Page 95 - 1964-10

pag. 3
Nr. 3058 Dramul soci

Probleme ule sfaturilor

mai strîn “

raliu

Comitetele executive ale sfaturilor Motorga, Grigorc Mălăicscu şi alţii au
populare sînt chemate să rezolve o sc­ fost inactivi, şedinţele de luciii ale co­
rie de probleme caic stau în faţa sfatu­ misiei nu s-au ţinut cu regularitate iar
rilor populare. Pentru a puica să-şi cornpoartclc au fost întocmite uneori
In adunarea pentru dare de seamă şi prin puncte, buna organizare a mun­ ocupă cu răspunderea cuvenită de apro­ ducă la îndeplinire atribuţiile, ele pri­ fără participarea ruturor membrilor.
Nici colaborarea cu comitetul cxccui v
alegeri a organizaţiei de bază P.M.R. de cii, utilizarea judicioasă a timpului dc vizionarea locurilor de muncă cu ma­ mesc un ajutor substanţial din partea
la sectorul mecanică I C al U. M. Cu- lucru şi a maşinilor respective a făcut teriale, scule şi toate cele necesare. Ca­ comisiilor permanente, organe de studiu al sfatului popular comuna! nu a fost
gir comuniştii au dezbătut cu răspun­ ca producţia să crească în luna septem­ litatea mai este influenţată negativ şi şi control. Cum sprijină comisiile per­ întotdeauna cea aşteptată. De asemenea,
dere activitatea desfăşurată pentru în­ brie cu 8 Ia sută faţă dc luna martie dc faptul câ un însemnat număr dc manente din Şibot comitetul executiv comitetul executiv n-a informat întot­
deplinirea sarcinilor de producţie, con- a.c. Pc baza unui studiu şi a recoman­ muncitori nu au o calificare corespun­ al sfatului popular comuna!, crac sînt deauna comisia despre sarcinile care stau
siderînd aceasta o chestiune de cinste dărilor făcute de comunişti un număr zătoare nivelului actual al tehnicii şî relaţiile dintre comitetul executiv şi în faţa sfatului popular în perioada res­
pentru fiecare dintre ci. Atît în darea de 7 repere se execută din dcşcurilc produselor pc caic lc fabricăm. Califica­ comisiile permanente? Iată răspunsul la pectivă, iar urclc propuneri ale comisiei
de scamă ţi mai ales în discuţii s-au provenite de la alte piese, făcîndu-sc rea trebuie să se ridice la nivelul teh­ aceste întrebări: n-au fost studiate cu toată atenţia. Re­
subliniat succesele repurtate cît ţi de­ astfel importante economii de metal şi nicii impus dc cerinţele actuale ale pro­ încă dc la constituirea lor, majorita­ zultă deci că intre Comitet”! executiv
ficienţele ce s-au manifestat, fâcîndu-se mîcşorîndu-sc consumurile specifice. ducţiei. In acest scop c necesar să sc tea comisiilor permanente <ie pe lingă al Sfatului popular comunal Şibot şi co­
propuneri pentru îmbunătăţirea mun­ Asemenea măsuri, cît şi mai buna gos­ organizeze, aşa cum s-a prevăzut şi în Sfatul popular comunal $ibot s-au stră­ misiile permanente r.-a existat întotdea­
cii de viitor. podărire a materiilor prime a făcut ca proiectul de hotărîre, cursuri dc ridica­ duit şi au reuşit în bună măsură să una o colaborare Ia nivelul ccrînţelrr.
