Page 98 - 1964-10

Paa. i DittriXtti iocialitMului FTr. 305ST i
■ a

O preocupare

centrală

Obţinerea unor producţii animaliere sporite este a existat suficientă preocupare fată de asigurarea ba­
determinată în mare măsură de modul cum anima' zei furajere, fată de terminarea construcţiilor plani­
lele sînt îngrijite şt hrănite pe timpul iernii. In ma­ ficate şi de alimentarea cu apă a fermelor. In pa­
joritatea gospodăriilor colective din regiunea noa­ gina de faţă redăm cîieva aspecte asupra modului
stră s-au creat condiţii corespunzătoare pentru hră­ cum s-a pregătit iernatul animalelor înlr-o serie de
nirea şi adăpostirea animalelor pe perioada de sta- gospodării colective, precum şi unele indica[ii pen­
bu/atie. Sînt insă si gospodării colective in care nu tru colectiviştii şi specialiştii din agricultură.

^ __V''
II N ^ II <0> N «J IL ^ IL P ■» ş r r j v *

SE POT OBŢINE REZULTATE HA tiz L s

£
Gospodăriile agricole colective din Vinţ, Berghin, Ciugud, Ighiu ş.a., zolvarea căreia depinde menţinerea
raionul Alba dispun de condiţii na­ care au însilozat mai puţin de 60 animalelor la un potenţial de pro­
turale prielnice pentru creşterea a- la sută din cantităţile de furaje pre­ ducţie ridicat. In această direcţie
nimalelor .şi de o bună tradiţie In văzute. Slaba preocupare a consi­ conduceiile unor G.A.C. cum sînt La gospodăria agricolă de stat din Eîvcea, pe lingă preocuparea
această îndeletnicire. Urmărind mo­ liilor de conducere a unităţilor res­ cele din Henig. Stremţ şi Berghin RAŢII ECHILIBRATE- pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare, lucrătorii au acor­
dul cum se realizează sarcinile sta­ pective faţă de asigurarea suculen­ s-au preocupat cu răspundere, cap- dat o atenţia deosebită şi creării unor condiţii bune de adăpostiră a
bilite în sectorul zootehnic al aces­ telor nu ponte fi decît păgubitoare, tînd izvoare si construind fîntini animalelor. Grajdurile au asigurată o bună aerisire, căldură suficientă
tor unităţi, se constată că de la an ducînd la diminuarea producţiei de noi. Nu acelaşi lucru se poate spune PRODUCŢII SPORITE şi sint iluminate cu curent electric Totodată ele sint prevăzute cu ca­
la an, rezultatele sînt tot mai mari. lapte si came. Pentru substituirea despre G.A.C. din Ighiu, Galda. Alba nale pentru scurgerea urinei, au instalate adăpători automate, iar mul­
In ceea ce priveşte creşterea efecti­ unei părţi din deficitul creat la a- Iulia. care deşi posedă de 2-3 ani sul vacilor se face mecanic.
velor la unele categorii de animale cest sortiment, unităţile amintite vor tuburile necesare sau pompe pentru Dc la învaţămîntul agrozootehnic şi gurate decît în mică măsură cantităţile
s-au înregistrat depăşiri faţă de ci­ fi îndrumate să prepare cantităţi cit apă. nu s-au îngrijit dc asigurarea din restul activităţii, colectiviştii noştri de furaje necesare. O asemenea apro­
frele planificate pentru acest an. mai mari de coceni în amestec cu alimentării cu apă a fermelor, ceea au acumulat o bogată experienţă şi in vizionare cu furaje ne va permite să ob­
Bunăoară, la păsări numărul exis­ melasă, tăiţei sau prin saramurare. cc face ca la unităţile respective să ceea cc priveşte întocmirea unor raţii ţinem rezultate şi mai frumoase în do­
tent este mai mare decît cel prevă­ Cunoscînd avantajele folosirii fu­ se intîmpine greutăţi la adăpatul a- echilibrate în unităţi nutritive şi al- lapte, lînă, ouă etc. De altfel, numai Asigirâm nutreţuri
meniul creşterii producţiei dc carne,
zut cu peste 9.800 capete, la porci rajelor in hrana animalelor în stare nimalelor. La G.A.C. din Ighiu ani­ bumină digestibilă. Practica a dovedit
cu 1.065. la ovine cu aproape 3 900. preparată, au fost luate măsuri malele se adapă din rin, iarna co­ însă că aceste raţii nu pot fi judicios pînă la 1 octombrie noi am realizat,
iar la vacile de lapte cu peste 1.500. pentru punerea în funcţiune a to­ lectiviştii fiind nevoiţi să spargă întocmite fără a avea asigurată o bază de Ia fiecare vacă furajată, în medic în cantităţi îndestulătoare
