Page 99 - 1964-10

Nr. 3059 Drumul BoctaUtmalal p<îfi; j
a— mm tSESSHTT!

A le g e r i în o r g a n iz a ţiile d e p a r t i d
IHT8EPgiH3EBE&
e c n i i p fll?

^ £ b rd U i l m
DE EXPLORAŞI M«IE»E HMEOQARt

Prin unităţile cooperativei meşteşu­ cultate şi dezbătute informări privind te lucrări şi servicii nu au fost execu­ cu sediul în Deva, str. Minerului nr. 2# telefon 1560,
găreşti „Moţul" din Brad se perindă zil­ munca serviciilor producţie, organizarea tate la timp, amînîndu-sc clienţii de Ia
nic un număr mare de oameni ai mun­ muncii, aprovizionarea, precum şi munca o zi la alta. Acest lucru dovedeşte că în
cii. Ei solicită dîn partea celor 58 de unor consilii dc secţii cum sînt cele dc rîndul cooperatorilor nu s-a desfăşurat
unităţi prestarea celor mai diverse servi­ croitorie, frizerie şi complexul din Gura- o susţinută muncă educativă. a n g a j e a z ă :
cii, executarea unor lucrări de croitorie, barza. In urma măsurilor preconizate, în Multe produse şi prestări dc servicii
cizmărie, diferite reparaţii ctc. Realiza­ activitatea secţiilor şi serviciilor s-a sim­ nu avi corespuns din punct de vedere
rea la tîmp şi de calitate a serviciilor ţit un impuls în muncă. Dc asemenea, calitativ. Deşi s-au făcut paşi impor­ — maiştri mineri şi electromecanici
solicitate de clienţi constituie o preo­ în adunările generale au fost ascultate şi tanţi — sublinia tov. Radu Dohîrcău,
cupare de seamă a întregului colectiv. informări prezentate dc unii membri de — calitatea încălţămintei confecţionate
Organizaţia de bază din cadrul coope­ partid privind întărirea disciplinei la lo­ la Baia de Criş a lăsat de dorit. Aceasta subteran (prin concurs);
rativei, care cuprinde un număr însem­ cul lor dc muncă, realizarea sarcinilor datorită lipsei de exigenţă n celor care
nat de membri şi candidaţi de partid ce Ic-au revenit pe linie dc organizaţie conduc unităţile, a membrilor şi candi­ — nrneri subteran;
si-a pus în centru! activităţii sale des­ şi de producţie. daţilor de partid. ŞÎ asemenea exemple
făşurarea unei asemenea munci care să Prin exemplul lor, comuniştii au mo­ s-ar putea da încă. Dc aceea, în aduna­ •— ajutori mineri subteran;
impulsioneze întreaga activitate. Din da­ bilizat colectivele secţiilor în care lu­ rea generală s-a cerut comuniştilor să fie
rea de seamă prezentată în cadrul adu­ crează. Aşa cum sublinia darea dc sca­ mai activi, să combată pe cei care lu­ — lăcătuşi de mină subteran;
nării generale de alegeri care a avut loc mă, prin exemplul lor tov. Constantin crează superficial, să-i facă să înţeleagă
de ctirînd. cît «i din discuţiile purtate Corinda, Constantin Zeriu, Elîsabeta că procedînd astfel ei scad prestigiul co­
a reieşit contribuţia organizaţiei de Goia, Nicolae Stoica, Magdalcna Popa şi operativei. — electricieni;
partid la continua îmbunătăţire a acti­ alţii au mobilizat colectivele secţiilor pe Nici în ce priveşte întreţinerea şi fo­
vităţii cooperativei. Mobilizaţi şi îndru­ care Ic conduc la înfăptuirea exemplară losirea sculelor şi utilajelor în dotare nu — tehnician normator.
maţi de organizaţia de partid, membrii a sarcinilor de producţie. a existat suficientă preocupare. Te bună
cooperativei au reuşit să desfăşoare în In vederea îmbunătăţirii continue a dreptate a fost criticată conducerea co­ Angajările se fac pentru secţia de explo­
acest an o muncă mai rodnică. calităţii serviciilor ŞÎ a adoptării dc noi operativei căreia i-a trebuit aproape un
La îndiraţia biroului organizaţiei de sortimente, conducerea cooperativei, la an de zile pentru a începe montarea ca­ rări miniere Poiana Rusca — ieliuc.