Comuniştii au fost unanimi în apre­ cheltuielile de regie să scadă cu 47 ia re a calificării pc meserii. Organizaţii­ sprijine comitetul executiv în rezolvarea Din acest motiv unele propuneri sau lu-
cierea că organizaţia lor de partid s-a sută faţă de plan. le sindicale şi de tineret trebuie să spri­ multiplelor sarcini. Ele au studiat o sc­ cră-'i cc trebuiau executate n-au fost
orientat just conccntrînd ceJe mai im­ In adunarea de dc-re de seamă şi ale­ jine mai mult conducerea sectorului în rie dc probleme şi au făcui comitetului realizate. Aşa stau lucrurile cu diurnul
portante forte spre problemele centrale geri s-a subliniat faptul câ inovatorii această privinţă şi să mobilizeze toţi executiv propuneri valoroase. Cea mai din Sibot care n-a fost reparat şi cu
ale producţiei, progresului tehnic, rea­ şi-eu adus o contribuţie dc scamă la muncitorii la aceste cursuri. fructuoasă activitate a dcsfaşurat-o co­ podul care trebuia amenajat în anronîc-
lizarea de economii, îmbunătăţirea ca­ îndeplinirea planului de producţie, la In ce priveşte rebutul el poate fi re­ misia permanentă dc gospodărie comu­ ica grajdurilor G.A.C. din Balomir. Mai
lităţii ţi mai deplina valorificare a re­ perfecţionarea tehnologici de fabrica­ dus sub admis. Unele ateliere din ca­ nală şi financiară. Comisia, avînd ca pre­ multe propuneri putea face comisia per­
zervelor interne. Avînd permanent în ţie. Inovaţiile aplicate în primele 9 luni drul sectorului lucrează cu rebutul sub şedinte pc deputatul Simîon Vlaicu, a manentă dc gospodărie comunală şi
atenţia sa îndeplinirea planului de ale anului în cadrul acestui sector au admis. Faţă dc 4,34 la sută cît repre­ muncit pe baza planurilor întocmite în financiară în privinţa înfrumuseţării sa­
producţie, organizaţia de partid a îm­ adus economii antecalculate de aproape zenta rebutul în trimestrul I, în trimes­ fiecare trimestru. S-a remarcat prin telor, or, acest lucru a fo»r scăpa: d*n
binat în mod armonios preocuparea co­ 1.800.000 lei. Printre inovatorii eviden­ trul III a scăzut la 2,32 la sută, nproa- studierea unor probleme privind repa­ vedere. Despre acest luc.cu îti poţi da
lectivului de muncitori, ingineri şi teh­ ţiaţi în darea de seamă, sc numără tov. ’pc de procentul admis care este de 2,30 rarea drumurilor ca şi prin participarea scama pcrcurgînd drumul din centrul
nicieni pentru îndeplinirea sarcinilor de Costea Ştefan, Radu Petru, Andrei Prî- la sută. Micşorarea rebuturilor consti­ la rezolvarea altor sarcini reieşite din comunei unde şanţurile sînt astupate, au
plan, cantitative şi calitative, cu acti­ cop, Io,in Crişan, Ioan Budiu şi alţii. tuie o importantă sursă dc economii şi sesiunile sfatului popular. Membrii a- im aspect neplăcut.
vitatea susţinută pentru creşterea pro­ Evidenţiind succesele obţinute, par­ de aceea trebuie să constituie o preocu­ ccstci comisii au venit şi cu unele stu­ Celelalte comisii permanente nu sc
ducţiei, a productivităţii muncii, folo­ ticipanţii la discuţii au scos în eviden­ pare permanentă pentru toţi comuniştii, dii şi propuneri dc folosire a resurselor pot lăuda cu prea multe fapte. Este a-
sirea mai judicioasă a materiilor prime ţă şi lipsurile manifestate mai ales în pentru întreg colectivul nostru. Dacă locale Ia repararea drumurilor şi înfru­ devărat că tovarăşii din Comitetul exe­
în scopul reducerii sistematice a preţu­ ce priveşte ritmicitatea şi calitatea pro­ nu depăşeam procentul de rebut admis, museţarea satelor. Printre altele, comi­ cutiv al Sfatului popular comunal Şi-
lui de cost şi realizarea dc produse earc ducţiei. puteam sa realizăm în plus încă a- sia a propus repararea podului dc peste bor au sesizat acest lucru consacrînd
să satisfacă cele mai exigente cerinţe proape 200.000 lei economii la preţul canal, între Balomîr şi Şibot şî a dru­ analizei comisiilor permanente o sesiu­
nle beneficiarului. Ritmicitatea condiţionează dc cost. mului de la canal la Balomîr. Dar, mem­ ne. Sesiunea a luat o hotărîre. Obiecti­
Comuniştii din secţie, manifcsiind Noi avem forţe şi posibilităţi sufi­ brii comisiei nu s-au mulţumit numai vele cuprinse în hotărîre trebuie însă