Paralel cu sporirea efectivelor, con­ cătorilor şi morilor cu ciocănele, în gheaţa pentru a le adăpa. Din aceas­ furajeră corespunzătoare. De aceea, a- cîte 1.511 litri lapte. Acest lucru^ ne-a
siliul agricol raional a acordat un vederea urnirii concentratelor şi pre­ tă cauză, producţia de lapte este cuni cînd se apropie perioada dc ier­ dat posibilitatea ca, încă la sfîrşîtul
sprijin mai eficient conducerilor gos­ parării făinii de lucerna. In această scăzută, iar starea sănătăţii anima­ nare a animalelor, pe lingă alte munci lunii septembrie, să achităm în între­ cu dovleciî pe care urmează să-i re­
podăriilor colective pentru a asigura direcţie G.A.C. din Teiuş şi Cistei lelor nu este corespunzătoare, cazu­ dc sezon, în ccnrrul activităţii colecti­ gime planul anual dc contractări la Sectorul zootehnic al gospodăriei coltăm de pe 124 hectare. Şi restul co­
creşterea continuă a producţiei de au obţinut rezultate bune prin fo­ rile de îmbolnăvire si de sterilita­ viştilor din Sebeş stă şi completarea lapte, livrînd pînă acum în plus 30 hl. rîoastrc colective este în continuă dez­ cenilor care vor răminc neînsilozaţi îi
lapte şi carne. Drept urmare, pe pri­ losirea făinii de lucerna în hrana te fiind mai frecvente. In legătură cantităţilor necesare de furaje, in ra­ Succesele dobîndite vor fi dezvoltate voltare. In prezent avem în proprie­ vom administra în hrana animalelor
mele 9 luni ale acestui an s-a rea­ porcilor şi a păsărilor. Totodată ţi­ cu pregătirea iernăm animalelor ţi­ port cu efectivele şi speciile de ani­ şi consolidate. Avînd create toate con­ tate obştească un efectiv de 331 ovine, numai în stare preparată.
lizat o producţie de lapte mai mare nem să remarcăm faptul că s-n îm­ nem. de asemenea, să evidenţiem ca male pe care lc deţinem in proprietate diţiile pentru o bună iernare a anima­ din care 60 vaci cu lapte. 1.000 ţjovinc Pentru o buna gospodărire şi folosiro
decît cea obţinută in întreg anul bunătăţit simţitor calitatea furajelor. pozitiv exemplul gospodăriilor co­ obştească. lelor şi dispunînd de furaje suficiente, şi aproape 120 porcine. Buna îngrijire raţională a furajelor, acestea au fost
trecut. In ceea ce priveşte încărcă­ In acest sens evidenţiem ca pozitiv lective din Galtiu, Berghin, Teiuş, Asigurarea hranei necesare pentru vom întocmi raţii echilibrate pentru o şi I»rănire a acestor animale, în vederea date în primire brigadierului zootehnic
tura de animale la suta de hectare, exemplul oferit de G.A.C. din Teius, Drîmbar. Oarda, sa,, unde s-au a- perioada dc stabulaţie celor 613 bo­ îngrijire şi li rănire cît niaî raţională a obţinerii unor producţii sporite dc car­ pc bază de proces verbal şi vor fi dis­
unele gospodării colective au reali­ Cistei, Galda. Galtiu. Berghin şi al­ menajat şi se folosesc cu bune re- vine, 1.633 ovine, 200 porcine şi 1.900 animalelor. Cunoscînd cantităţile nece­ ne, lapte, lînă etc., a stat mereu în
zat de pe acum sarcina prevăzuta tele. Nu acelaşi lucru sc poate spune z.ultate camerele do furajare si bu­ sare de furaje pe sortimente, pc baza centrul preocupărilor consiliului de tribuite prin cîntărirc potrivit raţiilor
dc păsări a început încă din lunile de
pentru anul 1965. Astfel. G.A.C. din însă despre gospodăria colectivă din cătăriile pentru prepararea hranei vară. Atunci am strîns şi depozitat cu experienţei acumulate în anii precedenţi, conducere. zilnice stabilite. In vederea păstrării şî
conservării în bune condiţiuni a fura­
Alba Iulia deţine în proprietate ob­ Yinţ. unde nu s-mi luat măsuri co­ destinată porcilor. In acelaşi timp grijă lucerna, trifoiul, fînurilc, diferite am trecut la alcătuirea raţiilor pe spe­ Sub îndrumarea organizaţie» de partid, jelor însilozate, fiecare groapă a fosC
ştească 35 bovine, 95 porcine. 01 respunzătoare pentru înlăturarea ri­ trebuie să arătăm că la G AC. din ierburi etc. Apoi. sub îndrumarea or­ cii şi categorii de animale. Pentru a asi­ noi facem ultimele pregătiri în vede­ acoperită cu polietilenă, urmînd a sa
