Page 94 - 1964-10

Nr. 3058
Pa O.' 2 DfafnSt tcclăfiamalal

nc
ÎNTREPRIND

IE EXPLORĂRI MINIERE HUNEDOARA

o fj cu sediul în Deva, sffr. Minerului nr. 2, telefon 1560,
U H B B n
a n g a j e a z 3 •

— maiştri mineri şi electromecanici

subteran (prin concurs);

— mineri subteran;
ajutori mineri subteran;
După mai bine Je o luna de la în­
ceperea noului an de învâţămînt, am — lăcătuşi de mină subteran;
găsit $coli!e diu oraşul Deva în plină
activitate. Seriozitatea gravă a viitori­
lor absolvenfi, emoţia abia stăpînită a — electricieni;
începătorilor, munca neobosită a pro­
fesorilor — iată aspecte pc care le în- — tehnician normator.
tîlneţti la fiecare şcoală, în fiecare
d,i$a. Şcoala medic „Dcccbal", clasa a Xl-a G. Profesoara de fizica şi chimic, Clipi Aurelia împreună cu un grup de elevi, în timpul lucrări» de la­
Ani surprins clasa a Xl-a G a Şcolii borator: „Prepararea şi proprietăţile .icctilcr.ci". Angajările se fac pentru secţia de explo­
medii „Dcccbal" în timpul unei orc de
chimic, la laborator. „Veteranii'4 vor clasa a VlII-a A, la ora dc geografie torii absolvenţi să ne oprim şi Ia acei rări miniere Poiana Ruscă — Teliuc.
părăsi în acest an băncile şcolii medii, a tovarăşei profesoare Elena Di.iconcs- care fac primii paşi în lumea Ştiinţei.
unii pentru a-şi continua studiile, alţii cu. Ascultiml cu atenţie explicaţiile pro­ In clasa I A a Şcolii pedagogice „Ko-
pentru a intra în producţie. Conduce­ fesoarei, primii absolvenţi ai şcolii ge­ menslti" l-am întâlnit pc tovarăşul învă­ D e a s e m e n e a a n g a j e a z ă :
rea şcolii se ocupă intens dc noua pro­ nerale de 8 ani se străduiesc sa asimi­ ţător fruntaş Eugen Voicu şi... mulţi
moţie, de calitatea pregătirii ei. leze cit mai multe cunoştinţe în vede­ copii nespus de curioşi. Despre clasa sa, — mecanici pentru atelierul de re­
Obiectivul permanent pentru cele rea promovării cu succes a examenului tovarăşul Voicu nc-a povestit o sume­
2ccc clase a Xl-a este o cit mai bună dc absolvire. denie de lucruri. In primul rînd despre
prezentare la examenul dc maturitate. In mina prelucrării cu toate clasele etapa prcabcccdară, despre preocuparea paraţii Bârbăteni;
In anul acesta, fiind adecvat mai mult a VlII-a a noului regulament şcolar, e- permanenta dc a găsi acele mijloace care
timp studiului individual, s-au luat mă­ Icvii s-.iu înccdr.ir în disciplina şcolii, să permită trecerea insensibilă de la joc — strungari pentru atelierul de re­
suri pentru organizarea lui judicioasă. şi-au intensificat eforturile şi au reuşit la muncă. Mica festivitate, povestirile,
Cadrele didactice ţin o mai strîusă le­ să se prezinte la ore mai bine ca în jocurile, cîntccelc şi exerciţiile de scrie­ paraţii Bărbăteni;
gătură cu elevii. Se organizează consul­ anii precedenţi. re a clementelor grafice au reuşit să
taţii pe clase şi obiecte, consultaţii ge­ In planul de muncă al şcolii s-a pre­ creeze la elevi sentimentul de interes -— tehnician normator pentru secţia !
nerale, vizite la părinţi. Elevilor cu o văzut organizarea unui curs dc pregăti­ pentru problemele şcolare. S-a pregătit
pregătire mai slabă li sc acordă o aten­ re la limba roniînă şi matematică in astfel trecerea la etapa abecedarului şi explorări miniere Uricani.
ţie specială, sini verificaţi mai des, sini caic sc va repeta întreaga materie a a cifrelor. Cu ajutorul unui foarte bo­
controlaţi ţi ajutaţi în cadrul grupelor claselor V— VIII. Şcoala şi-a intensifi­ gat material didactic şi bibliografic, s-a
dc învăţătură înfiinţate dc organizaţiile cat legătura cu părinţii elevilor discu- ajuns ca acum, Jupă relativ puţin timp Angajaţii vor beneficia de prevederile H.C.M.