răspundere faţă de îndeplinirea sarci­ calitatea ciente. Este însă necesar să le folosim sâ studieze posibilităţile şi să propună puse în aplicare. Este necesar ca toate
nilor, au desfăşurat o susţinută muncă cu mai multă pricepere. Trebuie să lucrarea respectivă. Ei au antrenat ce­ comisiile permanente dîn $ibot să spri­
politică şi organizatorică şi prin exem­ creîm o opinie de masă împotriva ce­ tăţenii si au participat efectiv la execu­ jine mai mult comitetul executiv. La
plul lor personal au mobilizat întregul Succesele ne bucură, a spus reglorul lor care lucrează neglijent şî încalcă tarea lucrărilor. In primăvara acestui rîndul său comitetul executiv trebuie
colectiv în lupta pentru înfăptuirea Nicolac Vnsiu, dar ele puteau fi şi mai tehnologia dc fabricaţie. nu, tot din iniţiativa comisiei perma­
planului. Ca urmare munca desfăşurata n:ari dacă producţia sc desfăşura ritmic Vorbind despre calitatea produselor, nente dc gospodărie comunală şî finan­ să ceară la timp acest sprijin şî să co­
dc întregul colectiv a fost încununa­ in toate compartimentele. Dc pildă, tov. Andrei Pricop, spunea : „Produse­ ciara. s-au plantat pe mai ginea străzilor laboreze mai nuilt cu membrii comi­
tă dc succese importante. Planul pro­ pentru ansz.mblele pc care noi le lu­ le noastre nu pot fi oricum. Ele tre­ 500 bucăţi tel. Deputatul Avram Oprî- siilor. In felul acesta sarcinile comple­
ducţiei globale şi marfă a fost înde­ crăm primim piesele abia prin 30-12 buie realizate la un înalt nivel. Toţi ţa, membru în comisie, a participat c- xe care stau în faţa sfatului popular vor
plinit $i depăşit. Productivitatea mun­ ale lunii. Dacă le-am avea din timp noi trebuie sâ ne unim eforturile pentru ca fectiv la plantarea teilor. Alte studii n-
cii a crescut cu peste 15 U sută faţă am putea să terminăm lucrul pînă în şi în ce priveşte ritmicitatea şi calita­ prcciatc dc către comitetul executiv şi fi rezolvate cu mai multă operativitate.
de prevederile planului, iar la preţul 20 ale lunii, cvîtmdu-ce în felul acesta tea să obţinem rezultate pc măsura po­ dc cetăţeni au fost acelea privind con­ V \
dc cost s-r,u realizat economii supli­ lucrul în asalt; maşinile nu ar fi supra­ sibilităţilor noastre’*.
mentare dc 3.991.570 Ici, dcpăşîndu-sc solicitate, nu s-ar mai produce rebut, struirea unul local dc cămin cultural în
cu mult angajamentul luat în între­ iar controlul s-ar putea executa pc fie­ Dezbătînd aceste probleme, comuniş­ satul Balomîr. repararea şi zugrăvirea
cerea socialistă. care fază dc la începutul fabricaţiei şi tii au analizat şi ce trebuie făcut pentru localului Scolii dc 8 ani din Sîbot, ame­ Compresoare
pc parcurs. ca prevederile planului dc stat pe 1965 najarea căminului cultural din Sărăcsău
Aceste realizări demonstrează că or­
ganizaţia de partid a condus cu com­ Alţi tovarăşi printre care Vasile Pop. să fie îndeplinite din prima zi. Ei au şi altele, Pentru localul căminului cultu­ industriale de debite
petenţă activitatea dc producţie. Sar­ Nicolac Dcdiu, Gheorghe Jibotean, Eu­ insistat asupra înfăptuirii măsurilor sta­ ral dîn Balomir a cărui construcţie va
cinile încredinţate membrilor dc partid gen Oniciuc, Radu Petru şi alţii, refe- bilite în vederea creării condiţiilor ne­ începe în primăvara anului viitor s-au mici şi medii
au fost legate de îndeplinirea planului. rmdu-sc la aceeaşi problemă au arătat cesare îndeplinirii planului pe anul vii­ luat masuri dc procurarea materialelor
In adunările generale s-au dezbătut pro­ ca deşi s-au analizat de mai multe ori tor. Hotărîrca adoptată dc adunare Scria ccmprcsoaielor industriale dc
bleme importante cum sînt: creşterea cauzele rebutului nu s-au luat măsuri prevede unele măsuri concrete în aceas­ din resurse locale. Studiile respective au debite mici şi medii realizate în ţara
productivităţii muncii, îmbunătăţirea de combatere a încălcării disciplinei tă privinţă. Mobilizarea şi mai susţinu­ Exploalarea minieră din Lupeni este mereu înzestrată cu noi uti­ fost făcute în colaborare cu alte comi­ noastră a fost completată cu noi agre­
calităţii produselor, realizarea de eco­ tehnologice dc către unii muncitori, tă a tuturor forţelor pentru îndeplini­ laje care iac munca minerilor mai uşoară, mai spornică. In acest scop, sii permanente.