ovine şi peste 540 păsări la suta1 de sipei. Aici, sub ochii brigadierului Mihalţ. Ighiu şi Vinţ există o slabă ganizaţiei dc partid, am trecut din vre­ gura respectarea raţiilor vom urmări ca rea iernărit corespunzătoare a anima­
hectare. Asemenea încărcături an zootehnic, animalele se hrănesc di­ preocupare în această direcţie. me la însilozarea dc ierburi, borceng, brigadierul zootehnic sau vicepreşedin­ lelor proprietate obştească. Astfel, a- mai pune şi un strat dc 3-4 rînduri da
coceni legaţi în snopi. Prin
nusur..o
realizat şî G.A.C. din Miceşti, Mi­ rect de la şire. Consiliul de condu­ Analîzînd stadiul pregătirilor si vîrfuri de la cocenii dc porumb şi tele gospodăriei colective să asiste la dăpostîrca este asigurata prin darea dc luate şi prin ceea cc ne-am propus si
halţ. Teiuş etc. Preocupîndu-se în­ cere este dator ca fără întîrziere să posibilităţile existente se poate apre­ alte nutreţuri Ia însilozarea cărora a.n distribuirea furajelor şi la administrarea curînd în folosinţă a unui nou grajd mai facem, avem convingerea că in pe­
deaproape de buna hrânirc şi îngri­ ia măsuri pentru înlăturarea acestor cia că faţă de anii precedenţi există folosit şi soluţie dc melasă în concen­ lor în hrana animalelor. Tot în acest cu o capacitate dc 100 capete vite mari.
jire a animalelor, unele G.A.C. cum deficienţe. create condiţii mult mai bune pen­ traţie de 2 la sută. Pînă în prezent, scop, ne-am propus ca în cadrul lecţiilor Precizez că este asigurată şi alimenta­ rioada dc stabulaţie, animalele proprie­
rea cu apă. In acest scop între grajduri
tate obştească vor avea asigurate con­
sînt cele din Teius. Galtiu. Alba, Unele rezultate pozitive n-au în­ tru iernatul animalelor. In acest scop avem însilozate aproape 1.000 tone de predare la invaţămîntul agrozootehnic diţii ^ corespunzătoare pentru sporirea
Cricău, ş.a., au reuşit să obţină pro­ registrat şi în direcţia creării unor consiliul agricol raional a dat indi­ furaje valoroase. Acum se află în curs dc masă să insistăm mai mult asupra au fost amenajate un număr corespun­ continuă a producţiei animaliere. Pe
ducţii de lapte pe cap de vacă fura­ condiţii bune pentru adăpostirea a- caţii ca în toate gospodăriile colec­ de desfăşurare acţiunea de însilozarc necesităţii hrănirii raţionale a animale­ zător dc fîntîni şi jgheaburi.
jată cu 200—700 1 mai indicate faţă î'imalelor. La gospodăriile colective tive să se termine în cel mai scurt lor, dctermînînd pe îngrijitorii mulgă­ Acum, prcociioarca noastră principa­ lîngă preocuparea pentru strîngerca şi
de media realizată pe raion. timp întocmirea balanţelor furajere a porumbului însămînţat în acest scop lă, pe lingă stingerea la timp şi fără depozitarea tuturor resurselor dc furaje,
din Berghin. Oarda. Galtiu. Benic. pe o suprafaţă dc 12 hectare dc unde tori să înţeleagă însemnătatea respectării o deosebită atenţie vom acorda folosirii
înfăptuirea in continuare a sar­ Totoi etc., nu fost date în folosinţă în funcţie dc stocul de nutreţuri exis­ preconizăm să mai obţinem circa 450 acestor indicaţii, în vedeta sporirii con­ pierderi a recoltelor tîrzii şi executa­ economice a acestora. Pci»tru realizarea
cinilor stabilite în sectorul zootehnic noi adăposturi pentru bovine, ovine, tent la fiecare unitate. De asemenea, de tone nutreţ murat. Vom mai însi- tinue a producţiei animaliere. rea însămînţărilor de toamnă, constă obiectivului amintit nc-am propus să
este condiţionată în măsură hotărî- porcine şi păsări. La alte G.A.C, insă. sc va pune un accent deosebit pe loza sfecla furajeră cultivată pe 10 hec­ In raţia zilnică a unei vaci de lapte, şi în completarea baze» furajere. In a- luăm o seric de măsuri. In primul rînd
toare de o serie de factori între care cum sînt cele din Ciugud, Cricău. terminarea construcţiilor şi între­ tare, resturile de pe cele 25 hectare dc de pildă, va intra trifoi, lucerna, fîn ccst scop valorificăm toate resursele dc nc-am îndreptat atenţia înspre întoc­