bază, conducerea cooocrativci a anali­ indicaţia organizaţiei de partid, a căutat zanului dc aburi pentru spălătoria <le la
Baia dc Cr/'. Lipsa spiritului gospodăresc
zat, în lumina cerinţelor, nosibilităţile să atragă la concursurile organizate de se manifestă şi la complexul din Gura-
existente în vederea deschiderii de noi UCECOM, cît maî mulţi cooperatori. D e a s e m e n e a a n g a j e a z ă :
unităţi prestatoare de servicii. Printre al­ barza. unde o seric dc instalaţii au fost
tele s-au deschis o Spălătorie şi curăţă­ De asemenea s-au trimis cooperatori în deteriorate.
schimb de experienţă la alte unităţi din
torie chimică, un atelier de reparaţii te­ ţară. Ca o lîosă serioasă a fost sesizată şi — mecanici pentru atelierul de re­
levizoare, noi unităţi de coafură, foto, neîndeplinirca planului de investiţii.
reoaraţiî încălţăminte etc. Comuniştii din cadrul cooperativei Aceasta a influenţat în rău activitatea paraţii Bărbăteni;
meşteşugăreşti „Moţul" au apreciat însă unităţilor. Cu maî multe eforturi, inves­
Dar obiectivul principal care a stat în
centrul dezbaterii adunării generale 5-a că rezultatele obţinute nu reflectă posi­ tiţiile planificate puteau fi realizate. ■— strungari pentru atelierul de re­
constituit preocuparea pentru îmbunătă­ bilităţile dc care ei dispun. Mai mulţi Adunarea generală a apreciat că în | | »T | ul
ţirea continuă a calităţii lucrărilor şi tovarăşi printre care Constantin Oprîşa, cadrul cooperativei lucrează oameni har­
• promptitudinea în executarea lor. Aşa Ioan Sima, R. Stau, Nicolae Tod şi al­ nici, bine pregătit! profesional. Dacă La tablă iu primul an dc şcoală. paraţii Bărbăteni;
membrii de partid se vor mobiliza mai
cum subliniau mal mulţi tovarăşi prin­ ţii au scos în evidenţă unele deficienţe mult. vor antrena la o activitate tot mai — tehnician normator pentru secţia
tre care Nagy Ca rol. Vaier Rochi. Du­ care îşi fac Ioc în activitatea secţiilor. vodnră pe tot» cooperatorii, rezultate­
mitru Ciurdnc şi abîi, în adunările ge­ In primul rînd disciplina în muncă le la finele anului vor fi cele aşteotate.
nerale organizaţia dc partid a analizat lasă de dorit. Dîn această cauză în cursul In acest scop, fiecare participant Ia dis­ Creşte volumul mărfurilor desfăcute către ponulatis explorări miniere Uricani.
unele aspecte din cooperativă, legate dc acestui an s-au înregistrat 455 zile <lc cuţii şi-a exprimat hotărîrca de a munci Unităţile comerţului socialist au des­
aceste sarcini. Spre exemplu, au fost as­ absenţe nemotivatc. Drept urmare, mul- pus la dispoziţia populaţiei o gamă mai Ânaajafii vor beneficia de prevederile H.C.M.
cu entuziasm sporit, de a milita activ făcut în primele trei trimestre ale aces­ bogată de ţesături de iînă, bumbac,
pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce tui an un volum dc mărfuri cu peste mătase, fibre sintetice şi în amestec. 1053; 1959, privind acordarea sporului de şantier.
le revin. Măsurile cuprinse în hotărîrea 10 la sută maî mare dccît în aceeaşi Materialele noi folosite în realizarea
Plenara G.L.S. Haţeg adoptată dc adunarea generală, reflectă perioadă a anului trecut. Colaborînd cu acestor produse, finisarea superioară şi Fenfrii informaţii suplimentare, cei infere$a}i
acest lucru. unităţile industriale şi ţinînd seama dc execuţia modernă a întrunit aprecierea
cumpărătorilor.