U.T.M. Pentru o mai bună pregătire, pa­ lînd măsurile ce trebuie luate dc comun dc Ia începerea anului şcolar, clasa I
ralel cu materia clasei a Xl-a, sc repetă acord pentru ca prima seric de absol­ A să devină o clasă bună şi omogenă. 1053 1959, privind acordarea sporului de şantier.
şi materia claselor VIII—X. La Şcoala
medic „Dcceb.il" examenul de maturi­ venţi a şcolii generale dc 8 ani să plece Şi, un amănunt, s-a ajuns la litera I şi Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi
tate este pregătit încă dc pe acum. cu un bagaj cit mai bogat dc cunoş­ la cifra 10.
Ne îndreptăm spic Şcoala generală tinţe. Test: I. TIBERIU se vor adresa la sediul întreprinderii, serviciul per-
de 8 ani „Dr. Petru Groza". Intrăm în Şi acum, după ce am vizitat pe vii­ Foto: V. ONOIU sonal-rnvăţămînt.

Şcozla pedagogică „Komenski" clasa I A. Calmul, răbdarea şi perseve­ FABRICA BE CARTON ASFALTAT TURBA
renţa cu care învăţătorul fruntaş Voicu Eugen s-a apropiat dc micii elevi
încep să-şi arate rezultatele. Catalogul e împodobit cu note frumoase.
livrează fără repartiţie
6 4
BANDĂ DE PROIECŢIE
wfj £ ■ I
u-L-1
7 amobL din P.V.C. H. 1 .5 9 9 -6 4
/ KrTTt
_ _ / l o j i destinată protecţiei izola-
MIERCURI 28 OCTOMBRIE 1964 - __ Jiei pe bază de bitum, ap li-
•’j/jra cată pe conductele de oţel.
CINEMA Jurnalul satelor; 19,20 Emisiunea ' w f i )
distinctivă „Dialog cu muzică u- Tip B.P.I. (iarnă) lei
DEVA: H.imlct — scria a 11-a — şoară"; 20.30 Noapte bună, copii
/<&/hI V 14,20/mp.
cinematograful „Patria" ; Lumea mare — povestea „Turtită"; 20,55 Frag­
a celor mici — cinematograful „Arta"; mente din operete şi comedii mu­
PETROŞANI : Rebelul magnific — ci­ zicale interpretate de orchestra \ Tip B.P.V. (vară) lei
nematograful „Republica" ; Dragoste Mantovani; 21.15 Muzică de dans.
la zero grade — ■cincmatogiafuf „7 PROGRAMUL II: 8,35 Ansam­ I j A L " A ttfS O Im p .
Noiembrie" ; LUPENI : Lumea comi­ bluri corale dc Ia sote; 9.03’ Melo­
*"■ ■ u u a n H B B L ' j i m că a lui Harold Lloyd — cincniatogra-. dii populare; 9.35 Muzică uşoară; 'qkâş ti %
Comenzile se vor trimile la Fa­
Şcoala generală de 8 ani „Dr. Fetru Groza", clasa a VlII-a A. Aspect din timpul unei orc de geografie. ful „Cultural" ; ALBA IULIA : Golful 10,30 Universitatea tehnică radio; brica de carton asfaltat Turda,
Elena — cinematograful „Victoria" ; 10,45 Muzică interpretată de fan­ ,T « o v q . 2 - 5 ! rol de b A u m e n strada Horticulturii nr. 10, telefon
Singurătatea alergătorului dc cursă fară; 11,30 Potpuriuri de muzică de 3.'P.V.C. H.I.&99-64 ___
lungă — cinematograful „23 August"; estradă; 11,50 Melodii populare; .1120.
