Page 1 - 1964-11
P. 1

T E L E G R A M A
                                                                                                                                                         CITIŢI
                                                                                                                                                                                              Excelenţei  Sale
                                                                                                                                                         IN  NUMĂRUL
                                                                                                                                                                                              domnului  AH MED  BEN  BELLA
                                                                                                                                                         DE  AZI
                                                                                                                                                                                              Preşedintele  Republicii  Algeriene
                                                                                                                                                           ^   Lemnul  valorificat  cit  mal   Democratice  şi  Populare
                                                                                                                                                         superior.
                                                                                                                                                             Plantarea  de  toamna  a  po­                                                    Alger
                                                                                                                                                         milor  fructiferi
                                                                                                                                                           o   Din  filmele  saptăminii       Cu  ocazia  sărbătorii  naţionale  a  Republicii   Algeriene   Democratica   yî
                                                                                                                                                                            (pag.  2-a)   Populare,  a  X-a  aniversare  a  înccjvcrii  revoluţiei  algeriene,  în  numele  Consi­
                                                                                                                                                                                          liului  dc  Stat  al  Republicii  Populare  Rominc,  al  guvernului  şî  poporului  ro-
                                                                                                                                                           ^   Adunări  de  dâri  de  scamă   mîn,  precum  şi  personal,  adresez  Excelenţei  Voastre,  guvernului  şi  poporu­
                                                                                                                                                         ?i  aleperi.  Acceaţî  atenţie  tuturor   lui  algerian  prieten,  cele  mai  călduroase  felicitări  şi  sincere  urări  dc  fericire,
                                                                                                                                                         locurilor  de  muncă!
                                                                                                                                                                                          prosperitate  şi  progres.
                                                                                                                                                           V   Magazin                        Folosesc  acest  prilej  pentru  a-mi  exprima  convingerea  că  prietenia  şi  co­
                                                                                                                                                                            (pag.  â-a)   laborarea  dintre  ţările  noastre  se  vor  întări  şi  dezvolta  continuu  în  intere­
                                                                                                                                                                                          sul  ambelor  popoare,  al  păcii  şl  cooperării  internaţionale.
                                                                                                                                                           ^   De  peste  hotare
                                                                                                                                                                            (ţug.  4-a)                                         Cu  înaltă  consideraţie
                    ANUL  XVI.  NR.  3062                        DUMINICA  1  NOIEMBRIE  1964                             4  pagini,  20  bani                                                                              GHEORGHE  GHEORGHIU-DEJ
                                                                                                                                                                                                                           preşedintele  Consiliului  de  Stat
                                                                                                                                                                                                                            ai  Republicii  Populare  Romîne

                       D I N              C R O N I C A                                                                                                                                  Semnarea  Protocolului              ind  schimbul  de mărfuri
                                                                                                                                                                                         între  R.  P.  Rommă  şi                pe  anul  1985

                                                                                                                                                                                           La  3t  octombrie  a.c.  s-a  semnat  la   duse  industriale,  produse   chimice   şî
                      Î N T R E C E R I I                                                                                                                                                Bucureşti  Protocolul  privind  schimbul   produse   farmaceutice,   piper,   cafea,
                                                                                                                                                                                                                            şhcllac,  piei  şi  altele.
                                                                                                                                                                                         de  mărfuri  între  R.P.  Romînă  şi  India,
                                                                                                                                                                                         pc  anul  1965.                      Volumul  schimbului  dc  mărfuri  con­
                                                                                                                                                                                           Conlorm  Protocolului  semnat,  partea   venit  pentru  anul  1965  prevede  o  creş­
                                                                                                                                                                                         romînă  vn  livra  în  India  utilaj  dc  foraj,   tere  faţă  de  anul  precedent,
            Cu  planul  anual  îndeplinit                                                                                                                                                utilaj  pentru  rafinării,  diverse  echipa­  romînă  dc  Hi?  Voîcw,  adjunct  al  minis­
                                                                                                                                                                                                                              Protocolul  a  fost  semnat  din  partea
                                                                                                                                                                                         mente  şi  Instalaţii  industriale,  transfor­
                                                                                                                                                                                         matori  de  foiţă,  motoare  electrice,  ma-   trului  comerţului  exterior,  iar  din  par­
              Muncitorii,  inginerii  si  tehnicienii  dc   da  color  10  luni,  care  au  trecut  din                                                                                  şini-tinelte,  tractoare,  rulmenţi,  produ­  tea  indiană,  dc  S.  V.  Ramaswami,  ad­
            la  Termocentrala  uzinei  „Victoria"  din   an,  la  utilaje  şi  agregate  s-au  executat                                                                                  se  chimice,  printre  care  produse  sodice,   junct  al  ministrului  comerţului.