un rol de mare însemnătate il are Alba lulia. Ighiu. Mihalţ etc., nu prinderea unor acţiuni care să asi­ grădină etc. Cocenii dc porumb vor fi natural şi de siloz, porumb, tăriţe etc. ca»*c dispunem. De altfel pînă acum am mirea unor raţii echilibrate şi economi-»
asigurarea unei baze furajere cores­ s-a acordat atenţia cuvenită termi­ gure o bună alimentare cu apă a administraţi în hrana animalelor numai Dc la o zi ia alta aceste furaje se vor pregătit aproape 270 tone dc fînuri na­ ce, ţinînd scama dc stocul dc furaţe asi­
punzătoare, crearea unor condiţii cit nării obiectivelor planificate, unele fermelor. Pe această cale vom reuşi în stare preparată, fapt pentru caic am administra prin rotaţie, astfel îneît unei turale şi trifolienc. cantităţi însemnate gurat şi dc necesitatea hrnnîrî» diferen­
mai bune pentru adăpostirea ani­ lucrări fiind întîrziate sau chinr ne­ să întreţinem şi să îngrijim în mod procurat 10.000 kg de melasă. In ce vaci să i se poară asigura zilnic cîte dc grosiere (paie de orz, pleavă etc.), ţiate a animalelor, potrivit producţiilor
malelor. permanentizarea îngrijito­ începute. Rămînerile in urmă sînt corespunzător animalele pe perioada priveşte concentratele, şi ele vor fî pre­ 9— 12 unităţi nutritive, ceea ce va per­ peste 650 tone dc nutreţuri însilozate, pc care Ic dau. In acelaşi timp, pentru
iar concentratele vor fi asigurate, în
rilor, ridicarea calificării lor etc. cu totul nejustificate dacă avem in de stabulaţie. ceea ce ne va permite parate, dispunînd în acest scop dc o mite obţinerea în fiecare zi a peste 10 afară de mazăre si orz, şi prin reţine­ obţinerea unor rezultate cît mai bune
Râspunzînd necesităţii de a asi­ vedere faptul că majoritatea unită­ să înregistrăm rezultate tot mai bune moară cu ciocănele. litri lapte de la fiecare vacă. Făcînd un rea din noua recoltă a peste 23 tone de în sectorul zootehnie, urmărim îndea­
gura la animale în permanenţă un ţilor şi-au procurat din timp mate­ in sectorul zootehnic. După calculele făcute, pentru peri- calcul, am ajuns la concluzia ca ince- porumb. In ultimele două săptămîni am proape respectarea principiului dc coin­
potenţial de producţie ridicat, con­ rialele necesare. In atenţia condu­ In atenţia consiliului agricol raio­ oada dc stabulaţie avem asigurate fu- P‘°d •ncum.......P‘«s la viitoarea pen­ însilozat cantităţi însemnate dc paie teresare materială a colectiviştilor caro
siliile de conducere ale G.A.C. mi cerilor gospodăriilor colective nmin- nal va sta în viitor sprijinul pe care ajele necesare nu numai cantitativ ci. oadă de păşunaţ de mazăre şi măzăriche, fînurî din mi­ lucrează în sectorul zootehnic, retribu-
“' #ls u 's........ putem obţine în medie
fost îndrumate şl sprijinite să ia .din., ..til,e . va .trebui să^sten darea grab- trebuie să-l dea. îndeosebi, gospo­ şi pe categorii, lucru deosebit de im­ pînâ la 2.000 litri lapte pc cap de vaci rişti şî ierburile cosite dc pc cele 30 indu-î după producţiile pc care le rea­
timp măsurile corespunzătoare pen nicâ in folosinţă a obiectivelor p'a- dăriilor colective unde s-au înregis­ portant în vederea întocmirii unor raţii furajată. hectare ocupate cu cartofi. Concentra­ lizează.
tru buna iernare a bovinelor, ovi­ nifirate. cunoscînd că dc aceasta de­ trat râmîneri în urmă si alte defi­ echilibrate. Mai mult. vom avea posi­ Raţiile sînt întocmire diferenţiat în tele au fost completate cu încă 10 tone
nelor, porcinelor şi păsărilor. Armii- pinde în bună măsură realizarea o- cienţe în această privinţă. bilitatea să realizam şî o rezervă de fu­ raport cu producţia şi greutatea cor­ dc tăriţe primite dc la I.R.I.C. Deva AUREL' MARIŞ
zînd modul cum s-au asigurat con­ bieclivelor propuse în sectorul zoo­ raje de 10 la sută. Acest lucru poate porală a animalelor. Avem un lot dc în schimbul unei cantităţi dc paie de preşedintele G.A.C.
