Page 91 - 1964-10
P. 91
1ŞJri 3057 DrumcJ esci pog. 3
in aoiculturoi
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
Vinde din demolări:
REZULTATE MM BUNE — stîipi beton din prefabricate;
— plăci pline din prefabricate;
Unităţile agricole din regiunea noas faptul că se recoltează abia cile 2—3 — plăci traforate din prefabricate.
tră dispun dc condiţii prielnice pentru kg de miere. Aceasta a făcut ca în
dezvoltarea apiculturii. Există o bază cursul anului trecut producţia de miere Se primesc informaţii suplimentare de la C.S.H.
meiiferă bogată, atît în sectorul agricol realizată pc regiune de la c familie să
tit şi silvic. Pc terenurile agricole se cul fie dc numai 9 kg. Iată pentru cc este Serviciul desfaceri biroul facturări.
tivă o scrie dc plante cum sînt floarea- necesară înlocuirea stupilor primitivi cu
soarcluî, trifoiul, lucerna. Există apoi cci sistematici. O altă calc importantă
Hunedoara. Uzi însemnate suprafeţe ocupate cu porni dc sporire a producţiei dc micro se re
na cocso-chimică. fructiferi, fineţe, plante medicinale şi feră la folosirea pc o scară largă a I'R .T. M U i^E D O A R A — D E V A
altele a căror flori sînt bogate în nec stupăritului pastoral. Prin aplicarea a-
tar şi deci căutate dc către albine. Nu cestui sistem se pune în valoare întreg
meroase avantaje oferă stupăvitul şi prin potenţialul productiv al albinei autoh Autobaza nr. 4 Brad
polenizarea pc care o fac albinele la flo tone, cit şi resursele melifcrc in mod
rile plantelor dc Cultură, ceea ce duce integrei. A N G A J E A Z A U R G E N T :
la sporirea simţitoare a producţiei. Bu In G.A.S. şi G.A.C. din regiunea noa
năoară la npiţă sporul de producţie rea stră metoda amintită s-a extins de la un — un economist financiar cu studii
lizat prin polenizarea ei dc către albine an la altul la tei, floarca-soarclui, smeu-
este dc 20—30 la sută, la pepeni verzi şi riş etc. Dc pildă, dacă cu cîţiva ani în economice superioare;
galbeni dc 200—300 la sută, trifoi roşu urma {(tipăritul pastoral se aplica la
200 la sută, castraveţi 300 la sută, floa- 1S31 familii, în anul trecut cl s-a prac — doi strungari în fier;
rea-soarclui 30—50 la sulă etc. Pc lingă ticat la aproape 6.500. Totuşi trebuie
mierea rezultată dc la albine sc mai ob să arătăm că sc mai foloseşte încă şi stu- — un tractorist rutier;
ţine ceara şi lăptişorul dc matcă. Toate păritul staţionar, fapt cc contribuie la
acestea pledează pentru extinderea stu- realizarea unei cantităţi dc micro marfă — 15 taxatori.
paritului. Prcocupîndu-sc de dezvoltarea sub posibilităţi. Cererile solicitanţilor se vor înainta la adresa:
acestei ramuri de producţie, G.A.C. din Prin intermediul Filialei regionale a
Sebeş a obţinut rezultate bune. In 1957, crescătorilor de albine s-au luat măsuri Autobaza transporturi auto-Brad, sfr. Vînătorilor nr. 43
spre exemplu, existau 7 stupi, iar apoi dc îmbunătăţire a activităţii din această
dc la un an la altul numărul lor a sporit ramură. Astfel, au fost distribuite pen
njungînd acum Ia aproape 60. Prin apli tru stimularea familiilor dc albine pro
carea stupăritului pastoral, în anul 1962 duse zaharoase cu adaus de înlocuitori
La E. Lonea s-au obţinut 1300 kg. de miere. Venitu T R U S T U L A U R U L U I B S tA D
rile realizate dc la o familie au ajuns dc polen, cu apisan, albinol ctc„ utili
zate pentru profilaxie sau tratament.