            Călan,  antrenaţi  în  întrecerea  socialistă   întreţineri  şi  reparări  dc  calitate  bună.                                                                               farmaceutice,  intermediari  pentru  colo­  La  semnare  a  fost  de  faţă  K.  R.  V.
            pe  baza  de  obiective  concrete  şi  îndru­  Acest  lucru  a  făcut  posibil  ca  opririle                                                                                 ranţi,  uleiuri  Ittbrifiante  etc.  Partea  in­
            maţi  îndeaproape  de  organizaţia   de   accidentale  să  fie  reduse.                                                                                                      diană  va  livra  in  România  minereu  de   IChilnanî,  ambasadorul  Indiei  in  R.  P.
            partid,  au  obţinut  zilele  trecute  un   La  realizările  dobîndite  şi-au  adus                                                                                          fier,  mică,  ţesături  textile  de  bumbac   Romînă.
            remarcabil  succes  :  îndeplinirea  planu­  din  plin  contribuţia  tovarăşii   Edgar                                                                                       şi  dc  lină,  produse  dc  iută,  diverse  pro-.        (Agcrpres)
            lui  anual  la  energie  olcctrică.  I’ina  în   Slrubcrt.  Wilirm  Kirsch,  Pupăza  Aurel,
            ziua  de  26  octombrie  colectivul  dc   Mczci  Ioan,  Rîrlovan  Augustîn,  Erclceş
            muncă  şi-a  depăşit  planul  anual   cu   Ioan,  Moţ  Ghcorghe,  Zolani  Ladislau,
            822.758  kWh.                      llartmus  Paul,  Elcntoica  Alexandru  şi                                                                                                    ACTUALITĂŢI
              La  acest  succes  a  contribuit  exploa­  alţii.
            tarea  raţională  a  agregatelor,  ridicarea           A.  TUZA
            calificării  muncitorilor  etc.  In  perioa­          corespondent
                                                                                                                                                                                             ❖  Astăzi  la  orele  19,  in  sala  cei  peste  700  de  participând  la
            Bi i  a  n             r o d n i c                                                                                                                                             căminului  cultural  din  comuna  Li-  consfătuire  au  făcut  aprecieri  a-
                                                                                                                                                                                           vadia,  raionul  Haţeg,  va  avea  loc  supra  ziarelor,   angafindu-se   să
              Colectivul  dc  muncă  dc  la  Prcpr.ra-   ţa  dc  a  dobândi  rezultate  tot  mai  fru­                                                                                     spectacolul  „Cintec,  ioc  şi   voie  sprijine  în  continuare   activitatea
            ţia  cărbunelui  din  Petrila  a  încheiat   moase,  se  preocupă  în  permanentă  dc                                                                                          bună",    realizarea  lui  îşi   dau  redacţiilor.  In  acelaşi  timp  ei  au
            cele  trei  trimestre  din  an  cu  un  bi­  folosirea  judicioasă  a  timpului  de  lucru,                                                                                    concursul  brigada  artistică  de  agi­ făcut  numeroase  propuneri  de  îm­
            lanţ  rodnic.  Planul  Ia  cărbunele  supus   de  îmbunătăţirea  organizării   muncii.                                                                                         taţie  a  fabricii  de  conserve  din  Ha­ bunătăţire  a  muncii  ziarelor  amin­
            preparării  a  fost  depăşit  cu  4,7  la  sută,   Ei  exploatează  în  mod  raţional  maşi­                                                                                                                                   de   oameni   ai
            iar  cel  al  producţiei  nete  a  fost  rea­  nile  şi  utilajele,  îşi  ridică  necontenit                                                                                   ţeg,  grupul  de  solişti  vocali  de  pe  tite  cu  masele
            lizat  în  proporţie  de  105  la  suta.  In   nivelul  dc  calificare.  In  acest  an  Ia                                                                                     Ungă  casa  raională  de  cultură  al­ muncii.
