Page 97 - 1964-10

'P r o l e t a r i d i n t o a t e ţ ă r i l e , v n i Ţ i - v a i
încheierea discuţiilor dintre delegaţiile
CITIŢI
IN N U M Ă R U L organelor de planificare din R.P. Română

D E A z i
şi R.P. Bulgaria privind colaborarea
^ O preocupare centrală :
ASIGURAREA CONDIŢIILOR economică pe perioada 1966-1970
OPTIME PENTRU IERNA­
Aţa cum s-a anunţat, în ziua de 27 industriei dc aparate, acumulatori cu
TUL ANIMALELOR octombrie s-au încheiat la Bucureşti plăci de plumb, izolatori electrici ctc.
(pag. 2-a) discuţiile privind colaborarea economică din Bulgaria şi livrări de utilaj petro­
& Alegeri în organizaţiile de romîno-bulgară şi livrările reciproce la lier de foraj-extracţie, maşini agricole,
partid. Servicii prompte, dc ca­ principalele categorii dc mărfuri pe pe­ unele utilaje pentru industria alimenta­
litate rioada 1966— 197C. ră, precum şi. produse ale industriei e-
O Cârti noi In discuţiile care au avut Joc s-a con­ Icctrotclinicc dc curenţi tari ctc. din
venit dezvoltarea —■ pc baze reciproc Romînia.
Agendă avantajoase — a volumului schimburi­ Părţile au convenit ca produsele ce
(pag. 3-a) lor de mărfuri, constînd în principal sc vor Kvra reciproc şi în special maşi­
<► De peste hotare din livrări din R.P. Bulgaria dc fero- nile şi utilajele să corespundă nivelului
(pag. 4-a) mangan, laminate de oţel, zinc electro­ tehnic — calitativ ce) mai înalt şi în
litic. laminate dc zinc, produse chimice acest scop ele vor întreprinde măsurile
ca antidăunători pc bază dc zinc, do- necesare.
rură de amoniu şi altele, precum şi Cele două delegaţii au convenit ca la
livrări din R.P. Romînă dc produse pe­ elaborarea planurilor de dezvoltare a
troliere, sare, negru de fum, fibre sin­ economiilor celor două ţări sa sc ţină
tetice, medicamente, coloranţi şi alte scama de rezultatele actualelor discuţii,
urrrînd ca acestea să fie completate şi
SARBATOAREA produse ale industriei chimice. lărgite la tratativele privind încheierea
De asemenea au fost stabilite măsuri
dc
schimburilor
pentru dezvoltarea
sortimente dc laminate şi ţevi dc oţel. Acordului comercial de lungă durată şi
a protocoalelor comerciale anuale din­
Totodată s-a căzut de acord asupra
tre Republica Populara Romînă şi Re­
CRONICA podarilor harnici şi pricepuţi pen­ TOAMNEI unor livrări reciproce dc produse ale publica Populară Bulgaria pentru anii
In anotimp de toamnă grija gos­
1966—1970.
industriei constructoare dc maşini, con-
tru soarta producţiei prezente
si
viitoare face ca ogoarele, podgoriile stînd în motoare electrice, produse ale (Agerprcs)
şi livezile să fie pline de anima­
ţie. Şi nu este bucurie mai mare bele de struguri, întrecînd forma Vizita delegaţiei militare sovietice
ca aceea cinci constaţi că prevede­ tiparelor obişnuite, au atins greu­
rile planurilor — oglinda activită­ tăţi pe măsura eforturilor depuse.
ţii fiecărei unităţi agricole — se Simple calcule dovedesc că produc­ în regiunea Braşov
realizează cu succes. In asemenea ţia de struguri întrece cu peste Miercuri delegaţia militară sovietică rornîni şi sovietici din localitate.