la 4S0 lei. Producţii ridicate de miere Ridicarea nivelului dc cunoştinţe a
PREGĂTIRI SUSŢINUTE s-au obţinut şi la G.A.S. din Apold. In stup,arilor este apoi o altă măsură im oferă spre vînzare unităţilor socialiste
din
cursul anului trecut şi la G.A.S.
portantă cc contribuie U sporirea pro
Gclmar, prin aplicarea stupăritului pas
toral la cele 62 dc familii de albine, s-a ducţiei de miere. In acest sens trebuie materiale, piese de schimb, obiecte de inventar, etc.,
amintit că în anul trecut au funcţionat
PENTRU LUNILE DE IARNA reuşit să sc producă 2491 kg. dc mie o scrie de cercuri apicole orăşeneşti şi pe bacă de comenzi terme, tară repartiţie, ca:
re. In medic a revenit cîtc 40 kg pen
săteşti.
tru fiecare familie dc albine Datorită
producţiilor bune realizate, dc la un an Prin măsurile aplicate în cursul aces — reactivi, chimicale şi sticlărie de laborator;
la altul a sporit numărul familiilor ceea tui an rezultatele dobîndite s-au îmbu
Toamna a sosit şi pc meleagurile Lo- fecţionarca procesului dc producţie, pentru asigurarea unor condiţii optime cc a contribuit b dezvoltarea apicultu nătăţit. Faţă de 30.000 kg. miere prevă — rulmenţi tarozi, burghie, filiere etc;
nci, anunţind apropierea sfîrşitului de coincid cu preocupări susţinute pentru haldărit sterilului în timpul iernii, s-au rii. zută dc a sc achiziţiona prin coopera
an. Ca şi în anii precedenţi, ea a de crearea unor condiţii optime desfăşu făcut reparaţii la linia dc funicular (Ic In prezent, în regiunea noastră exista ţie s-au realizat 48.000 kg., şi aceasta — produse ale industriei uşoare şi industriei
venit pentru colectivul exploatării ano rării procesului dc producţie în lunile la mina Lonea 111, s-au înlocuit piesele un număr de peste 20.000 dc familii dc numai pînă Ia data dc 25 august.
timpul pregătirilor perseverente în ve dc iarnă. degradate ale pilonilor dc lemn etc. Se albine dintre care marc parte sînt încă In viitor sc pot obţine succese şi mal
derea obţinerii unor noi izbînzi pe Conducerea exploatării a elaborat aşteaptă predarea dc către I.C.M.M, pînă adăpostite în stupi primitivi ce nu per importante din această ramură prin cx- metalurgice din nomenclatorul R.D.;
frontul cărbunelui. din timp planul pregătirilor dc iarnă. la începutul lunii noiembrie a noului mit dezvoltarea la maximum a numă tiiulerca'stupăritului pastoral şt prin în
locuirea stupilor primitivi cu cci siste
Perioada care a trecut dc la începu La întocmirea planului s-au avut în funicular dc la mina Lenea II. Este o rului de albine, ceea cc influenţează ne matici, astfel în cît să sc obţină canti — obiecte de cazarmamcnt şi materiale de
tul anului a fost folosită rodnic. La vedere greutăţile întîmpinalc în cursul lucrare pentru predarea căreia, cons gativ capacitatea dc producţie. Deza tăţi sporite de miere pc familia dc al
principalele prevederi, angajamentul a- ultimilor ani din cauza iernii. Exploa tructorii dc la I.C.M.M, trebuie să de vantajele acestui sistem dc stupi constă bine. pe această calc se va folosi mai protecţie P.C.f. etc.