diţiile necesare unei îngrijiri şi h ră­ tehnic. Medic veterinar T. VOICA fi considerat ca un succes pentru co­ grîu. dii» comuna Aurel Vlaicu,
niri corespunzătoare a animalelor pe Alimentarea cu apă a fermelor de şeful secţiei dc creştere a 15 vaci dc la care obţinem zilnic în raionul Orăştîc
perioada de stabulaţie se constată animalelor din cadrul Consiliului lectiviştii noştri mai ales dacă ţinem medie cîte 15—20 litri lapte. Pentru In ceea ce priveşte suculentele, tre­
că în majoritatea gospodăriilor co­ animale este o altă problemă de re­ agricol raional Alba scama că în anul trecut r.u au fost asî- acestea am stabilit raţii diferite faţa dc buie spus că în afara celor peste 650 N. R.
lective a existat o preocupare sus­ acele destinate vacilor care dau cîte tone de furaje însilozate la care am Preocuparea colectiviştilor din comu­
ţinută in această direcţie. Iată citeva folosit şî iactobacteriu, vom continua să na Aurel Vlaicu pentru buna iernare
aspecte privind felul cum s-a asi­ 10—13 litri. Pc parcurs, raţiile vor fi îns'lozam şi alte resurse dc nutreţuri a animalelor este evidentă. Totuşi si nici
gurat baza furajeră, adăpostirea ani­ schimbate în raport cu evoluţia pro­ astfel ca perioada de stabulaţie a ani­ se manifestă încă unele neajunsuri. Ne
malelor si alimentarea cu apă a fer­ De ce m sînt înlăturate deficienţele? ducţiei de lapte. In vederea realizării malelor să ne găsească cu circa 1.390 referim în primul rînd la calitatea unor
melor. Potrivit calculelor făcute, la acestui scop am făcut o instruire a în- tone dc suculente pregătite. In curînd furnic. Astfel, ooiumbul masă verde
unele sortimente de finale, pe total vom începe recoltatul florii-soarclin cu semănat pc 20 hectare în cultură du­
raion s-au asigurat cantităţi mai mari Colectiviştii din Foit, raionul Orâştic, grijitorilor-mulgătcri pentru ca aceştia combina universală. Aceasta va fi blă cu floarca-sonrclui a depăşit do
fată de necesar. In scopul compen­ rile incipiente. Nici pentru oi nu s-a trucţiilor începute şî de construirea unei sa poată ţine o evidenţă clară a pro­ însilozaiă în amestec cu porumb masă mult faza optimă de vegetaţie ; recol­
sării deficitului existent la alte sor­ au obţinut unele rezultate satisfăcătoa­ construit saivanul prevăzut. întrebat de noi finelui pentru adăpatul animalelor. ducţiei. Raţiile vor fi afişate la fiecare verde care ocupă o suprafaţă dc 20 tarea Iul este amînntă de la o zi la
timente s-au stabilit legături cu o re în ceea ce priveşte sporirea efective­ cc sc stă aşa, preşedintele gospodăriei Dc ducerea la îndeplinire a acestor sar­ grajd, iar dc respectarea lor va răspun­ hectare. După calculele preliminare, dc alta, în mod nejustificat, deşi sc cu­
scrie de întreprinderi care ne vor lor dc animale. Nn acelaşi lucru sc poa­ colective nc informa că materialele ne­ cini va trebui ca şî tovarăşii din cadrul aîc» vom obţine circa 200 tone dc nu­ noaşte că prîn uscare cl pierde din su­
furniza melasă, sroturi. tăiţei. pli­ te spune însă despre preocuparea lor faţă cesare au fost procurate din timp, iar în de atît şeful de fermă, brigadierul zoo­ treţ de bună calitate. Vom mai intro­ culentă. Dc aceea, sc impune ca para­
ne furajeră etc. In felul acesta se dc creşterea producţiei animaliere. Pro­ sat sc găsesc meseriaşi care ar fi putut consiliului agricol raional, care răspund tehnic cît şi fiecare îngrijîtor-mulgător. duce în silozuri şi 60 tone tăiţei dc lel cu alte munci dc sezon să se treacă
va crea un echilibru mai bun între ducţia de lapte pc cap de vacă furajată lucra la construcţii. de creşterea animalelor, să se preocupe sfeclă în amestec cu pleavă dc grîu, dc îndată şî la recoltarea furajului a-
cantitatea de proteine si albuminn eslc cu mult sub posibilităţi. Căror cau­ Rezultă din cclc relatate că singura în mal mare măsură. lng. INOCENŢIU FLOCA precum şi o marc cantitate dc coceni. mîntit, mai ales că gospodăria dispuno
digestibilă din raţii. Remarcăm ca ze se d,uoreşte această stare dc lucruri ? deficienţă a constat în faptul că nu s-a N. T. dc la G.A.C. din Sebeş Aceştia vor fi însîiozaţî în amestec şi dc o combină universală pentru siloz,
pozitiv faptul că în balanţa furajeră a Printre altele, consiliul dc conducere nu interesat nimeni din timp de începerea
sporit ponderea sortimentelor de fu­ a luat măsuri din timp pentru asigurarea lucrărilor (?!). La fel stau lucrurile şi
raje bogate în proteine. Astfel, s-a condiţiilor corespunzătoare dc adăposti- cu construcţia fmtînîî. Iarna animalele
