoltării semestrul I procentul dc rebut a scă­ schimburi şi în cadrul conducerii sec­ lingouri crescute ce dădeau după la­ secretarul comitetului dc partid interesat îndeaproape dc funcţionarea taţi cu multă căldură dc oamenii muncii
cartofilor, lucrare ce s-a efectuat la zut de la 11 Ia sută, la 9 (a sută, iar ţiei. Cu această ocazie au fost luate o minare cantităţi însemnate de rebut. maşinilor şt a aparatelor, dc condi­ din întreprinderile vizitate, precum şi
G.A.C. din Drîmbar pc 20 dc hectare, în trimestrul UI, la numai 6 la sută. seric de măsuri tehnîco-organizatoricc De asemenea, s-a constatat că debi­ Ing. MIHAI GRIGORE ţiile dc trai ale personalului, dc expe­ dc numeroşi locuitori aî oraşelor Galaţi
rcprczentînd 58 la sută din suprafaţa O contribuţie dc seamă la obţinerea a- care au condus la îndreptarea lucru­ tul dc apă pentru solidificarca capa­ şeful secţiei O.S.M. nr. 1 rienţa dobîndită pînă acum dc echi­ şi Brăila.
cultivata. La G.A.C. Ciugud S-au recol­ cestui rezultat au adus-o echipele con­ rilor, însă nu în întregime. In prima cului chimic este nesatisfăcător. C. S. Hunedoara pajele celor două nave, considcrînd-o VICTOR BÎRLĂDEANU
tat 15 ha, la Galda 10 ha. etc.
In fiecare unitate sc urmăreşte ca
strânsul recoltei de porumb şi cartofi să
se facă cu prioritate dc pc tarlalele ce © Ansamblul
urmează a se însămînţa cu cereale pă- artistic „Nico­
ioasc dc toamnă. Se poate trece astfel la lae Bălcescu”
eliberarea grabnică a terenului şi apoi ia din Craiova
pregătirea unui bun pat germinativ. este azi oas­
L. JOSAN
corespondentă Dinspre creste, noaptea s-a furişat şeful de staţie dîn tura de noapte. şef, şeful exploatării... Trebuiau luate încercări. Pe Chirilă, Olteanu, pe su­ petele deveni-
pe nesimţite. Pe străzile Zlatnci lumi­ — Nimic — îi răspunse Jdira, pri­ măsuri imediate. Au fost chemaţi lu­ dorul Adrian Maniu, pe Ilie Paşca... lor. In matineu
şi seara, el va
Temeinic pregătiţi nile fluorescente au prins a sclipi, vind prin sticla geamului spre cor­ crătorii de la funicular, şoferi, trac­ întră în vorbă Constantin Marinca prezenta în sala „Arta” spec­
— Tractorist îl avem pe Danilă —
toristul funicularului. S-au pregătit
nestingherite
rcvărtînd în jur pete dc lumină albă.
fele carc-şi continuau
tacolul
muzical - coregrafic
pgntna snsămsnţări O seară ca toate celelalte, în'care lu­ drumul. scule, materiale dc intervenţie. Ni­ — şeful funicularului. II luăm şi pc „Oltenia în cîntec si joc',
Trecuse dc ora 22. Ortacii de dupa-
meni nu ştia însă în cc stare sc află
minile se aprind la fel ca în alte seri,
Beca. E priceput.
în care oamenii îşi petrec timpul li­ amiază plecaseră spre casă. Forfota traseul funicularului învăluit în întu­
La G. A, C. din Bretea Strei, raionul ber la fel ca-n alte seri. Treptat, aşe­ dc la începutul schimbului se stinse. neric. Un singur lucru era cert : se Odată cu zorile, oamenii au por­ © Sala de spectacole a clu­
Haţeg, s-au făcut pregătiri intense pen­ zarea minerilor este învăluită în li­ Totul reintră în normal. Deodată, ca­ rupsese cablu! dc tracţiune. Aceasia nit la drum. Maşina condusă dc Ion bului muncitoresc din Câlan
tru buna desfăşurare a lucrărilor din ac- niştea nopţii. Dc undeva, din întune­ blul dc tracţiune slăbi. Plinele alu­ însemna corfe căzute, cablu încolă­ Pîrvu se îndreptă spre Breaza, iar găzduieşte astă seară colecti­
echipa Iui Constantin
luă
Irimie
lala campanie. Astfel, întreaga cantita­ ric sc aude ciămpănitu) ritmic al cor­ necară cu zgomot înapoi pe cablul cit, muncă dc cîteva zile, timp în vul Teatrului de stat Reşiţa,
te dc sămânţă necesară s-a asigurat din felor care trec peste pilonii funicula­ purtător. Jdira observă. După cîteva care uzina dc preparare rămînea fără muntele pieptiş pc traseul funicularu­ care prezintă piesa „Se caută
timp şi apoi s-a trecut la condiţionarea rului, semn că peste văi şi creste mi­ manevre, corfele încremeniră. Crâm­ minereu ; însemna paralizarea acti­ lui. La pilonul 35 întră în acţiune. un mincinos”, comedie în trei
Aici cablul era încolăcit. In svirco-
şi tratarea cî. Paralel cu aceasta, pc su­ nereu) îşi continuă drumul suspen­ peiul de linişte care urmă fu sfâr­ vităţii întregii exploatări. Iîrea lui îndoîse braţele la mai mulţi acte (4 tablouri) de Dimîtris
prafeţele eliberate s-a trecut la pregăti­ dat. Pentru locuitorii Zlatnei acest tecat dc un vîjîit prelung, dc zăn­ Jdira nici nu observă cînd se scurse l’sarhas.