nual a fost realizat. Din adîncurile mi- tarea minieră Lonea îşi desfăşoară ac pună toată sîrguînţa. Altfel, exploata în faptul că ei nu se pot controla dc bine şi bogata bază meliferă dc care
j-ci au fost extrase peste plan 24.180 tivitatea prin trei guri dc mină, care rea va întîntpîna greutăţi. om. Apoi, ei nu permit efectuarea roi dispunem. Informaţii zilnice se dau la sediu) Trustului au
tone cărbune, s-a atins o productivi sînt legate între ele printr-o reţea dc Pentru asigurarea desfăşurării în con ţilor artificiale care sînt mult superi
tate dc 1,276 tone cărbune pe post, faţă linii ferate înguste, lungă dc 27 );m. diţii optime a transportului producţiei oare celor naturale. Dc asemenea, stupii Dr. LIVIU BEJAN rului Brad, telefon 474.
tic 1,245 tone,'post planificat, iar la In timpul iernii, aprovizionarea guri în timpul iernii s-au executat repara vicepreşedinte al Consiliului
preţul de cost s-a înregistrat o econo lor de mină devine anevoioasă. Deci, ţii capitale la linia ferată dc la supra nu se pot deplasa în pastoral şi nu sc agricol regional
mie dc 1.030.000 lei faţă tic 500.000 o primă condiţie a desfăşurării nestin- faţă, s-au procurat piesele dc schimb pot folosi niătcî rccordiste selecţionate.
lei cît prevede angajamentul anual. Iată gherite a producţiei în timpul iernii necesare reparării locomotivelor. Sc Rezultatele ce sc obţin dc la stupii Dr. MIRCEA TR1F
roadele întrecerii entuziaste desfăşura este crearea la fiecare gură dc mînă mai prevede amenajarea unui garaj spe primitivi sînt nccorespunzatoare şi prin preşedintele filialei regionale - plăci finite din piatră de
te în tot cursul anului în abatajele mi a stocurilor de materiale necesare. Iată cial pentru noile locomotive Diesel cu a asociaţiei crescătorilor dc albine M A B M W f e
nei. ale strădaniei colectivului pentru una dintre problemele principale spre care a fost dotată exploatarea. In ve Bampotoc, iravertin şi trs-
folosirea largă a rezervelor interne în care şî-a îndreptat atenlia conducerea derea acţiunii dc dczăpczirc a liniilor
scopul atingerii unor indicatori cil mai minei. In planul pregătirilor pentru iar s-au pregătit 100 lopeţi, 3 000 kg. de hit pentru pardoseli, placaje
ridicaţi. nă conducerea exploatării a prevăzut sare, două pluguri.
Acum, colectivul minei îşi îndreap aşadar crearea dc stocuri necesare dc Printre măsurile luate în cadru! pre la pereţi şi stîipi;
tă atenţia la producţia lunilor viitoare. material lemnos, ciment, balast, nisip, gătirilor dc iarnă sc mai pot aminti:
Sc pregăteşte darea în exploatare a noii betonite şi piatră concasită în canti amenajarea magaziilor, depozitelor, cu - irepte şi contratrepte
rezerve dc producţie în straturile 3 şi tăţile necesare. Prin folosirea judicioasă răţarea canalelor, acoperirea circuitelor
5. Dar pregătirile cc se fac pentru ilcs- a mijloacelor de transport, printre care dc la suprafaţă a puţurilor dc la cele din marmură şi piatră;
amintim două locomotive D'cscl da
• chidcrca dc noi fronturi pentru per- 3 guri dc mină, revizuirea instalaţiilor
120 CP., la cele trei gui'î dc mină de încălzire, procurarea echipamentelor m - plinte drepte şi în pantă
r.-au depozitat pînă acum 3.435 m.c. de protecţie pentru tininul iernii şi al
lemn dc răşinoasc, 335 m.c. lemn fo tele. Sînt doar cîtevn din cele mai im din marmură şi piatra;
los, 263 m.c. bstonite, 227 tone ciment, portanţe preocupări ale colectivului ex
N_Q_T_E piatră conca.sa.ta. Transporturi pentru ploatării în vederea creării dc condiţii - plăci mozaicate în dife
168 m.c. nisip, 627 m.c. pietriş, 47 m.c.