dublat suprafaţa cultivată cu trifoi, rc a efectivelor dc animale. Conduce­ se adapă dc la o singură fîntînă, »inde
iar cea cu lucerna a crescut de a- rea G A C, s-a mulţumit doar să cons­ apa se scoate cu găleata. Din anii tre­
proape 3 ori. De asemenea, s-au mă­ tate deficienţele, prcocnpîndu-sc mai tîmpins prin folosirea acestui procedeu, P osibilităţile existente
cuţi se cunosc greutăţile mari, ce se în-
rit suprafeţele ocupate cu gulii, mor­ puţin de lichidarea lor. Că aşa stau lu­
covi, varză şi sfeclă furajeră, aceste crurile o dovedeşte situaţia nesatisfăcă- dar nici în aceasta direcţie nu s-a între­
culturi luînd extindere îndeosebi la toarc în care s-a pregătit iernatul ani­ prins nimic.
G.A.C. din Berghin, Drîmbar, Te­ malelor în acest an. Balanţa furajeră a Gospodăria colectivă dispune şi de o
iuş etc. Totodată a sporit preocu­ gospodăriei respective e deficitară, deşi moară cu ciocănele care poate fi folosi­ sa fie din plin valorificate
parea consiliilor de conducere ale existau condiţii pentru ca să sc asigure tă pentru prepararea nutreţurilor. Ea nu
gospodăriilor colective pentru asigu­ cantităţi suficiente ilc nutreţuri. La sucu­ a fost însă Instalată.
rarea unor cantităţi cit mai mari lente, dc pildă, s-a asigurat mai puţin Ca urmare a preocupării consiliilor creaza la consiliile agricole şi în uni­
de nutreţ mui at. Pînâ acum s-au în- de 30 la sută din cantitatea planificată. Făcînd o vizită la grajduri am cons­ agricole raionale şi orăşeneşti şi o con­ tăţile dc producţie. Anul acesta în lucerna şi otava să fie transportate şt conduceiile gospodăriilor colective. La
adăposturile pentru animale sc va
silozat peste 17.000 tone de diferite Aceasta pentru fantul că şî acum o parte tatat că animalele nu sînt lotizatc pe siliilor de conducere ale G.A.C. s-au majoritatea gospodăriilor colective s-au depozitate îi» cel mai scurt timp îi» ţînc scama ca ele să albă asigurata o
apropierea fermelor de animale. Pen­
nutreţuri. Cantităţi mai mari. între din porumbul cultivat pentru silo/, nu vîrstc. Nici vorbă nu poate fi despre îmbunătăţit conţinu»» realizările în asigurat cantităţi de furaje cu mult tru buna păstrare a nuucţurilor este bună aerisire, căldură suficientă şi
1 000— 1 600 tone. s-au realizat la s-a însilozat. Dc asemenea, nu s-a însilo­ hrănirea lor diferenţială în funcţie de sectorul zootehnic, înregistrîndu-se sporite faţă de anii precedenţi, ceea
G.A.C. din Galda. Drîmbar, Cistei. zat nici folarca-soarclui cultivată în a- producţiile pe care le dau. Cunoscînd rezultate tot mai bune în ceea ce pri­ ce va permite să se creeze rezerve indicat ca şirele să fie vîrfuite şi aco­ iluminat. Toate adăposturile trebuie
Căpud. Mihalţ. Teiuş etc. Dar. faţă mcstec cu iarbă de Sudau pe 6 ha., iar aceste deficienţe nu este deci dc mirare veşte sporirea efectivelor de animale însemnate la unele sortimente. Apre­ perite cu paie, aşezate în locuri unde verificate să aibă prevăzute canale
de posibilităţile şi de sarcinile sta­ o parte din resturile dc la grădina de că producţiile şî veniturile pc care Ic şî a producţiei acestora. Experienţa ciem ca pozitivă preocuparea consi­ este exclusă posibilitatea degradării pentru scurgere, astfel îneît să ofere
bilite, rezultatele înregistrate nu sînt legume au rămas nefolosiic. Nici calita­ realizează colectiviştii din Foit din sec­ gospodăriilor colective fruntaşe a do­ liilor dc conducere ale G.A.C. din Pia­ fînuriloi* prii» pătrunderea apei rezul­ condiţii corespunzătoare pentru caza­
peste tot satisfăcătoare. La G.A.C. tea silozului mi este corespunzătoare. torul zootehnic nu sînt pc măsura po­ vedii că producţii ridicate şi constante nul de Jos, Cîlnic, Gîrbova etc., unde tate din ploi. In această direcţie se rea animalelor. Rămînen în urmă în
din Mihalţ, de pildă, cu toate că se Iu ceea cc priveşte crearea condiţiilor sibilităţilor. In vederea lichidării lipsu­ de lapte, carne şi lînă sc obţin atunci furajele s-au depozitat în apropierea constată că mai există o sorie de nea­ ceea cc priveşte pregătirea adăpostu­
cunoaşte rolul stimulativ pe care-1 corespunzătoare pentru adăpostirea ani­ cînd animalele au asigurate condiţii fermelor dc animale, fiind în prea­ junsuri îndeosebi în G.A.C. din raioa­ rilor pentru animale sc constată mai
oraşul
re­
au nutreţurile Suculente asupra creş­ malelor. trebuie să spunem că şi acum. rilor semnalate este necesar ca organiza­ corespunzătoare de îngrijire şî hrânirc labil eîntărite. La unele unităţi, nu­ nele Haţeg, Brad şi O preocupare ales în raioanele Haţeg, Orăştie, Alba
Hunedoara.