rea terenului. Cu sprijinul celor trei me­ zgomot sacadat, punctând noaptea ca gănit metalic. Vuietul venea de unde­ timpul. Se pomeni cu maşina sosită de piloni. Corfele pline căzute zăceau
canizatori care lucrează în cadrul aces­ bătăile unui imens ceasornic, au de­ va din noapte, dc pe traseul funicu- la Zlatna pentru intervenţie, cu me­ sub cablul purtător, punctând din loc ® Aflat în turneu în regiu­
tei unităţi pînă acum s-a arat aproape venit obişnuite. Nici nu Ic mai bagă larului. Cablul de oţel rupt se răsuci, canicul şef al exploatării, cu şeful în loc catifeaua verde a ierbii. După nea Hunedoara, colectivul
30 la sută din suprafaţa ce urmează a sc în scamă. Dar alunei cînd nu se aud trînti la pămînt corfele suspendate sectorului. Intre timp s-a luat legă­ cîteva minute, întreaga echipă sc des­ teatrului de stat din Piteşti
făşură pc zeci dc metri. Nicolae Da-
însămînţa. oamenii sc întreabă : „Oare dc cc stă pe cablul purtător, îndoi braţele pi­ tură telefonică cu punctele de pază vid cu cîţiva ortaci sc urcă pe pi­ prezintă astă seară la casa ra­
Conducerea gospodăriei de aîcî sc funicularul *. lonilor. de pc traseul funicularului. Dc la loni neţiuînd scama dc vînt, dc me­ ională de cultură din Sebeş
preocupă dc realizarea unor bune lucrări In staţie totul încremeni. Numai Haneş pînă la punctul Valea Mare, talul rece care îngheţa mâinile. Bra­ piesa „O zi minunată”.
de pregătire a terenului care să permită Avarie S vuietul se plimba nestingherit adus cale dc câţiva kilometri, corfele erau ţele greu avariate trebuiau coborîtc
semănatul griului în condiţii optime, pi­ prin întuneric de cablul ce se zba­ căzute. şi transportate la Haneş, restul în­ G Azi, 3 octombrie, Tea­
uă acum această lucrare fiind efectuată tea neputincios, prins în braţele me­ dreptare acolo sus, ia mulţi metri trul de stat „Valea jiului" pre­
pe o suprafaţă însemnată. In staţia Hancş, trolistul Ştefan Jdi- talice ale pilonilor. Cît a durat a- întregul colectiv deasupra pămîntuluî. Ceilalţi ortaci zintă în premieră comedia „Fii
Efectuarea unor lucrări dc arat şi se­ ra urmăreşte corfele ce se-nşiră măr­ ceastă zvîcnirc descătuşată a oţelu­ s-au apucat să deşire ghemul în care cuminte, Cristofor" de Aurel
mănat de bună calitate condiţionează ob­ gele pc cablurile de oţel. Poposesc cî- lui ? Poate un minut, poate mai^ pu­ cablul îmbrăţişase pilonul. Metru cu Baranga.
ţinerea unor producţii sporite de grîu, tevi minute la gura dc încărcare şi. ţin. Liniştea puse dîn nou stăpînirc în acţiune metru, buclele sînt îndreptate. capătă forma distrusă de furia cablu­ Spectacolul este montat în
Pentru aceasta conducerea G. A. C. din supuse, îşi iau locul în şiragul cc se pe imensitatea nopţii. Cu toată împotrivirea oţelului, ca­ lui rupt. Fiecare om la locul lui, fie­ direcţia de scenă a Mariettei
Bretea Strei urmăreşte folosirea în mod pierde în noapte. Pe firele telefonice începură să a- blul se supune priceperii oamenilor. care om cu sarcinile lui precise. Tosif Sadova. în decorurile si costu­
raţional a mijloacelor dc lucru mecanice. — Noutăţi ai, Ştefane ? — îi rupse Icrge apeluri : şeful funicularului, me­ Traseul avariat a fost împărţit în Costea I şi Simîon Stanca sc întrec mele lui Mircea Marosin.