nomii, reducerea rebutului. Comuniştii mai ales tineri, cît şi pentru îmbogă­ rea planului va asigura obţinerea şi în de la un an la altul, se învestesc sume importante. De menţionat că Cu toate rezultatele bune obţinute, în gate dc acest fel produse dc construc­
au participat totdeauna la discuţii ţi ţirea cunoştinţelor tchnico-profesionale viitor de rezultate tot mai bune. pat alei cu dezvoltarea minei, in anii de democraţie populară, a cunos­ torii dc maşini dc la Uzinele „Tim­
r.u făcut propuneri caic să ducă la îm­ ale acestora. In prima sa şedinţă, biroul organiza­ cut o înnoire cresctndă şi oraşul. activitatea comisiei permanente dc gos­ puri Noi" din Capitală.
bunătăţirea muncii. In cuvîntu! său, inginerul Ioan Bu­ ţiei de bază a reales ca secretar pc tov. podărie comunală şi financiară s-au ma­ In aceste uzine a început recent pro­
Analizînd modul de folosire a ma­ diu, şeful sectorului, a apreciat ajutoru1 Ion Haicu. IN FOTOGRAFIE: Un peisaj minier din Lupeni. nifestat şi unele deficienţe. O parte din ducţia dc scrie a clcctroeompresorului
şinilor unelte dc marc randament şi primit de către conducerea tehnîco-cd- N. BADIU membri» comisiei cum sînt tov. Păuna dc vopsitoric cu un randament dc 200
copstatînd că acestea nu erau ultiliza- mînistrarivă, din parcea organizaţiei dc litrî pe minut. El sc utilizează la vop­
te la capacitatea lor de lucru, organi­ bază din sector. Refcrindu-se la cauze­ sirea, după procedee moderne, a utila­
zaţia dc partid a cerut conducerii sec­ le care duc îa rebuturi el a arătat că
torului să îa masurile cuvenite. Astfel, planul sc face mai mult în a doua ju­ jelor şî instalaţiilor produse dc Indus­
s-a pus în funcţiune un strung dc marc mătate a Ittnîi şi aceasta e în detrimen­ tria noastră constructoare dc maşini.
randament, cerc înlocuieşte 3-5 strun­ tul calităţii. Ncrîtmicîtr.tea sc daroreş- Pentru instalaţiile petroliere a fost
guri normale şi care execută piese dc tc şi delăsării pc care o manifestă unii realizat un compresor de 1 m.c. aer
precizie mărită şi de calitate superioa­ maiştri şi şefi de atelier care tărăgănea­ Pe zj cc trece termometrele indică meria îşi desfăşoară activitatea produc­ pc minut. Acesta înlocuieşte compre­
ră. Dc asemenea, Ia maşinile de sudat ză lucrările la începutul lunii şi nu sc temperaturi tot mai scăzute, iar me­ tivă în hale dc dimensiuni mari. Pe tÎ2ate uşile, iar geamurile sparte au fost la această secţie. Spun definitiv, deoa­ sorul dc aceeaşi capacitate care pînă
înlocuite.
teorologii prevestesc prin buletinele lor timp de iarnă noi nu putem întîmpina rece dc trei ani am tot încercat să gă­ acum era importat.