completarea stocurilor sc desfăşoară în optime în perioada iernii. Ritmul rite culori pentru pardoseli;
de muncă intens, urmărirea efectivă a
fiecare zi, ceea cc va asigura ca pînă la desfăşurării lucrărilor, vor asigura ca Suspendate pc fi
„Lista... de bucate" 15 noiembrie stocurile d~ materiale pregătirile dc iarnă să Fie terminate la rele dc oţel ale fu- - mozaic granulat din m?r-
prevăzute pentru iarnă sa fie asigurate timp, şl astfel exploatarea să aibă toa
la fiecare gură dc mină, nîcubrului, vagonc-
In plin centrul oraşului Haţeg, se te condiţiile soro a desfăşura o activi tcb transportă zil P R O D U C E mură albă, roşie, neagră şi
află unicul restaurant din localita O dată cu crearea stocurilor pentru tate rodnică şi în lunile de iarnă. nic însemnate can
te. Firesc, cci care vor să serveas iarnă, sc desfăşoară cu intensitate şi In cadru! pregătirilor tic iarnă ex tităţi dc cărbune dc Ş i bej.
că o mîncarc, fie la prînz, fie sea celelalte lucrări pregătitoare pentru ploatarea zic nevoie însă şi dc ajutorul In Aninoasa la Pc
ra, sc abat pc aici. Dar nu puţini anotimpul friguros. Pentru prcîncălzi- combinatului, şi anume: sâ fio dotată trila. L I V R E A Z Ă La comenzile de
fac calea întoarsă. Motivul ? Resta rea acrului cc intră în mină, la cuptoa cu maşini suficiente pentru aprovizio Foio : I. CRIŞAN nlacaje şi pardoseli
urantul, departe dc a oferi un sor rele dc la ccic 3 puţuri construite în narea cu balaş», depozitul Pctrila să
timent bogat dc preparate culinare, acest scop sc montează instalaţii dc in pună la dispoziţia minei material lem pe bază de comenzi ferme, întreprinderea exe
arc şi un aspect neplăcut. Feţele de jectare a motorinei în focare. Se revi nos suficient pentru crearea stocurilor PRODUSE FINITE cută şi montajul cu
masa înlocuiesc listele dc bucate pc zuiesc instalaţiile comprcsoerclor, s-an de iarnă şi — cea mai importantă pro
o perioadă de cel puţin o lună. Toa mor:V.n două comoccsoarc dc 45 m.c. blemă — funîcu!ar;d dc şist tic la mina ;. t ♦ -g jş g g w Şl SEMIFINITE DIN specialiştii săi.
te sosurile, grăsimile si alte dc acest pe minut Ia minele Lonea I si Lonea Lonea II să fie rretlat dc rătre I.C.M.M. y t • vV ?
fel şi-au lăsat... urmele pe feţele de 111. Au fost curăţate bazinele dc nămol la timpul prevăzut. Cu siguranţă că şi r ~ A;r<‘ A V y T rŢf1 avfr 0; Presurile sînt conform
masă. Similar stau lucrurile şi în .ale staţiilor principale de pnmpc spic ace-te probleme îşi vor găsi rezolvarea. M ARM URA Şl PIATRA
ceea cc priveşte curăţenia în gene a avea capacitatea nominală. Se fac In felul acesta colectivul exploatării va o catalogului 49/MC5 şi 48b
ral a localului. Pentru înlăturarea reparaţii la staţiile dc ventilatoare, sc avea asigurate toate condiţiile necesare ■JVtirTy J'î. r l*?vr»r?f c a : MC 4 b.
acestor neajunsuri în repetate rîn- revizuiesc reţelele dc alimentaro cu c- »a
dmi s-au făcut sesizări în condică nergîc electrică, instalaţiile dc ilumi ca în lunile cc urmează să obţină noi '«a» v*. kT*r .. — plăci finite din marmură Informafii suplimentare
şi uncie critici în ziar. Ecoul lor nat dc la suprafaţă şi din subteran, realizări, să păşească cu succes pragul
nu se vede însă. Probabil că tova staţiile dc transformatori, tablourile do anului viitor. de Ruşchiţa, Alun, Moneasa, se pot ob|ine la sediul în
răşilor din conducerea Uniunii ra treprinderii din Simerîa,
ionale a cooperaţiei dc consum le distribuţie ctc. S-au executat lucrări I. DUBEIv
este greu să iasă din birou, să tra Căprioara, pentru pardoseli, strada Cuza Vodă nr. 24,
verseze drumul (distanţa dintre se
diu şi restaurant) pentru a consta lambriuri, glafuri etc. telefon 61 sau 62.