La Consiliul loca] al sindicatelor din cru se reflectă de altfel în rezultatele se vor adresa la sediul întreprinderii, serviciul per-
Haţeg, a fost discutat recent, în cadrul bune obţinute de întreprinderile din ra­ V. FURIR cerinţele cumpărătorilor, magazinele au (Agcrprcs)
unei şedinţe plenare, stadiu) realizării ion care, în cele trei trimestre ce au sonal-mvăjămînf.
angajamentelor înscrise în contractele trecut din acest an. şî-au depăşit pla­
co'^rtîvc. nul la producţia globală cu 5,6 la sută,
Din referatul prezentat a reieşit preo­ la producţia marfă cu 5,8 la sută, reali-
cuparea manifestată de către comitetele zîml economii la preţul de cost în va­ C Â R T I N O
sindicatelor şi conducerile întreprinderi­ loare dc peste 700.000 Ici.
lor fată de înfăptuirea obiectivelor sta­ N. SBUCHF.A g*— - . .JIU'JI'IW
bilite în contractele colective. Acest lu­ corespondent
Momente ale revoluţiei roase grafice* desene şi fotografii, vo­ toţi scriitorii contemporani. Virtutea re­
lumul dc faţă reuşeşte să fie o ilustra­
portajului dc a se ancora direct în rea­
culturale din Romînia re veridică a revoluţiei culturale din litatea imediată şi a-i reflecta aspecte­
ll.R.U.M. Petroşani ţara noastră. le esenţiale, atrage multe talente şi ofe­
ră valenţe noi posibilităţilor dc reflec­
In anii regimului dcmocrat-popular,
sub conducerea Partidului Muncitoresc „George Ene$cu“ tare.
PosfosI de c©resp@rîdenfi voluntară Romîn s-a înfăptuit o uriaşă revoluţie George Ivaşcu urmăreşte drumul lung
parcurs în istoria reportajului roniîncsc,
Apărută în Editura muzicală, sub în­
culturală, parte integrantă a revoluţiei grijirea academicienilor George Oprescu de la primele prefigurări ale speciei pină
ne informează socialiste. Saltul realizat, de la o ţară şi Mihail Jora şi în redactarea unui larg astăzi. Stabillndu-şi un criteriu dc selec­
înapoiată la o ţară cu un înalt potenţial
economic şi nivel cultural, dă prilej a- colectiv de autori (Fcrnanda Foni, Nî- ţionare. autorul cercetează începuturile
cum, în anul 1964, Ia numeroase stu­ colae Missîr, Mircca Voicana şi Elena piesei romîneşti pentru a găsi acolo în­
Rezultate bune în întrecere dii şi cercetări retrospective. Zottovîceanu), volumul „George Encs- ceputurile reportajului. Se aleg frag­
adine şi
cu“ este un studiu exigent,
mente în care se descriu anumite eveni­
Urmărind dezvoltarea culturii romî- mente interesante sau întâmplări carac­
multilateral al vieţii şi personalităţii ar­
Bine organizata, avînd obiective cate, au concurat Ia obţinerea de neşti în anii construcţiei socialiste, vo­ tistice a marelui nostru compozitor.
concrete. întrecerea socialista la economii suplimentare la preţul de lumul de faţă cuprinde progresele rea­ teristice pentru epoca respectivă, frag­
U.ILU.M. Petroşani se desfăşoară cu rost. care se ridică la suma de lizate în toate domeniile, subliniind con­ Rod al cercetărilor făcute în tară şî mente în care >’c întâlnesc germenii re­
mult entuziasm. Sub îndrumarea or­ 060 000 lei. diţiile noi, de ncconccput în trecut, în străinătate, volumul scoate la lumină portajului dc azi. O dată cu urmărirea
ganizaţiilor de partid pe secţii, co­ In fruntea întrecerii socialiste se care se desfăşoară activitatea culturală. documente şi ştiri inedite despre activi­ cronologică a publicaţiilor, ni sc oferă
lectivele de muncitori, ingineri şi situează în perioada amintită co­ Academicianul Ştefan Bălan, ministrul tatea interpretativa a lui Enescu, despre posibilitatea sesizării evoluţiei reporta­
tehnicieni, obţin de la o zi la alta lectivele secţiilor turnătorie, con­ învăţămîntuluî, în studiul intitulat : peregrinările lui muzicale, despre preo­ jului ca specie independentă, gloria lui