O i • SEBEŞ : Tragedia optimistă — cine­ 12.15 De toate pentru toţi; 12,45
V J î t l t ne sesizează matograful „Progresul" ; Comisarul — Melodii lirice din operete; 13,30 Me­
cinematograful „Scbcşui" ; ORĂŞTIE: lodii dragi — muzică uşoară; 14,30
Kaloian —■ cinematograful „Flacăra" ; Din folclorul muzical al regiunilor
HAŢEG : Germanie, steluţele tale... patriei — melodii din Moldova ; VOPŞIfiEA'
— cinematograful „Popular" ; BRAD: 15.05 Cîntece; 15,30 Muzică uşoară; A tsk vopsire respectaţi roionVr
la dormitorul lucrătorilor de unde
Magazin sau bufet? si pleacă dc multe ori, iar călătorii apucat să repare frîna, să confecţio­ Kozarn — cinematograful „St. roşie" ; 1G,30 Prelucrări dc folclor de com­ pentru identi/icorpO rvctptrn/rbr
rpor ht /Mp m<mfr\tqmt* f»r»~
neze şi să .şlefuiască garnitura ne­
rămîn aşteplîndu-l în staţie. Aşa cesară. luciu caic a durat pină la S1MERIA : Foto Habcr — cinemato­ pozitori din ţări socialiste; 18.00
In magazinul O.CL. Alimentara s-au întimplat lucrurile si in ziua ora 8,25. Oare acest lucru nu se graful „Mureşul". „Am îndrăgit o melodie" — emi­
nr. 17 de la blocurile de lingă blu- de 20 octombrie n.c. Deşi li s-a< atras siune de muzică uşoară romîr.eas-
ming, servirea cumpărătorilor se atenţia în repetate rinduii. ei con­ putea face înainte de plecare din ga­ RADIO că; 19,05 Muzică populară argenli-
rajul autobazei IU T A . Deva? Se
face greoi deoarece in local se con­ tinuă să procedeze după bunul lor putea. Aşa prevăd şi legile circulaţi­ niană interpretată de Trio Ney şi
sumă băuturi alcoolice. Acest ma­ plac. ei. Se vede însă că la autobaza I.H T.A. PHOGHAMUL I: 5,06 Cînterc; cvintetul Abalos; 19,45 Muzică din
gazin s-a transformat in bufet. Con­ Conducerea autobazei 1.I1T.A. Hu­ Deva revizia tehnică a autobuzelor, 5.40 Melodii populare interpretate ooercta „Vinzătornl de păsări" ;
la diferite instrumente; G.10 Piese
ducerea OCX. produse alimentare nedoara trebuie să ia măsuri pen­ înainte de plecarea în cursă, nu se 20.15 Şcoala si viaţa; 20.35 Muzi­
Hunedoara şi inspecţia comercială tru ca şoferii şi taxatorii de pe face cu răspunderea cuvenită. Numai instrumentale; G,20 Emisiunea pen­ că de estradă; 21,15 Dansuri din
de stat ar trebui să pună ordine în autobuzul amintit să nu mai pro­ asa se explică si faptul că în ziua de tru sate; G,30 Muzică uşoară: 7.0o opere; 22,15 Cinlă formaţia de mu­
această problemă, luînd măsuri pen­ cedeze aşa cum fac in prezent. 2 octombrie autobuzul de pe aceeaşi Dansuri de estradă; 7.30 Sfatul me­ zică uşoară condusă de Bebe Pri-
dicului; 7.45 Melodii distractive :
tru respectarea regulilor generale I. GHECU iută s-a defectat la Călău, iar că­ sada; 22.45 Piese corale preclasice;
de comerţ şi asigurarea bunei de­ 8,OG Muzică populară; 10,03 Teatru 23.15 Muzică de dans.
preşedintele Sfatului popular lătorii au plecat după o îndelungată la microfon „Rusallca"; 11,13 Mu­
serviri a cumpărătorilor. comunal Boşorod aşteptare cu alt autobuz spre Bou­ zică de estradă; 12,03 Muzică u- Buletin meteorologic
O. ION ţari. soară; 12.45 Cîntece populare; 14.10
muncilor Defectări care pot fi Conducerea autobazei I.R.T.A. Prelucrări corale; 14,30 Roza vui­ PENTRU 24 ORE
Deva trebuie să ia măsuri ca autobu­ turilor; 15,00 Muzică populară in­ Vreme nctabila, cu cerul mai niult
terpretată de Marin Firulescu şi «o ros ziua. Izolat vor cădea ploi. Vîn-
După bunul plac prevenite zelor care asigură legătura cu di­ Nelu Stan; 1GJ0 Arii din opere; lul va sufla moderat din sectorul
ferite localităţi din regiune să li se 1G.40 Estrada soliştilor de muzică nord-est. Temperatura staţionară ;
al şoferilor In ziua dc 3 octombrie ne., au­ facă revizia tehnică necesară înainte uşoară; 17,15 Emisiune literară : ziua va fi cuprinsă între 12 şi 17 gra­
tobuzul cu nr 50.150 H D. care cir­ 17,35 Concertul pentru orchestră de iar noaptea între 3 şi 8 grade. respectări
cula pe rula Deva—Bouţari, a sosit dc plecare în cursă, pentru a se
Şoferii şi taxatorii de pe autobu­ evita asemenea situaţii ca cele re­ de coarde de Tudor Ciortea; 18.05 PENTRU URMĂTOARELE
zul Boşorod-Hunedoara nu respectă la Că lan la ora 7,50. După ce călă­ Cîntece pioniereşti; 18,30 Program 3 ZILE
normele legale de circulaţie. Auto­ torii aflaţi in staţie .şi-au scos bilete latate mai sus. muzical pentru fruntaşi şi eviden­ Vreme* schimbătoare, cu cerul no-
buzul nu staţionează în staţie, ci şi s-au urcat în autobuz, şoferul s-a UN GRUP DE MUNCITORI ţiaţi în întrecei-ea socialistă; 19,00 ros ziua. Temperatura variabilă. n o r n f f l f l
f j j R f T T W
<te tehnica 9f#,
(tim -7-
G e o r g e C ă ii n e s bativ. După 23 August 1944 simte va­ Ksnpr f/vn rporASs*
loarea uriaşelor transformări, renunţi
la masca mizantropică, iar „Cronica bKi.’te csj orturi»
mizantropului" devine „Cronica opti­ porforeo rmoţptentdcr p e A sak
zird .