ta starea dc lucruri dc aici şi a lua a gospodărirea
măsurile cuvenite.
(După sesizarea tov. V. Apc-
11 ci şi Gh. Şimindan)
eircumscripfiiter electoral©
Autobuz surpriză...
sau şoîer cu nazuri
Comitetul executiv al Sfatului popu te în felul următor: In zilele tic luni, curăţat 700 m.l. dc şanţ şi au participat se ocupă de aplicarea propunerilor pc
lar al comunei Pianul dc Sus, raionul miercuri şi vineri să participe cîtc un la toate construcţiile mari executate a- care ci Ic fac. Cînd este vorba dc efec
Sc terminase ziua dc lucru pentru
schimbul I dc la U.R.U.M. din Pe Sebeş, imediat după constituire a trecut cetăţean din circumscripţiile 1, 2, 3, 4, nul acesta în comuna noastră. tuarea unor lucrări, după cc sc analizea
troşani. Era în 20 octombrie a.c. Ia realizarea propunerilor făcute dc ce 5, -10, 11, 12, 13 şi 14, iar în zilele tic O altă formă de mobilizare a deputa ză posibilităţile pe caic le avem, se şî
Părăsind uzina, oamenii sc îndrep tăţeni şi a stabilit lucrările care pot fi marţi, joi şi sîmbălă, din restul circum ţilor la înfăptuirea sarcinilor sfatului trece la realizarea lor. In acest caz, aşa
tau spic staţia dc autobuz, care sc realizate în cursul anului prin contribu scripţiilor. popular o constituie activitatea lor în cum procedăm şi cu construcţiile vo
găseşte în apronicrea porţii princi ţie voluntară precum şi alte lucrări Duminica, erau mobilizaţi Ia acţiunile comisiile permanente. Deputaţii cuprinşi tate a sc executa prin contribuţie vo
pale a uzinei. După cîtcva minute care urmau să se execute prin muncă gospodăreşti toţi locuitorii din comună în cele 4 comisii permanente: agricultu luntară, urmărim cum sînt duSe la în
numai, din direcţia Pctrila îşi face patriotică. Volumul acestor lucrări era In felul acesta am reuşit ca în fie ră şi silvicultură; învăţămînt-cultură; deplinire, analizînd periodic în şedinţe
apariţia un autobuz. Nerăbdători, destul dc marc. De aceea, se impunea să care zi, în salul Pianul dc Sus, să parti gospodărie comunală şi drumuri; sănăta dc comitet stadiul desfăşurării muncii.