Împrejurări nu este lipsit de impor­ 1.000 kg la na pe cea planificată condusă de mareşalul Uniunii Sovie­ In continuare, a fost vizitată o şcoa­
tanţă să cunoşti cîte ceva din bi­ Această cifră raportată la scara în­ tice, A. A. Grcciko, prim-locţiitor al lă militară superioară de ofiţeri. Dele­
lanţul muncii viticultorilor, oa­ tregii Suprafeţe ocupate cu viţă de ministrului apărării al U.R.S.S., a sosit gaţia militară sovietică a avut o întîl-
vie înseamnă sute de tone de vin
în nouă luni să rodească din plin dealurile ster­ date peste plan. Fără îndoială că la Braşov. nirc la Casa ofiţerilor cu cadrele di­
menii care prin eforturile lor fac
dactice, elevii şcolii militare vizitate
Dimineaţa, membrii delegaţiei înso­
pe, altădată considerate propice meritul unui asemenea succes se ţiţi de general maior Vasiîe Ionel, aJ- şi alţi militari din garnizoana Braşov.
numai pentru vegetaţia mărăcini­ datoreste in primul tind oamenilor junct al ministrului forţelor armate aic După-amiaza a fost vizitată G.A.C.
: ESTE 60.600 TONE lor, porumbarului sau măceşului. «are au ştiut să dea acestor locuri R.P.R., au făcut o vizita la Sfatul popu­ din comuna Bod, de lingă Braşov. Sea­
renumele lor binemeritat
Con­
In această toamnă pentru
prima
ra, preşedintele Sfatului popular al re­
lar regional, unde au fost primiţi de
dată la Daia. în podgoriile Ciicău-
COCS ECONOMISIT ilui. la Gîrbova sau Galda de Jos. stantin Cncoveanu, Costache Moga preşedintele comitetului executiv Ion giunii Braşov, a oferit o masă la Pre­
şi Gheorghe Gherman sînt eîţivn
deal' în cinstea oaspeţilor.
de pe zeci de hectare s-a cules în- din cei care au coordonat cu pri­ Mărcuş. Oaspeţii sovietici au depus apoi (Agerprcs)
coroane de flori U rjmitirul eroilor
Furnalişth dc la Hunedoara au tîiul rod de struguri din viile ti­ cepere întrecerea însufleţită în
pornit anul acesta iniţiativa va­ nere competiţia desfăşurată în timp
loroasa dc a realiza ţi depăşi an­ O invitaţie la Intîlnire cu toam­ pentru a da vinului strălucirea,
gajamentul anual la fontă, cu na în ateste locuri n-arc- egal şi limpezimea şi buchetul renumite­
cocs economisit. Pentru a-i da orice amator de struguri o acceptă lor soiuri de Fetească.( lordovan,
viată cu succes, sub îndrumarea cu plăcere. O asemenea ocazie mi Riesling sau Pinot Gris.’
organizaţiilor dc partid ci s-au s-a oferit nu de mult, avîndu-l ca Că priceperea si talentul viticul­
străduit să ridice continuu tem­ interlocutor pc tov Constantin Ca- torilor dc Ja Apoldul dc Sus au
peratura acrului insuflat în fur­ coveanu, unul din brigadierii viti­ fructificat din plin o dovedeşte
nale, să reducă durata opririlor coli de la G.A.S Apoldul de Sus. faptul că zilnic spre crama moder­
accidentale fi dc mers redus şi De la el am aflat că viţa dc vie, nă cu o capacitate dc peste 100 va­
să întreţină în stare cît mai bună care aduce gospodăriei de stat cele goane. care a fost dată în acest an
agregatele. în exploatare, se îndreaptă parcă
mai mari venituri, ocupă 245 ha.
In cadrul întrecerii desfăşura­ La acestea se vor adăuga, vorbind ncsfîrşit convoiul carelor, maşini­
tă între echipe fi schimburi, fie­ de perspectivă, alte 44 ha caic ur­ lor si al remorcilor Ele alimentea­
care muncitor, inginer şi tehni­ mează a fi plantate în această ză linul cu zeci de tone de stru­
cian s-a străduit să contribuie toamnă: In discuţiile pe « are le-am guri. acesta făcind să curgă fără
la respectarea întocmai a reţete­ avut cu lucrătorii, aceştia mi-au încetare musiul gustos şi aromat,
lor de dozare, a graficelor dc în- explicat că butucii de vie pe rod caic mi peste mult timp vu căpăta
cărcarc-dcscărcarc şi a instrucţiu­ sînt de dată mai veche. Dar prin calităţile vinurilor superioare.