vreme rece. Apropierea iernii se face alte greutăţi în activitatea productivă ÎNTREBARE: Sîntem informaţi că cel sim formula cca mai eficace. (Agerprcs)
mai mare cazan generator de aburi al
mereu simţită. dccît cele privind condiţiile de încăl­ centralei termice a fost dc curînd veri­ ÎNTREBARE : Cc alte măsuri aţi
In întreprinderi bătălia pentru înde­ zire a halelor şi izolarea lor pentru a ficat în urma unei reparaţii capitale. mai luat în întîmpinarea iernii ?
plinirea angajamentelor anuale a intrat nu pătrunde umiditatea. In acest sens, Ce alte măsuri au fost luate pentru a RĂSPUNS : Ca să asigurăm secţiilor
în faza finală, se pun bazele producţiei am luat măsuri pentru repararea acope­ se asigura încălzirea halelor ? apa industrială necesară au fost luate
anului viitor. Asigurarea condiţiilor op­ rişurilor şi înlocuirea sticlei sparte de RĂSPUNS : In atelierele noastre fo­ măsuri dc protejare a conductelor îm­
tUrmate din pag. 1-q) Lucrările la drumul auto Valea Topli- time de muncă şi în sezonul rece ca­ la luminatoare. Pînă în prezent aceste losim două sisteme de încălzire : prin potriva îngheţului. Acelaşi lucru s-a
făcut şi cu conductele dc apă potabilă.
fost
executate
la sec­
lucrări au
ţei încă nu sînt atacate. Mai sînt unii pătă din această cauză o importanţă aeroicrme — sistem care proiectează Pentru a evita deranjamentele dc ali­
ţiile I, a treia şi a patra. In aceste zile
ploatărilc Ruginosu şi Nandru au fost şefi de parchete ca de pildă tov. Moga deosebită. Ultimele pregătiri pentru se­ se va termina înlocuirea sticlei sparte la aerul cald pc o rază marc — şi prin mentare cu energic electrică au fost re­
aprovizionate cu produsele necesare. Petru din parchetul Valea Varului, care zonul rece sînt în majoritatea unităţilor luminatorul nr. 3 dc Ia C2zangerie şi cu sobe mari dc fontă. Pentru a asigura vizuite reţelele. Nu au fost neglijate In scopul stabilirii unor legături nuî
productive terminate sau pe cale dc a
Crearea unor condiţii optime de via­ Sc preocupă prea puţin dc organizarea ti terminate. Pentru a vedea stadiul în acîesra lucrările de izolare a acoperi­ buna funcţionare a mijloacelor de încăl­ nicî măsurile aşa-zis mărunte, cum ai bune între localităţile di ti Ardeal şi
ţă a contribuit mult la permanentiza­ producţiei. Se impune urgentarea ter­ şului vor fî terminate. Vreau tă remarc zire noi am revizuit instalaţia de în­ fi curăţarea hornurilor şi a canalizării. Moldova cu cele de pc litoral, recent
rea muncitorilor. In parchetele de la minării lucrărilor de construcţie a ca­ care se găsesc pregătirile dc iarnă la faptul câ în acest an volumul lucrări­ călzire de la cazangcrîc, secţia a treia Dc asemenea, au fost create stocuri de au început lucrările dc modernizare a
Atelierele dc reparat material rulant din
I. P. Hunedoara lucrează circa 200 banelor, instalaţiilor de scos-apropiat, Simeria, zilele trecute ani solicitat un lor la acoperiş a fost mai marc dccît şi rotârie. La secţia I au fost ’cvizuite carburanţi Şi lubrifianţi pentru utilaje, drumului naţional Bu2ău-Pogoane!e-Slo-
muncitori permanentizaţi. dccovilelor. în alţi ani. Dc aceea s-au alocat pentru sobele şi burlanele. In prezent sc Iri­ precum şl combustibilul pentru încăl­
Realizările în ceea ce priveşte pre­ Paralel cu eforturile cc se depun pen­ interviu tov. ing. GHEORGHE TE­ această lucrare 430.030 leî. Numai la zează la montarea cazanului pentru sis­ zire. sticla dc 3 mm pentru geamuri şi bozia. Noul drum scurtează distanţa
gătirea producţiei anului viitor puteau tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe MI AN, mecanicul şef al acestei unităţi. temul de încălzire la atelierul dc va­ Sticlă armată pentru a sc putea remedia pînă la Constanţa cu aproximativ 50
să fie însă mai bune dacă exista o per­ anul 1964, va trebui r.ă se intensifice şi ÎNTREBARE : Filele calendarului cazcngcrîc înlocuirea sticlei armate la goane. Racordarea instalaţiei este întîr- km.