*Q<*/*re o
mistului".
C R O N I C I L I OP ULUI cronicarul optimist al vieţii contempo­
George Călinescu se angajează a fi
rane, al frumosului şi eroicului coti­
dian. Nu manifestă rezerve faţă dc a-
pariţia săptamînală, exerciţiul publicis­
cu comoditate atitudinea autorului rămînc pc loc şi veghează. Să nu ui­ vîal, niciodată paseist. Tematica cro­ tic c practicat cu dublu scop, pe dc o
drept însingurare, lipsă de dragoste faţă tăm că în această perioadă începe şi nicilor c extrem de variată, sc prefe­ parte ca prefigurare de personaje şi
de oameni. Revolta autorului era în­ Arghczi să-şi seric „tabletele", reacţie ră mici parabole, fapte diverse, eveni­ realităţi din noi opere, pc de altă par­
dreptăţită şi înţepătura acidă, (vezi in principiu similară dar specific ar­ mente şi personalităţi culturale. No­ te ca o vastă opera de culturalizare ;>afîcăderea sau lovirearpcipienblbr.
nota explicativă la „lnsiinelul gregar44 gheziană. tele dc revoltă sînt de obicei rezulta­ a publicului. vunsrtrr/4 O* TrArj>rnr6o*c'r«4 3>jfoorrenA»UHf„
(„Cronica mizantropului4'). George Că- Cronicile lui Călinescu ca şi table­ tul unor acte dc cunoaştere pornire Dc factură renascentistă, portretele
lincscu, nu a fost niciodată un însingu­ tele lui Arghczi suit jzvorîte din ne­ din curiozitatea nestăvilită a omului morale, medalioanele, virtuoasele con­
rat Dimpotrivă, asociind sensibilitatea cesitatea permanentă a autorului dc a dc ştiinţă şi artist. Ca şi Arghczi în sideraţii de nivel general sau evocări
delicata a artistului cu erudiţia sa­ comunica cu cititorii. Avem, dc fapt, poezie, Călinescu sc apleacă cu gravi­ apar săptămînâ dc saptămînă şi con­
vantă a cercetătorului, cl lasă în tot exprimată în proză, nevoia poetului tatea actului diutîi al cunoaşterii asu­ solidează portretul dinainte schiţat al
ce scrie urme adinei ale marelui său dc a-şi transmite coordonatele sufle­ pra unui microunivers fermecător în unui militant. Ne-o spune însuşi au­
suflet veşnic căutător dc comori as­ teşti, de a lua o atitudine socială, dc ansamblu, trist de asemănător cu ccl torul: „Cu o filozofie stenică asu­
cunse. Şi fiindcă adesea cerceta cu a explica şi a extrage esenţe din fapte social în amănunt. pra omului, deci fără mizantropic, ci
dragoste sufletele şi frământările con­ aparent banale. Risipite prin diverse Simplu! fapt divers poale fi desci­ cu optimismul inocent şi aprins voni
temporanilor ofcrimiu-le înţelegere şi, periodice, cronicile lui Cilincscu au frat în semnificaţii majore. In momen­ construi viitorul ccl falnic".