nilor tehnologice. Ca urmare, pe munca şi priceperea oamenilor, an Motivul cel mai temeinic care
panouri, dc la o lună la alta, de an ei reuşesc să obţină produc­ te face să crezi că munca viticul­
s-r.u înregistrat realizări tot mai ţii tot mai mari. Acestui scop i-au torilor a fost cit se poate de rod­
frumoase. Nu o dată la secţia a subordonat toate eforturile specia­ nică îl poţi afla piivind cum lu­
doua furnale s-cu înscris consu­ liştii şi lucrătorii de la G AS crătorii de aici trăiesc din plin
muri specifice cu circa ICO kg de Apold. .Şi ele nu au rămas fără re­ bucuria culesului, adevărata săr­
cocs pe tona de fontă mai mici Printre deschizătorii de drumuri în adîncurilc minei Dîlja se numără zultate practice Argumentele sînt bătoare a toamnei.
dccît cele planificate, iar la sec­ şi minerii şefi dc schimb Gheorghe Meiuş, Constantin Rîpa $i Ghcorghe cit se ponte de convingătoare. I3oa- Legat de dezvoltarea viticulturii,
ţia a l(I-a cu peste 200 kg. Stanic, Foto : N. Moldovcanu trebuie reţinute planurile de viitor
pc care lucrătorii de la G.A.S.
Apold şi Ic-au conturat cu multă
CU PLANUL lectricieni pentru rccupcrarcj cărbune­ chibzuinţă. In anii următori, celor
V E Ş T I DIN LUPEN I lui rămas în vagoncle. La această acţiu­ 44 ha ce se vor planta în toamnă
ANUAL REALIZAT ne organizată de comitent! U.T.M. au m viţă de vie (materialul necesar
liind asigurat din peoiniera gospo­
participat peste 30 dc tineri. In cele 4 dăriei. iar terenul fiind desfundai
Din- nou redacţia a fost în­ fnmînâri de buletine tanţii miliţiei au înmuiat tinerilor bu­ ore de muncă patriotică prestate ci au
ştiinţată telefonie dc un alţ şis letinele dc identitate. recuperat 43 ton*> dc * cărbune- Ţinerii şi pichetat), le vor urma alte zeci
şi c»ecj rfp «hcrtai -<\
n r-v a ' fâcir
îmbucurător succes obţinut de Ioan Bogdan, Vasilc Laurcan, loan No-
Intr-una din sălile clpbului muncito­
colectivul dc munca de la Între­ resc din Lupeni şi-nu dat intîlnîrc ti­ Muncă patriotică roacea, Bertca Rmlolf, au fost cci care «a geometria dealurilor privită din
prinderea dc materiale de con­ au obţinut cele mai bure rezultate. oncc unghi să capele o nouă stră­
strucţii din Bucea. La celălalt nerii care au împlinit vîrsta dc 14 ani. E. POPA lucire. pe măsura hărniciei si pri­
capăt al firului se afla tovară­ In faţa lor a fost prezentată o expunere In locul de staţionare a vagonctclor electrician ceperii cu care oamenii îi trasează
coordonatele.
şul inginer Ghcorghc Resiga, di­ privind drepturile şi.îndatoririle cetăţe­ goale dc la E.M. Lupeni şi-au dat' m- (din colectivul subredacţicî
rectorul întreprinderii : nilor R.P.R. După expunere reprezen­ lilnire mineri, lăcătuşi, mecanici şi e- voluntare dc la E.M. Lupeni) N. TlRCOD
— Alo, redacţia ? Vreau să vă
comunic că în zîua de 26 octom­
brie, colectivul nostru dc muncă Lurrînd la trei maşini, raboto-
ji-a realizat planul anual al pro­ s-ar putea să dispară şi aceste de­ ru! Io?a Alexc de la secţia scu-
ducţiei globale în proporţie de C O LO C V IU L P R O D U C Ţ IE I ficienţe. Cum ? Daca toţi minerii ar lâric a r< C. Orăştic, reuşeşte
100,29 la sută, iar al producti­ deveni controlori exigenţi ai calită­ să-şi depăşească în fiecare lună
vităţii muncii, pînă la această ţii ! planul cu 30 pînă la 40 la sută,
dată, a fost depăşit cu 1,2 la — Mă înscriu şi eu la răspuns — executind numai produse dc bună
sulă. Dintre produsele date peste s-a oferit inginerul Erederic Mera, calitate.