D. 1FR1M firul gândurilor Laurenţiu Hanchcş, canicul şef al exploatării, inginerul sectoare. Trebuia acţionat imediat. In La atelierul dc reparaţii dîn Haneş, pc cî înşişi, iar Irimie — şeful de c-
corespondent timp ce se întindea cablul trebuiau să fierarii Ioan Muntean şi Viorcl Galea chipă — este prezent peste tot. Peste Premiera comediei „Fii cu­
se repare braţele îndoite ale piloni­ îndreaptă cu adevărată măiestrie bra­ toc i sc simte priceperea, hărnicia. minte, Cristofor" se va desfă­
lor, ridicate corfele. Au fost cîmă- ţe de piloni şi rame îndoite de corfe. La Breaza munca e şi mai încor­ şura în prezenta autorului.
rîte bine forţele care intrau în ac­ Sus, suspendat în centura dc siguran­ dată. Ghemul dc cablu refuză să se
ţiune. ţă, Nicolae David stă aplecat deasupra supună, să slăbească strînsoarca. Trc- © Ca în fiecare sîmbătă,
— La Breaza e nevoie dc oamenî braţului unui pilon care, sub lovitu­ SIMION POP astăzi după masă, la clubul
cu experienţă. Mecanicul şef Con­ rile ciocanului şi căldura flăcării al­ „Siderurgistur din Hunedoa­
stantin Licu îi cunoştea bine din alte bastre a aparatului de sudură, îşi re­ (Continuate in paq. 3-aJ ra va avea loc o şedinţă de
lucru a cercului literar „Fla­
căra". Cu această ocazie se
E xtinderea m ecanizării lucrărilor va discuta despre genul scurt
în proză, cu exemplificări şi
în s e c to a re le zo o teh n ice din G .A .S. şi G .A .C . referate.
© Casa agronomului din
In tot mai multe gospodării agricole dăriile cu crescătorii de păsări funcţio­ Gospodăriile colective din Sîntana, O- Mintia iniţiază în cursul zilei
dc stat şi gospodării colective sc ex­ nează hrănitoare mecanice pentru pui. bri, Ţinea, Salonta si altele dîn regiu­ de azi un schimb de expe­
tinde mecanizarea lucrărilor în sectoa­ Pentru extinderea sistemului dc adăpare nea Crîşana, economisesc anual 1500— rienţă la G.A.C. din Lăpuşnîc
rele zootehnice. automată, la gospodăriile dc stat Chc- 2000 zile muncă prin folosirea energiei şi G.A.S. Mintia pe tema:
La G.A.S. Miercurea din regiunea rcuşa, Tăşnas, şi Carcî din regiunea Ma­ electrice. La Sîntana unde toate vacile „Creşterea porcilor”. Participă
Hunedoara s-a introdus mecanizarea ramureş au fost date iii folosinţă noî sînt mulse cu aparate electrice, produc­ un număr de 20 îngrijitori de
complexă. Grajdurile sînt dotate cu sta­ castele dc apă, iar la ccîc din Satu ţia pe vacă a crescut zilnic cu 3—5 li­ la fermele de porcine din
ţii de muls mecanic, adăpători meca­ Marc, Vclis, Seini şi din alte localităţi tri. Recent au inui fost instalate apa­ gospodăriile colective din re­
nice şi instalaţii pentru transportul fu­ s-au construit şi pus în funcţiune noi giune. Schim­
rajelor. reţele dc aducţiunc şi distribuire a apei. rate dc muls în alte 4 gospodării, iar bul de expe­
Aceste lucrări au dus (a dublarea debi­ pînă la sfîrşitul anului alte cinci vor
La G.A.S. Bîrcea dc curând au fost tului de apă faţă de 1960. Prin racor­ rienţă se tine în
date în folosinţă trei staţii dc muls me­ primi astfel dc aparate. In peste 100 cadru! cursu­
canic, iar la G.A.S. Orăştie o moara fu­ darea gospodăriilor dc stat din Chc- gospodării colective, tocatul şi pregăti­ rilor de scur­
rajeră, care deserveşte toate gospodă­ rcuşa şi Vctîs la sistemul energetic na­ rea furajelor sc face cu ajuto'ul unor tă durată de
Pentru obţinerea unor producţii sporite dc cereale in anul vntor, la gospodăria colectivă din Tărtărîa, raio- ţional s-a încheiat 2ccastă acţiune pen­
nul Orăştie, se acordă o atenţie spoită pregătirii patului germinativ. riile de stat din regiune. La G.A.S tru toate unităţile similare din regiunea utilaje acţionate electric. instruire a în­
In fotografie: Tractoristul VasMc Racabcu, efectumd discuirea terenuiui pe una din tarlalele ce sc va in- Gelmar au fost instalate 360 hrănitoare grijitorilor.
Foto; V. ONOIU semiautomate pentru purcei. In gospo­ Maramureş. (Agcrprcs)
jăminţâ CU grîu.