oamenii sc pregătesc să mec. lată organizăm cit mai temeinic munca, să cipe la acţiunile iniţiate de sfatul popu te şi prevederi sociale, au venit cu Succesele obţinute dc noi pc linia gos
însă că în loc să oprească, şoferul mobilizăm la înfăptuirea sarcinilor ce lar şi la toate lucrările stabilite a sc exe multe propuneri care aplicate au dus la podăririi comunei, a terminării construc
ambalează motorul, trccînd ca un ne stăteau în faţă pc toţi cci 30 dc de cuta prin contribuţie voluntară sau o mai bună gospodărire a comunei, Ia ţiilor obşteşti sc datorcsc şi faptului ca
bolid prin faţa oamenilor. Pnvin- putaţi comunali. muncă patriotică cîtc 10 cetăţeni. Cum ridicarea nivelului dc viaţă, material şi membrii comitetelor de cetăţeni, mulţi
dti-sc mirat:, aceştia au început să Cum am făcut noi acest lucru? In în comuna noastră echipele dc lucru cultural al cetăţenilor. In activizarea a- din ci deputaţi, au fost repartizaţi pc
comenteze faptul petrecut, gîndindu- primul ritul, Intr-tina din sesiunile ţi din go.tpotlăriîlc colective sînt orgauî- ccstor comisii, comitetul nostru exccu- faze de lucru. Unii se ocupă dc procu
sc că pînă la urmă o să vină totuşi nute Ia începutul anului, am făcut cu rarea materialelor, dc stingerea varului
o alta maşină. noscute deputaţilor sitrcimb cc stau în sau săparea fundaţiei, alţii sc îngrijesc PtMOu OOMiduu
După vreo 15-20 dc minute dc faţa comitetului executiv şi am reparti P R O B L E M E de transport ctc. SOLICITAT! TtLCfON 531
aşteptare răîuflară uşuraţi. Dc după zat lucrările pc circumscripţii electorale. Muncind în felul acesta, comitetul
colţ îşi făcu apariţia cursa cti nr. In stabilirea volumului numcii care tre ALE SFATURILOR POPULARE nostru executiv a antrenat la înfăptui
52.212 HD, condusă dc şoferul Lud- buia depusă dc fiecare circumscripţie s-a rea sarcinilor ce-i stăteau în faţă pc toţi
hny dc ia I.C.O. Petroşani. Văzînd ţinut scama dc posibilităţile existente. deputaţii Cu spriiinul lor au fost mobi
doar 2-3 pasageri în maşină, cei 30 Pcntm realizarea obiectivelor stabilite lizaţi cetăţenii din comună reuşind să PRODUCERII VREAZA
de cetăţeni dc la U.R.U.M., care în planurile de muncă ale fiecărei cir zatc pc circumscripţii electorale, acest tiv a cerut ca periodic să prezinte ra executăm un marc vo.hini dc lucrări.
aşteptau, s-au bucurat şi naai mult cumscripţii, s-a organizat şî a început să fel dc a organiza mobilizarea la mun poarte în sesiuni asupra muncii desfă Astfel, în comuna noastră, pc lingă alte
la gîndul că sc vor putea urca toţi. se desfăşoare încă de la început o între cile patriotice nu a dus niciodată la în- şurate. Un astfel dc raport, a fost pre construcţii mai mărunte a fost conti ® WcArâ**
Dar, aceeaşi surpriză. Nici acest cere vie. Comitetele dc cetăţeni pc cir grcunarca lucrărilor agricole. Bineîn zentat dc tov. ing. Lascu Ion, preşedin nuată construcţia unui dispensar (înce
autobuz nu oprise în static. Faţă cumscripţii. avînd ca preşedinţi pc de ţeles, deputaţii noştri au ţinut tot tim tele comisiei agricultură şi silvicultură, pută în 1963). s-au construit şi pus în
de asemenea practici nînă şi cci mai putaţii circumscripţiilor respective, au pul o evidenţă dară atît a cetăţenilor în care a arătat, cum au sprijinit depu funcţiune o moară, o baie comunală şi ® CAHE& B C0MB/NAT6
răbdători dintre aceia care aştep discutat la rîndu! lor sarcinile ce le au care prestau muncă patriotică, a orelor taţii din comisia respectivă continua
r e# m c f/
tau au fost contrariaţi, gîndindu-se cu toţi locuitorii din raza lor dc ac efectuate precum şi a lucrărilor execu dezvoltare a gospodăriilor agricole co două noi săli de clasă, s-au podit sălile ^ hhaţ pe b a z a d e coptca/? / r e # /