plan, cele mai bune rezultate stTu) serviciului producţie. Le pro­
s-au obţinut la sortimentul pîsla mitem furnaliştilor hunedoreni că-i
minerală : prevederile au fost în­ O în tre b a re , tre i ră s p u n s u ri vom sprijini in realizarea angaja­
trecute cu 31.2 procente. mentului lor de a depăşi simţitor Noi unităţi
— Vă rugăm să explicaţi ce a planul dc producţie în anul viitor —
stat la baza acestor realizări. © Veşti bune din Hune­ Aşadar tema colocviului de faţă Anul trecut. încă prin august, co­ rii vitezelor de avansare la orizon­ asta c hotărîrea întregului nostru de prelucrare a laptelui
— Succesul colectivului nostru a fost atacată înainte dc a ajunge mitetul de partid a analizat stadiul tul IV în vederea punerii mai degra­ colectiv. Vreau «a în răspunsul meu
se dalorcştc îndrumării compe­ doara © Pregătirile — noi la Ghelar. Angajamentul furna- in care se află pregătirile pentru bă în exploatare a abatajelor din a- să arăt cîtcva din măsurile pe care
tente a activităţii economice dc lişlilor hunedoreni a pus o întrebare nivelul dc producţie al anului 1964 ceaslă parte a minei. le-am luat pentru a ne realiza pla­ In ultimul timp au Intrat în pro­
către organizaţia dc partid, mă­ izvorul succeselor © 1000 de căpetenie minerilor: „Cum ii spri­ S-a constatat alunei că unele lucrări —- Aş vrea să complclez răspun­ nul ritmic şi In to(î indicatorii. O ducţie noi unităţi dc prelucrare ,i lap­
surilor teltnico-organizatoriee a- jinim pe furnalişti ?". Preocuparea de deschidere, precum si obiectivele deosebită atenţie vom acorda creş­ telui la Bacău, Tg. Neamţ, Piatra
plicatc în practică, precum şi en­ fone metal pe seama ca­ a devenit colectivă şi fiecare om a geologice sînt rămase în urma gra­ sul. tovarăşului Jjanu —■ a interve­ terii productivităţii muncii. In acest Neamţ, flăilcşti şi alte localităţi si­
tuziasmului muncitorilor Adal- lităţii @ Controlorii mi­ pregătit un răspuns. Cînd am adre­ ficelor. S-au luat măsuri de urgen­ nit in discuţie inginerul Irimîc Cn- sens va scădea numărul ele găuri pe tuate în zone cu specific zootehnic.
bert Furca, Arpad Tordaî, ionn sat deci şi noi întrebarea, am primit tare şi sfirşitul anului nc-a găsit cu targiu, şeful C.T.C. de la exploata­ tona de minereu, vom reduce efecti­ Unităţile Hc prcluci^rc a laptelui au
re. Pe furnalişti îi interesează in
Huli, Petru Bozan şi mulţi alţii. neri, minerii controlori pc loc răspunsurile. Mai întîi. to­ suficientă linie de front dc lucru, cu mod deosebit calitatea minereului. vul indirect productiv, folosindu-l la introdus reccn' în fabricaţie noi
Deoarece în faţa colectivului varăşul Jiann loan, secretarul co­ suficiente rezerve de minereu gata alte lucrări, va creşte ponderea pro­ produse. L'c «X'.nplu, alături dc cu­
nostru se punea problema inînui- © Cum se văd succesele mitetului de partid : pentru a fi puse în exploatare Tot­ Dacă minereul e bogat in fier şi de ducţiei extrasă prin metode de marc noscutele telemea şi caşcaval de Do-
rii unor maşini şi utilaje noi, — Cum îi sprijinim pc furnalişti ? odată s-a dat indicaţie organizaţii­ gianulnţic corespunzătoare. indicii productivitate de la 32 la sută la 40 brogea, la Constanţa sc prepară dc cu-
de utilizare a furnalelor cresc, con­
conducerea întreprinderii a tri­ anului viitor Mai bine de cum i-am sprijinit pînă lor de bază P.M.R. să studieze temei­ sumul de cocs scade. Minerii cunosc la sută. La orizontul 111 se va în­ rînd alta sortimente ca lapte pasteu­
mis muncitori, maiştri şi ingineri Cine a adus primul vestea nu se acum. Şi ca să vă daţi seama că nic condiţiile de lucru pentru 1964 bine acest lucru De aceea, preocu­ locui rambleierca in lîsie cu ram- rizat, brînză cu sinîntînă şi iaurt con­
la unele întreprinderi similare ştie. Mulţi au aflat-o din ziare. Im­ pînă acum i-am sprijinit totuşi mul­ şi să facă pregătiri temeinice in a- parea pentru îmbunătăţirea calităţii bleierea in vatră, ceea ce va asi­ centrat.