cc
stricăciuni
manentă preocupare în toate direcţiile mai mult eforturile pentru crearea sto­ pentru acest an sc împuţinează şi odată luminator a fost prevăzută a se face pe zi.ată d’n lipsa robinetelor şi a reHucioa- operativ eventualele Avem suficiente Folosind nuşini dc înaltă producti­
s-ar ivi pe parcurs.
de activitate. Construirea drumurilor curilor dc mară lemnoasă, asigurarea tu­ cu ele şi zilele călduroase. Cc măsuri suprafaţa de 1.S00 m.p. rclcr. Acum sîntem în posesia lor, ara becuri de rezervă şi alte materiale ne­ vitate — macarale, buldozere, excava­
forestiere este rămasă în urmă faţă dc turor parchetelor cu forţa dc muncă Tot în cadrul lucrărilor menite să în­ câ lucrarea va fi totuşi gata înainte dc toare şi alte utilaje, constructorii şi-au
termene. La drumul auto Nandru-Si- necesară, terminarea pregătirilor dc iar­ aţi luat pentru întîmpinarea iernii ? cesare. Intr-un cuvînt, sîntem pregătiţi propus să termine această lucrare în
mişag, cave condiţionează producţia a- nă. Numai astfel plenul pe 1965 poate RĂSPUNS : După cum este cunos­ lăture pătrunderea vîntului şi a umeze­ venirea îngheţului. In acest fel sc va rc- pentru a înfrunta anotimpul friguros. a doua jumătate a anului 1965.
nului viitor, lucrările sînt înlîrziate. fi îndeplinit ritmic. cut, muncitorii Atelierelor R.M.R. Sl- lii în hale au fost îndreptate şi erme- zclva definitiv sistemul de încălzire dc D. CRICOVEANU (Agcrpres)
r
 150-a l o c o m o t i v ă

Sectorul din Zlacna este fruntaş pc instituţii şi populaţie sc ridică Ia 202.000
Cu cîţiva ani în urmă s-a stabilit lificarea şi munca a început să sc des­ voltaj dc <00 tone, în bune condiţiunî IC.O. Alba Iulia în îndeplinirea şi depă­ Ici ceea cc reprezintă o depăşire a pla­
* ca reparaţiile la locomotive cu ridicarea făşoare din ce în cc mai bine. In pri­ şi după grafic. şirea sarcinilor de plan. Muncitorii dc nului cu 60 la suta.
dc pe osii sâ sc facă şi în uncie depouri mul an s-au reparat 6 locomotive, apoi Acesta este un nou succes al munci­ aici au obţinut rezultate frumoase pc Lucrători ca luliu Voinea, Ioan Gro-
din ţară. Printre acestea sc număra şi 8, 12, 16, ÎS, ajungînd în acest an la torilor şi tehnicienilor depoului nostru, linia întreţinerii spaţiului locativ şi a za, Traian Vlad, Iile Rizea, Nicolae
depoul C F.R. din Tciuş. La început lu­ 24. Timpul de imobilizare a locomoti­ printre care se numără Ioan Brea.zu II, instalaţiilor aferente. Anul acesta au Troanchcş, Anica Albii, Cornel Dănită
crurile au mers mai anevoios, dar cu a- velor aflate în reparaţie a fost redus Silviu Flcşer, Radu Titi, Ioan Nistor, fost executate o scrie de reparaţii ca­ şi alţii, au depus o muncă conştiincioasă
i jutorui organizaţiei de partid s-a format de la 30 de zile la 17 şi în acest an ia Anglie) Barbu, Ioan Simîon, Emil Jurca pitale şi curer.vc a căror valoare sc ri­ şi au făcut lucrări de bună calitate. Co­
o echipă dc muncitori cu buna pregă­ 14 zile. Dc asemenea, preţul de cost al şi alţii. Maistrul Simîon Rnncca şi Ioan dică la suma de 194.000 lei. Asemenea lectivul acestui sector este hotărît ca şi
tire. iar atelierul a fost dotat cu utilaje unei astfel de reparaţii s-a redus faţă Moraru, şef dc echipă, îşi aduc un aport lucrări s-au făcut Ia cele 8 blocuri mun­ în viitor să obţină rezultate tot mai
şî mecanisme dc ridicat etc. Prima loco­ de 1955 cu 53.0C0 lei pc locomotiva. însemnat în executarea la timp şi în citoreşti din strada floria, clădirile din bune în muncă.