succese remarcabile în întrecerea strucţii si mecanică, iar din aceste „Dezvoltarea învăţămîntului — veriga cupările Iui artistice şi sociale. Au fost *n ziaristică iar apoi desprinderea dc ea
socialista. Succesele sînt oglindite în secţii tovarăşii Andrei Boer. Silagy principală a revoluţiei culturale din ţara descoperite noi opere ale compozitoru­ şi apropierea de literatură. Primul volum
realizarea planului de producţie pe Alexandru, loan Ponta, Gheorghe noastră*1 subliniază faptul că învăţămîn- lui, ceea ce a dus la triplarea număru­ publică (înafara studiului lui George
cele trei trimestre care au trecut Scurţii, Martin Ambruş. Alexandru tul de toate gradele a fost aşezat pe lui cunoscut pină acum. Ivaşcu) fragmente din presa roniîncască
din acest nn : la producţia globală Cnstea. Toth Iul iu şi alţii. baze ştiinţifice, marxist-leninîste, că se Volumul adună o mare parte din re­ din perioada 1829-1866. T IttIS T O L M JK PLU B BRAS»
în proporţie de 103.95 la sută. la De remarcat că numai în trimes­ flexiile Iui Encscu despre muz.ică, artă,
producţia marfă 112,49 la sută, iar trul HI din arest an. un număr de dezvoltă în moJ planificat şi coordonat muncă, propria creaţie ctc., stabileşte o
bogată cronologie a vieţii şi activităţii „Scrisori. însemnări"
cu cerinţele producţiei si culturii socia­
la productivitatea muncii în pro­ 27 echipe. 12 brigăzi si 292 munci- liste. ţinînd pasul cu schimbările struc­
porţie de 103,19 la sută. lori au primit tună de lună titlul autorului, urmăreşte evoluţia personali­ oferă spre vînzare unităţilor socialiste
Creşterea productivităţii muncii şi de evidenţiaţi în întrecerea socia­ turale intervenite în domeniile activită­ tăţii lui Enescu ir» conştiinţa contempo­ Volumul de faţă continuă publicarea
măsurile tehnico-organizatorice apli- listă. ţii productive şi social-culturale. Se ur­ ranilor, oferă o listă a operelor muzi­ Hi? documente ’nedîtc anartinînd lui
măresc anoi momentele principale ale cale cc i-au fost închinate. Vasilc Alecsandrî, începută în 1960 cu materiale, piese de schimb, obiecte de inventar, ele.,
dezvoltării învătămîntului din 1944 pî- Aşa cum apare în librării, volumul e volumul „Corespondenţă". Selecţionarea
Cursuri de calificare nă azi, realizările şi succesele obţinute. o prefigurare prescurtată a monografiei scrisorilor sc face ca şi în primul vo­ pe bazâ de comenzi ferme, fără repartiţie^ ca:
Academicianul Iile Murqulcscu, pre­ aflata în pregătire. lum Se continuă publicarea lor bilingvă
şedintele Academiei R.P R , semnează (în fra»c».7â şi romînă). In plus, apare
Dezvoltarea continuă a uzinei re­ oţelului*, „Presarea în matriţe în­
clamă un tot mai mare număr de chişi'" şi altele. articolul intitulat: „Douăzeci dc ani de „Reflector peste timp“ aici jurnaiu! dc călătorie în Italia fu — reactivi, chimicale şi sticlărie de laborator;
muncitori calificat»’ In vederea sa­ Manifestînd mult interes faţă de dezvoltare a ştiinţelor în Romînia", Elena Negii, un memorial dc călătorie
tisfacerii acestor cerinţe au fost buna pregătire a cursanţilor, întreg Gcorgr Ivaşcu, şeful Catedrei dc isto­ voîumuî I datinii dîn IS46 şî o agendă cu scriso­
organizate cursuri de calificare fără colectivul secţiei sprijină pe aceştia, rie a literaturii remînc a Universităţii rile părinţilor către poet datînd din — rulmenţi farozi, burghie, filiere etc;
scoatere din producţie. împărtaşindu-le din experienţa lor. din Bucureşti, se ocupă de „Dezvolta­ Reportajul, născut din gazetărie, s-a epoca şederii lui la Paris.