din ţară. întorşi la locurile dc portantă c însăşi vestea : furnalişth ţumitor, voi enunţa realizările noa- ccst scop. e a întregului colectiv. In acest sens. gura sporirea randamentului de la
muncă ci au împărtăşit din ex­ din Hunedoara s-au angajat să lu­ slre pe nouă luni: 11.177 tone mi­ Am început anul bine. cu succese fn exploatarea noastră s-a întărit 4 mc. pc post la 5.5 m.c. pe post. (Agcrpres)
perienţa acumulară şi celorlalţi creze în iot cursul trimestrului IV nereu peste plan. J.000 tone metal Dar acest lucru nu era un motiv de mult controlul calităţii. Se face con­
•ir
muncitori, contribuind astfel la al anului în curs cu indicii prevă­ în plus numai pe seama îmbunătă­ liniştire Ritmul de producţie tre­ trol în abataje, la gurile dc încăr­ Tn drum spre Deva am trecut pc
îmbogăţirea cunoştinţelor aces­ zuţi a sc realiza în trimestrul I al ţirii calităţii. 382.000 lei economii la buia intensificat, ceea ce cerea noi la Hunedoara. I-am comunicat tova­
tora. care a vagonetelor, Ja puţ. in staţia Pentru completarea
anului viitor. Vor. prin urmare, s-o preţul de cost, 4.42 la sută spor la măsuri de organizare, noi îmbunătă­ de sortare. Controlorii sint toţi, fără răşului inginer Doboli Alexc. şeful
Inovaţiile aplicate, măsurile or­ ia înaintea timpului, să ajungă la productivitatea valorică. Prin ur­ ţiri ale procesului tehnologic. Pentru excepţie, l'oşli şefi de brigăzi şi c- secţiei I furnale, cele trei răspun­
ganizatorice luate pe flux tehno­ capătul şesenalului mai devreme de- mare, in viitor vom depune eforturi realizarea acestor cerinţe era nece­ chipe, deci mineri dintre cci mai suri primite la colocviul dc la Ghe­ golurilor In livezi
logic, priceperea cu care mun­ cit e planificat. stăruitoare pentru a extrage si mai sar să fie antrenat întregul colectiv. pricepuţi. Şi. cc! mai important e lar. La rîndul său. acesta a făcut ur­
cesc oamenii, ne-au permis ca — Asta înseamnă că furnalişth se mult minereu peste plan. cu un con­ La indicaţia comitetului de partid, faptul că toţi controlorii nu fac nu­ mătoarea iernai vă : In vederea completării golurilor în li­
încă din primele trimestre să bizuie şi pe noi — spunea minerul ţinut rit mai ridicat de metal şi bi­ birourile organizaţiilor dc baz.5 mai control, ci dau şi îndrumări. — Pe noi nc mulţumeşte un sin­ vezi, in gospodăriile colective din raio­
producem la capacitatea nomina­ Constantin Ţuchendrea, de la mina neînţeles, cu cit mai puţin steril. Ac­ P M R. au pus in discuţia comuniş­ Cu toate acestea, mai sînt defi­ gur răspuns : minereu mult şi bun. nul Haţeg au fost efectuate peste S500
Ghelar. Doar noi le dăm materia tivitatea de pînă acum nc dă con­ tilor cele mai importante probleme cienţe în ce priveşte calitatea. Mai Şi credem că vom primi acest răs­
la proiectată şi să ne realizăm cu B'opi, din cele 12.000 planificate. Cele
primă. Se vede că dinspre partea vingerea că realizările noastre vii­ ridicate în sectoarele respective, lu- sint cazuri cînd nu sc puşcă selec­ puns.