motivă a fost reparată şi a plecat în Pînă acum, din depoul nostru au ieşit bune coiuiiţiuni a Instalaţiilor la loco­ Strada Muncii şi altele. Dc asemenea, NICOLAE BĂIEŞAN
parcursul de probă. S-au ivit cîteva de­ 150 dc locomotive reparate. La data dc motive. s-au revizuit cele două centrale tcrmîcc strungar
fecţiuni. Pentru acestea s-au mai lucrat 16 octombrie a.c., locomotiva 150.162 VASILE STREMŢAN şi instalaţiile dc încălzire. Valoarea lu­ (din colectivul subrcdacţiei
trei zile. Era doar prima locomotivă — a 150-a — a făcut parcursul dc pro­ tehnician crărilor prestate pentru întreprinderi, voluntare Zlatna)
care se repara in depou. Cu timpul oa­ bă pe ruta Râzbolcni — Coşlariu, rc- (din colectivul subrcdacţici
menii s-au specializat, şi-au ridicat ca­ moreînd trenul nr. 3586 cu un supra­ voluntare Teiuş)
Lucrătorii de Ia 1G O. Orăştic obţin numâră ccl de prestaţii dc servicii în
şi ci lună dc lună rezultate bune în construcţii şi I.L.L.
muncă. Planul pc 9 luni a fost înde­ Muncitorii Tije Petru, Milui Tczec,
plinit şi depăşit cu mult. In luna sep­ Iosif Stroia, Gheorghe Siucâ, Iosîf Hcr-
tembrie la producţia globală s-a reali­ Ica. Nicolac Tudoran, Ioan Spătarii şi
zat o depăşire dc 14.3 la sută. In cc alţii se numără printre cei caic au adus
priveşte creşterea productivităţii mun­ şi aduc o contribuţie deosebita la înde­
cii s-a realizat o depăşire a sarcinilor plinirea şi depăşirea sarcinilor dc plan.
T. LĂZĂRESCU
de plan cu 19,5 la sută, iar economiile
funcţionar
la preţul de cost sc ridică la 19.000 lei.
(din colectivul subrcdacţici
Printre sectoarele cu rezultate bune sc voluntare Orăştic)

N o i utilaje paloare asigură o bună sccuriLiuc şi pro­
tecţia corespunzătoare a instalaţiilor c-
pentru mină Icclricc din subteran.

Acum cîteva zile a sosit la E.M. Lu­
peni un nou lot de ventilatoare electri­
ce pentru îmbunătăţirea aerajului în
subteran. Revizuirea lor a fost încredin­
POPAS PE MUNTELE ŞURIANU (fotografia de sus). ţată tinerilor utcmişiî Milui Timar şi In oraşul I.upcni funcţionează o uni­
Mihai Preotu, sarcini dc care s-au achi­ versitate populară la caic sînt înscrişi
tat cu cinste. Astfel, primele ventila­ numeroşi oameni ai muncii. De curînd,
VEDERE DIN NOUL ORAŞ AL METALURGIŞTILOR — CUGIR (fo­ toare dc 410 m.c. şi 60 m.c. au şi fost profesorul Romeo Dăscălcscu, din Bucu­
introduse în subteran. De asemenea, a- reşti, 3 expus în faţa cursanţilor o lecţie
tografia din dreapta).
parataiclc electrice aniigiizutoasc s-au cu ierna : „Profilul moral al tînăruîu»
E. MÂRACINESCU îmbogăţit prin sosirea unui număr dc dc azi".
tehnician 6C întrerupătoare A.C.-60 şi A.G.-25 de La sfîrşitul lecţiei participanţii au
(din colectivul subredacţiei vo­ l.t Elccuoaparataj Bucureşti. Construite mulţumit profesorului pentru frumoasa
luntare Cu/ix> la un înalt nivel tehnic aceste întrcru- şî interesanta sa expunere.