rea Iberaruri* în cele două decenii de
Un astfel de curs funcţionează si Maiştrii, de asemenea, urmăresc cu la cFbcrare", P adu Belig.an, artist al po­ apropiat treptat dc literatură, astăzi — produse ale industriei uşoare şi industriei
la secţia de forjă, unde un număr mult interes activitatea cursanţilor porului, preşedintele Consiliului reatre- constituind o specie încercată de mai TIBERIU 1STRATE
de 18 muncitori se pregătesc pentru îndrumîndu-i în muncă. metalurgice din nomenclatorul R.D.;
meseria de forjori-presatori. Pină Dovedind multă preocupare faţă )or prezintă „Teatrul, azi". profesorul
la această dată (23 octombrie a c.) au de însuşirea lecţiilor predate şi de dr, Mihnea Gbeorghiu, preşedintele Con­
fost predate în cadrul cursului un aplicaţiile practice. mult» dintre siliului cinematografici, scrie despre „Ci­ — obiecte de cazarmament şi materiale de
număr de 22 lecţii teoretice şi s-au cursanţi obţin rezultate bune şi în nematografia naţională şi problemele
procesul de producţie. In landu­ ac»ua-l“". Araderrrcianuţ Geortrc
făcut peste 800 ore aplicaţii practice. Onrcscii, directorul Institutului dc isto­ protecţie P.C.I. etc.
rile acestora se numără : Viorel Bu­
Dintre lecţiile teoretice amintim : ză, Ton™ Petru. Iulian Drngomir şi rii: ,a artei, semnează articolul „Artele
„Despre metodele de elaborare a Eugen Biuileanu. plastice în Romînia în ultimii douăzeci Informaţii zilnice se dau la sediul Trustului au­
dc ani", Ion Dumitrescu. preşedintele
Uniunii compozitorilor din R.P R., pre­ JOI 29 OCTOMBRIE 1964 rului Brad, telefon 474.
După două decade zintă „Cultura muzicala dîn Romînia
în anii puterii populare".
PROGRAMUL II: 8,35 Ticsc voca­
Muncind cu elan, aplicînd în prac­ sută. In fruntea întrecerii se află Volumul se încheie cu studiul lui Ion CINEMA le şî instrumentale dc Paul Constan-
tică cele mai noi metode de lucru, brigada de topitori condusă de co­ Morarii, viccprcscduite al Comitetului DEVA : Tovestc dc pe Don —
colectivul secţiei turnătorie a reuşit muniştii loan Pan ţa si Constantin dc Stat pentru Cultură şi Artă, inti- cinematograful' „Patria" ; Ciocia- tincscu; 10,00 Din cîntccelc şi dansu­
să realizeze planul la oţel lichid Bojiţă, precum si brigada de for­ tuinr „Cultura ?i masele", sinteză în care ra — cinematograful „Arta" ; PE­ rile popoarelor; 10,30 Revista econo­
în cele două decade ce s-au scurs se urmăreşte munca vastă a partidului TROŞANI : Rebelul magnific — ci­ mică radio; 11,03 Prelucrări corale;
din luna octombrie u.c. în proporţie matori condusă de Gheorghe Scurtu. şi statului nostru pentru a transforma nematograful „Republica" ; Dragoste 11.30 Muzică uşoară; 13,03 Recoman­
de sută la sulă. iar la piese tur­ ION BERTOTI cultura intr-un bun al tuturor. la zero grade — cinematograful „7 dări din nrogram; 13,08 Solişti şi for­
nate brute In proporţie de 113 la tehnolog Bogat docmentat şi ilustrat cu numc- Noiembrie" ; LUPENf : Lumea comi­ maţii artistice de amatori; 13,30 Foi­
leton; 13,40 Muz.ică din opere; 14,10
că a lui Marold LIoyd — cinematogra­ Orchestre de mandoline; 15,06 Muzi­
ful „Cultural" ; ALBA IUL1A : Dom­ că uşoara dc Aurel Girovcanu; 15.30
nul Topaze — cinematograful „Vic­ Ştiinţa în slujba păciî; 15.'0 Scene din
toria" ; Coreomuşki — cinematogra­ operete romîneşt'; 16.00 Cîntece şi io-
ful „2J August" ; SEBEŞ : Şehcrczada curi din rc'’înni,c patriei? 16,20 Din
W V W I tk — cinematograful „Progresul" ; Hai­ activitatea sfaturilor populare; 17,10
ducul de pe Ccrcmu.ş — cinematogra­ Program susţinut dc ansambluri artis­
ful „Sebeşul" ; ORĂŞTIE : Kaloîan
— cinematograful „Flacăra”; HAŢEG: tice şcolare; 17.35 Anunţuri, reclame, s rp S s s . ----------------------------------------------------------------—
6 .V Cei şapte magnifici — cinematograful muzică; 18.00 Interpret de muzică ® m n £ ,o m p i£ x i3 k m e c a n i
„Popular" ; BRAD : Rude dc sînge — uşoară; 19 05 Tineri solişti dc muzică I j d /n s f r 23 AUGUST n r u D e v a ,p e n t r u
popula-ă; 19.30 Muzică dc esM id.ă ;
, i / i p cinematograful „Steaua roşie'* ; SI- [
lV MFR1A : Bărbaţii — cinematograful 22.30 Mnzrră din oocreta „O educa­ Jj ~ o r g a n i7 sfii s o c i a l i s t e ^ p a r t i c u l a r i .