mult înainte dc termen sarcinile noastră nu-şi fac probleme. Asta ne toare vor fi întocmai cum spunem indu-se cu acest prilej măsuri im­ tiv deşi există condiţii, se mai întîm- feri am vorbit la telefon cu Ghe- mai bune realizări în această privinţă
s-au obţinut Ia G.A.C. din Bcrthclor,
dc producţie pe anul 1964. face să nc mîndrim, dar ne şi o- Şi iată Ja ce mă refer cînd fac a- portante La nivel de exploatare, plă ca în goana după producţie să lanil. Am cerut situaţia producţiei.
bligă. ccaslă afirmaţie. precum şi Ja nivelul sectoarelor, s-au sc neglijeze selecţionarea sterilului. Peste plan : 1 200 tone Credem că Ciula Mare, Dcmsuş, Pcştcana ş.a, O
alcătuit colective de studiu a unor Apoi, oricît de exigenţi ar fi con­ răspunsul aşteptat de furnalişti a si dată cu executarea gropilor s-au depus
probleme dificile. Un astfel de co­ trolorii, mai scapă vagonete cu un început să fie dat. comenzile necesare pentru procurarea
lectiv a studiat posibilităţile creşte­ procent mai ridicat dc steril. Tolusi
» Ing. N. ANDRONACHE materialului sâditor.
La concret
A C T U A L IT Ă Ţ I Unii posesori de motociclete obişnuiesc să-şi
încerce motoarele în preajma locuinţelor, ncţi-
nînd seama câ este noapte sau zori dc zi. Aşa sc
întîmplă la Deva la locul de parcar.c a autovehi­
Industria dc confecţii şi tricotaje a rea­ lonul scăpat din mîînî de portar. In min.
lizat în acest an o cantitate de îmbrăcăminte 13 arbitrul întilnirii M. Ostnficiu elimină cu culelor şi la Hunedoara cu motocicliştii din
blocul 82.
cu 17,3 la sută şi respectiv 21,4 la sulă mai uşurinţă pc Stokcr dc la Minerul. In min.
mare decît în trei trimestre din anul tre­ 22 tcxtiliştii urcă scorul la 2-0 prin Stoica.
cut. Sporul de produse a fost realizat îndeo­ Apoi în min. 36, Minerul reduce scorul prin
sebi datorită perfecţionării unor utilaje şi Butca. Nu trece dccît un minut şi tcxtiliştii
dotării cu noi maşini a fabricilor existente. înscriu prin Urcan dintr-un unghi dificil.
O data cu creşterea producţiei, unităţile in­ In min. 40 Zlăgncanu dc la Minerul înscrie
dustriale au lărgit gama sortimentelor, ţi- dintr-o iovîtură de la II m. In min. 53 Bur­
nînd seama dc cerinţele cumpărătorilor. Co­ tea dc Ia Textila ridică scorul la 4-2. In con­
lecţia de confecţii s-a îmbogăţit astfel cu tinuare jucătorii de la Minerul înscriu două
IU WFZG 5.000 de modele în desene şi poziţii coloris- goluri prin Zlăgncanu şi Brcda, astfel câ în-
ticc variate.
lîlnirca ia sfîrşii cu rezultatul de 4-4.
m (Agerprcs) N. SBUCHEA
^ Meciul dc fotbal dintre echipele Mine­ corespondent
rul Aninoasa — Textila Sebeş, restanţă din Numeroşi tineri dc Ia C.S. Hunedoara
campionatul regional, s-a desfăşurat ieri la
b- . _ur Tn --- şi-au dat întîlnîrc la „Joia tineretului" Cc sc
Haţeg. Ambele formaţii au desfăşurat un joc
rapid, cu pase precise, lăsînd o frumoasă im­ organizează azi la Clubul siderurgicilor. In
presie spectatorilor. In miri. 5 tcxtiliştii mar­ cadrul întilnirii va avea doc şi un concurs
— chează primul gol prin Adam, care reia ba­ de ghicitori literare. Concert de noapte...
HAŢEG. .Vedere de la Complexul de tăiere şi prelucrare a cărnii. Desen de V. Mihăilescu