cînd era nevoie, expresie, profilul tău — cum spunea recent Vladîmir Strei­ tul în cave se gătea o ştiucă, în burta Falsa mizantropic, critica socială sc
nii — fiecare in pirtc limpezimea cris­
lămînc cel al unui mare umanist: ci s-a găsit un peşte. Curiozitatea o diminuează în favoarea entuziasmului
..Neîncetat am sut printre oameni, şî, talului dar toate la un loc culoarea şi dată stîrnîtă (şî aici şi plăcerea şî sem­ generos al marelui oni dc cultură. Mici
lînăr dc tot, ani exaltat in mijlocul ndîncimea mării. Ele sînt expresia ma­ nificaţia jocului), şi acest peşte este bijuterii s.iptămîmlc conturează un u-
generaţiei mele, căutînd mereu dc a- rii personalităţi a autorului si consti­ despicat iar în burta lui sc găseşte... nivers tematic oricînd deschis. Dc la
WBBR lunci încolo suflete tinere, fermecă­ tuie pentru cititor un rar document alt peşte. Operaţia continuă cu ace­ antichităţi la niuz.îca uşoară, de la miş­
toare şi cu ochi mari deschişi spre uman, maj valoros poate dccît un ro­ laşi rezultat, procesul este continuu, carea prerafaelită la cxistcuţialisni, Câ-
viaţa". man. mai cuprinzător dccît o poezie. revolta cu nota de disperare bacovia- linescu ne transmite seţea Iui dc cu­
Şi fiindcă am a tuns să vorbim dc spe­
Acrul de mizantrop, izolarea spiri­ cii c necesar să amintim că „cronici­ nă izbucneşte: noaştere si bogata sa cultură. II întîl-
tuală dc „acel timp burghez." a fost o le" lui Călinescu sînt o specie cu to­ — „Oprcşlc-lc, î-am strigat cu. Cc nini de fiecare d?tă, candid şi senin,
acţiune conştientă atunci cînd autorul tul nouă nu numai în literatura romî- viei să-mi spui cu asta? Ştiu Asta c muşcător uneori faţă de spiritele în­
Cînd în publicistica literară diin- şi-a început seria de cronici ale „mi­ nă cî şi în cca universală. viaţa. Ne înghiţim unii pc alţii" chinate spic stagnare, dar totdeauna
proaspăt, nou.
inie dc 23 August apăreau primele zantropului" dar c greşii să împingem Călinescu asistă cu durere şi revol­ („Peştele cel marc înghite pc ccl mic").
cronici a!c „mizantropului" puţini lucrurile snrc absolutizare *i, împiedi- tă la drama intelectualităţii romîucstî Arma cca nnî frecvent folosită vă- Slrmgcrci şi publicarea în volum a
erau acei care înţelegeau revolta sub­ cîndu-ne de un cuvînt, să caracteri­ Jîr.ire ccic două războaie mondiale. In mîne însă erudiţia, ironia superioară, „cronicilor" stîrncştc adînc.i satisfac­
til disimulată a autorului şi .nimeni nu zăm greşit o atitudine. Intr-o societate mijlocul unor destine care se prăbu­ persiflarea, iar unul dîn obiectivele de ţie în mişcarea literară romîncască. In
încerca măcar *ă întrevadă răsturna­ rapace şi meschină autorul îşi refuză şesc vertiginos sau pluteau inutil, in­ bază gratuitatea şi lipsa de perspecti­ fiecare din ele întîlnîni sclipirile de CONFORTABIL
rea totală a unghiului dc interpreta­ manifestările exterioare preferind să-şi conştiente si fără sens, autorul arc sen­ vă a micului burghez limitat, înfeu­ geniu ale scriitorului, virtuozitatea şi
re. trecerea la „Cronica ontimisiu- menţină legaturile cu publicul pc ca­ timentul singurătăţii: „eram împreu­ dat in moravuri ;î convenienţe. experienţa artist ului, jocul gnoseologic
luia. Mai mult, ahsolulizînd sensul lea alegorici şî sugestie» cu «isciil firesc nă cu toţi dar mă simţeam singur". Ipostaza dc mizantrop are doar va­ ni poetului. Fiecare invită la studiu
primar, obişnuit, al cuvîntuluî „mi­ dc a fi înţeles mai puţin. Dacă c tra­ Anarc astfel în presă „mizantropul" loare dc pretext literar, Călinescu şi erudiţie.
zantrop", o seric dc critici etichetau tat cu ostilitate, muşcă sarcastic dar plin tic indignare uneori, alteori jo- fiind în fond un spirit optimist şi com­ T. ISTRATE ^ 0