"iii ! „Mureşul", ţie neizbutită": 23,15 Muzică dc dans. I Ţ J " % ^ M A $ IN feSCft !$4-CALCUUT.
0Gr i J t BULETINE DF. ŞTIRI SI RADIO­
î n c h e i n d c o r r lr a c f e p e r r tr u in tr ţ+ i-
Jj ’ p RADIO JURNALE: 5,00; 6.0 0 : 7.00; 10.00; Yfk Ull/lIC liru LUMII aLK
m »- ;Zfr\ - * ■ V. .* «» >iirJ M M f' '■ n e r e a a c e s t o r a
12,00; 14.00; 16.00; 20 00; 23.00 ;
sa. n. , v. lare; 5,40 Cîntecc; 6,10 Mici piese dc 23,52 (programul I) ; 9.C0 ; 11.00 ;
PROGRAMUL I: 5,Cf» Melodii popu­
IjL estradă; 6,30 Muzică instrumentală ; 13.00; 15,00; 17 0 0 ; 19,00; 23.00 ; r â d So .
7.06 iMuzicj uşoară; 7.30 Sfniul me­
dicului; 7,35 Anunţuri, muzică; 7,45 0,52 (programul II). C ÎN T A R E ANALlTfGC.
Piese de estradă; 8,06 Piese interpre­ TELEVIZIUNE
« k-' tate dc fanfară; 8,30 Muzică populară; © A U T O .
j s -aşa»'- 9,31 Scene şi coruri din operete; 11,30 19.00 Jurnalul televiziunii*. 19.10 N o F R iG .iD E R E . ,
;vV* - însemnări de reporter; 11,38 Program Pentru copii: aventurile cchioajulni
de cîntcce şi jocuri; 12,03 Meiodii dc Val-Vîrtej — Continentul scufundat; |li .© H A Ş IW ^ S P A U T .I
estradă; 12.4 5 Ciută orchestra de mu­ 19,55 Revista spectacolelor; 20 45 O- r--------------=■■ - - 1
zică populară a Filarmonicii de stat
din Arad; 14,10 Muzică uşoară inter­ nml d’n fotografic; In încheiere: Bu­
letin dc ştiri; buletin meteorologic.
pretată de Anj Lăcătuşii şi Oiţă Ră-
dulescn; 14,30 Prietena noastră car­
tea; 15,00 „Concertul săptr.mînii" ; Buletin meteorologic
T-Cri. toi 15,33 Muzică populară iutei pretată de
Ioana Crăciun *i Dvmirru Fărcaş; 16,10 |>î:\îTn *' ?J OR F.
•a, ' ? \ • '“ -V' ” JL. r», Muzică corală; 16.30 Muzică uşoară Vreme schimbătoare, cu cerul no*
de compozitori rotnîni; 17A0 Muzi­ ros. Izolat vor cădea ploi loca'c slabe.
că: 17.35 Antologic poetică: 18.00 Cîn­ Vîntul va sufla din sectorul nord-
tcce dîn fo’clorul nou cerute de as- cst. Temperatura va fi cuprinsă ziua
cubători; 18.15 Universitatea tehnică între 13 şi 18 grade iar noaptea în­
radio: 18 30 Seară pentru tineret; 20.10 tre 3 şi 8 grade.
PENTRU URMĂTOARELE = ^ r Jll !
Noapte hună, copii: „Praştia"; 20,55 3 7JT.K
Una din brigăzile evidenţiate în întrecerea socialistă de la sectorul I al E. M. Tcliuc este şi cea condusă de mi­ Valsuri din operete; 21.15 Părinţi şi Vreme uşor nestabilă, cu cerul pu­
nerul Mihai Cliguţă. In primele 26 de zile ale acestei luni ea şî-a depăşit planul dc producţie cu peste 1000 tone minereu. , copii; 21,30 Muzică de dans. ţin noros. Temperatura staţionară.
In foto: Un aspect dc la locul de munca al brigăzii. Foto: V. ONOIU