căminului cultural si s-a construit un
cu amărăciune la distanta cc o a- tivitate. Cu acest prilej mulţi cetăţeni şi tare. De asemenea, periodic comitetul c- lective. La propunerea acc.;tci comisii, frumos magazin uui’ crsal. La ar.cstc lu j > | -- | § ! « ■ ' v * * * r +
;...... ..........\
veau dc parcurs pînă acasă. Pc drept deputaţi au făcut propuneri caic apli xecutîv a analizat modul dc desfăşurare s-au reparat şi construit cinci adăpători crări cetăţenii, în frunte cu deputaţii CuiiU! m u u u ;:1 ; &FjBL
ctivînt fiecare îşi punea întrebarea: cate îu practică au dat rezultate bune. a întrecerii între circumscripţii, iar în păşunile G.A.C., au fost redate a- lor, au efectuat circa 70.COO orc dc
cc fel dc numea dc educaţie desfă Pcptru a nu cc stînicni lucrările agricole, rezultatele sînt comunicate în scşluni'c gricnlturiî 6 hectare prin scoaterea ‘pi -
şoară tovarăşii din conducerea I.C.O. mai mulţi deputaţi printre care Ion sfatului popular, fapt cc contribuie la nilor şi butucilor care au împiedicat anî muncă patriotică. £ 1
Petroşani în rîndul personalului caic Lascu, Matcî Rimă), Ion Tmuiţa si Nîco- menţinerea unui ritm susţinut în execu dc zile cultivarea pc acest teren şi toţi Iată dai rezultatul preocupării pc care i v i ‘ ' . ' J V f
lucrează la transport,urile în co l.ac Cutcnn au propus ca la lucrările dc tarea lucrărilor gospodăreşti, la mobili deputaţii au fost îndrumaţi să sprijine a avui-o comitetul nostru executiv 1 J L - / J O I *
mun? Intîmplnrea relatata dovedeş interes obştesc şi gospodăreşti să mun zarea pc mai departe a deputaţilor în în consiliile de conducere ale G.A.C. în pentru antrenarea deputaţilor la înfăp . fi 1 ' ' y
te că sc face prea puţin în această cească prin rotaţie cîtc un cetăţean din făptuirea sarcinilor ce nc stăteau în faţă. mnb'hzarea colectiviştilor la muncile a- ,n ^ i L ; 6 ! i i1 i
direcţie. flecare circumscripţie. In ultima sesiune a sfatu'ni popular, gricolc. tuirea sarcinilor ce nc stau în faţă. Dc 'r i Y / N
Astfel de practici trebuie cu orice Analizînd această propunere, consul- s-a arătat dc exemplu, că cele mai bune De asemenea, atunci cînd sc analizea aceea şî pc viitor noi vom acorda toată
chip înlăturate şi sancţionate aspru tîndu-sc cu consilulc de conducere ale realizări au fost ob»inute pînă în pre ză în sesiune unele probleme, comisiile atenţia muncii cu deputăţii. convinşi
Fstc dc datoria conducerii I. C. O. celor două gospodării colective dc pc zent dc circumscripţiile nr. 11 din Pia permanente dc resort prezintă corapn.ir- fiind că în felul acesta vom avea un - . > - —
din Pctroşcni să o facă. raza comunei (din Pianul dc Sus <i Pia nul dc Sus, unde activează deputatul tc, iar la şedinţele ele convtct executiv sprijin preţios în munca noastră. - 7V« s i l \ă
I. RERTOTI nul dc fos), comitetul executiv a stabi Nicol.ac Culcau şi nr. 7R dm Pianul dc sînt invitaţi totdeauna şi preşedinţii şi
tehnolog lit zilele cînil fîcrarc circumscripţie tre Jos. unde este deputat Ion Toma. Cetă secretarii acestor comisii. SÎMrON DRAG AN
(din postul de corespondenţi buie să trimită c*tc un retătean la lucră ţenii circumscripţiei nr. 1 1 . an construit Desigur că un mare stimulent în mo preşedintele Comitetului executiv
voluntari U.R.U.M. Petroşani) rile gospodăreşti. Astfel, în Pianul de Sus, doua podeţe dc beton. 3 fîntîni publice, bilizarea deputaţilor îl constituie loc- al Sfatului popular comunal
cele 19 circumscripţii au fost repartiza au plantat 54 de porni ornamentali, au ntaî modul în caic comitetul executiv Pianul dc Sus