gional
şi Ilîn. Faptul că majoritatea unităţilor
terii producţiei animaliere, din cele unul din grajdurile începute din anul ţia de partid să determine consiliul dc în tot cursul anului. treţurile au fost date în primire pc sporită trebuie să existe apoi faţă de si-au procurat materialele necesare
conducere al G.A.C. să sc preocupe cu
4.170 tone siloz planificate s-au rea­ trecut este ncicrminat, iar la un alt Producţiile de 2.000—3.000 litri lap­ bază de proccs-vcrbal brigadierilor strîngcrca şi prepararea nutreţurilor impune să sc ia şi măsurile organiza­
toată răspunderea de strîngcrca tuturor zootehnici sau vicepreşedinţilor G.A.C.
lizat abia 1.600 tone. Asemenea si­ grajd planificat a sc construi în acest te pc cap dc vacă furajată pe care grosiere. Cocenii, paiele, resturile dc torice care să asigure terminarea tu­
tuaţii se intîlnesc şi la G.A.C. din an nici măcar nu au fost atacate lucră­ resurselor dc furaje, de terminarea cons­ le-au realizat în anul trecut gospo­ şi apoi s-au repartizat pc îngrijito­ la grădinile dc legume, capilulcle de turor adăposturilor planificate, cvi-
dăriile colective din Clinic, Miercu­ rii de animale. Sînt însă şi G.A.C., floaica-soarclui, bostănoasclc consti­ tîadu-sc astfel risipa dc furaje şi ca­
rea. Deva. Teiuş ş.a., se d.'toresc fap­ îndeosebi în raioanele Haţeg şi Brad tuie rezerve însemnate de hrană cmc zurile dc îmbolnăvire a animalelor.
este necesar să se valorifice cît mat
In vederea obţinerii unor rezultate
,yrr V tului că în unităţile respective s-a a- unde aceste indicaţii nu se respectă, deplin. Urmărind realizarea acestui o- cît mai bune în sectorul zootehnic
ceea ce conduce la risipă şi la folo­
cordat o deosebită atenţie asigurării
% unei baze furajere variate şî îndestu­ sirea ncjudictoasă a nutreţurilor. hicctiv la G.A.C. Alba Iulia s-a trecut pot fi folosite maî bine şi alte posi­
, p ;. lătoare precum şi adăpostiriî anima­ tive Ie revine sarcina ca în cel maî combina universală pentiu siloz şi Ia bilităţi cum sînt urmărirea permanen­
ja
Specialiştilor din gospodăriile colec­
cocenilor din lan cu
la recoltarea
lelor în condiţii corespunzătoare. în­
retribuirea
tizării îngrijitorilor,
lor
I.' ■ • n, . £ rS' deosebi merită să fie evidenţiat exem­ scurt rimd să termine întocmirea ba­ însilozarea lor. Acest procedeu este in funcţie de producţiile pc caic Ic
lanţelor furajere, urmărind calcularea
bine să sc aplice în cît mai multe gos-‘
M; mărit îndeaproape folosirea cît mai rnţdlor pe specii şi categorii dc ani­ podarii colective. Dc asemenea, acolo sionale ele. Specialiştilor le revine sar­
-S ş plul G.A.C. din Clinic, unde s-a ur­ obţin, creşterea calificării lor profe­
<Hi.* eficienta a furatelor, alcătuindu-se ra­ male, în funcţie de producţia şi greu­ unde cxîstâ posibilităţi, cocenii să f»c cina sa vegheze permanent la apli­
;-,T " tatea acestora. Ln întocmirea raţiilor
ţii echilibrate şi diferenţiate pe specii îrsilozaţi în amestec cu melasă şî tă- carea în practică pc scară tot mai
■şi categorii de animale în funcţie de trebuie să sc aibă în vedere alît sto­ iţeî. La G.A.C. din Turdnş, Vaidci, largă a metodelor ştiinţifice dc creş­
stocul de nutreţuri asigurate. Nu a- cul de^ furaje existent în fiecare uni­ Soîniuş, Simcria ş.a., consiliile de con­ tere a animalelor, urmărind îmbogăţi­
i i t u * celaşi lucru se poate spune despic tate, cît şî raţiile necesare, tirmărindu- ducere nu s-au preocupat la timp cu rea nivelului cunoştinţelor îngrijitori­
G.A.C. dîn V.aţa, Brad. Brănişca. Li- sc asigurarea unui echilibru cit mai răspunderea cuvenită dc stiîngorca pa­ lor la cercurile agrozootehnice şi răs-
vnilca. Vaidci, Vînţul dc Jos, Sălaşul corespunzător între cantitatea dc pro­ ielor şi a plevcî, cu toate că unităţile pîndîrcn experienţei înaintate a lucră-
Superior şa., unde din cauza lipsei teine şi dc albumină digestibilă pc respective nu şi-au asigurat necesarul rorilo» fruntaşi din sectorul zootehnic.
f f lt v dc preocupare faţă dc asigurarea ba­ caic o conţii» raţiile. In vederea fo­ pentru aşternut .snu pentru hrănirea Manifestarea Uncî griji deosebite fr*ţa
# ,.V> zei furajere şi de buna adâpostirc a losirii cu maximum dc eficienţă a animalelor. Pentru folosirea economi­ de buna iernare a Animalelor cuc de­
furajelor este bine ca în toarc uuită-
că a nutreţurilor grosiere trebuie pre­
animalelor, acestea nu au fost îngrijite
ţdc sa «c facă lotizarea animalilor,
tinue a producţiei animaliere în ve­
■ şî hrănite în mod corespunzător în astfel îneît ele să poară fi hrănite co­ gătite dîn timp tocâtorîle şi amenajate terminată dc necesitatea sporiri» con­
x - perioada de stabulaţie, ceea ce a făcut camerele de furajare în vederea pre­ derea aprovizionări! populaţiei cu lap-
să sc înregistreze producţii scăzute de respunzător producţiilor dc caic Ie parării cocenilor şî paielor. Totodată, tc si carne. Iată dc cc în atent ia con­
J h laote, cazuri de îmbolnăviri şi dc ste­ dau. Pentru acer-sta Specialiştii din este necesar să fie puse în funcţie toa­ siliilor .-ştic o Ic raionale şi orăşeneşti,
rilitate. G.A.C. au datoria să urmărească mo­ te morile cu ciocănele pentru prepa­ a consiliilor de conducere ale G.A.C.
S f H In acest an există posibilităţi de­ dul cun» sc respectă administrarea ra­ rarea făinii de lucerna şi trifoi, cu trebuie să stea în permanenţă rezolva­
ţiilor stabilite şi să instruiască temei­
S w i pline pentru îmbunătăţirea simţitoare nic îngrijitorii dc animale. care sc poate substitui o mare parte rea problemelor legate dc buna în-
din deficitul de concentrate. Ii» afară
a condiţiilor dc iernare a animalelor.
Valorificarea cît maî bună a posibi­ O sarcină deosebit de importantă dc asigurarea bazei furajere, trebuie grijrc şi hrăn-rc a animalelor pc pe­
lităţilor create deninde însă de spi­ cric stă în faţa colectiviştilor în pe­ acordată multă atenţie alimentării cu rioada dc stabulaţie.
3kj(r ritul gospodăresc al consiliilor dc con­ rioada actuală este strîngcrca şi con­ apă a fermelor şî terminalii adăpos­ LI VIU BEJ AN
ducere ale G.A.C., de sprijinul şi în­ servarea în bm»e condiţii a tuturor turilor planificate. Acestea sînt pro­ vicepreşedinte al Consiliului
-“i r drumarea pe care o acordă acestora resurselor dc furaje. Ii» primul rînd bleme de rezolvarea cărora este nece­ agricol regional, şeful secţiei
medicii veterinari şi inginerii care Iu- trebuie ca fînurilc naturale, dc trifoi, sar să se ocupe cu toată răspunderea de creştere a animalelor
Hrănirea la biberon a viţeilor la G.A.C, Deva, brigada din Sînluhalm.