            această  perioadă  s-a  livrat  scmîcocsc-   cele  3  cursuri  dc  ridicare  a  edificării                                                                                     cătuit  din  Ana  Rahoveanu,   Elena   ♦  Si  această  duminică  oferă  a-
            rieî  din  oraşul  Călan  cu  circa  10,3  la   profesionale,  caic  au  fost  organizate,                                                                                     fâtan,  Aurica  Ştefan,  Dorin  bou-  matorilor  de  sport  meciuri  inte­
            sută  mai  mult  cărbune.          au  participat  peste  160  muncitori.                                                                                                      reci,  Dumitru  Oprea  şi  Silviu  Răz-  resante.  La  Petroşani,  jiul  înlîlneş-
              Succese  asemănătoare  s-au  obţinut  şi       P.  GĂIN A                                                                                                                    van.                            te  formaţia  sibiană  C.S.M.  dm  ca­
            în  luna  octombrie.  Şî  nu  întîmplător.   muncitor  la  Prcparaţîa                                                                                                            ❖  Brigada  artistică  de  agitaţie  drul  categoriei  B.  Două  din  echi­
            Colectivul  de  muncă  de  aici,  în  dorin­  cărbunelui  din  Petrila
                                                                                                                                                                                           de  la  Exploatarea  minieră  Deva,  a  pele  categoriei  C,  seria  vest,  vor
                                                                                                                                                                                           cărei  activitate  este  binecunoscută  susţine  meciuri   acasă.   Minerul
            Âplicmd  metode  avansate                                                Directivele   Congresului   al                                                                        de  colectivul  exploatării,  prezintă  Deva  înlîlneşte  pe  Teba  Arad,  iar
                                                                                   Hl-lea  al  partidului  prevăd  ca  in   în  paotfereu  noj&jsî                                         duminică,  1  noiembrie,  în  satul  Victoria  Călan  pe  Metalul  Tr.  Se­
              Colectivul  dc  muncă  dc  la  E.M.  Ghe­  E.M.  Ghelar  au  introdus  şi  extins  apli­  perioada  desenatului  sa  sporeas­                                                Almaşul  Sec,  sat  locuit  de  mineri,  ve rin.
            ţar  continuă  şirul  succeselor  obţinute   carea  în  producţie  a  metodelor  avan­  că  considerabil  producţia  de  e-   Noapte  de  octombrie.  Ioan  Berna  c-   cul  cu  pricina  echipele  de  intervenţie   un  program  in -  care  este  relevată   In  campionatul  regional   etapa
            în  cele  trei  trimestre  ale  anului.  An­  sate  de  exploatare  a   minereului.   EI                xecuta  revizia  liniei  pc  distanţa  Bani   conduse  de  picherul  Ioan  Jude  ţi  Marcvt   munca  şi  viata  minerilor.  Condu­ de  duminică  programează  dteva
            trenaţi  în  întrecerea  socialistă,  minerii   au  folosit  cu  chibzuinţă  timpul  efec­  nergie  electrica.  Aşa  se  face  că   Marc  —  Mcrişor.  Ploaia  torenţială,  care   Sălăşan,  din  care  făceau  pane  harnicii   cerea  artistică  a  spectacolului  a-  meciuri  importante  pentru  confi­
            dc  aici  şi-au  depăşit  în  perioada  1—21   tiv  dc  lucru,  şi-au  organizat  bine  mun­  de  la  un  an  la  altui   sistemul   a  început  să  cadă  odată  cu  venirea  sc­  muncitori  Gheorghc  Sin,  Ioan  Avră-   parţine  tovarăşului  Ioan  Stoica,  di­ guraţia   clasamentului.
            octombrie  a.c.  sarcinile  de  plan  cu  5,6   ca,  s-au  preocupat  dc  ridicarea  califică­  energetic  naţional  se  îmbogăţeş­  rii,  a  acoperit  între  staţiile  Crivadia  —   moi,  Ghcorghe  Popcscu,  Marcu  Cornea   rijorul  orchestrei  Clubului  sindica­  ❖  In  turnee//  pe  care-l  între­
            Ia  sută.                          rii  profesionale.                  te  cu  noi  centrale  electrice  con­  Meri$or,  pe  distanţă  destul  dc  marc,   si  alţii.  Pînă  la  sosirea  lor  însă,  Ioan   telor  din  Deva.  prinde  „ Taraful  Corjului“  din  Tîr-
              Pentru  realizarea  acestui  succes,  mun­         M.  CH IN D EA    struite  după  ultimul  cuvint  al   linia  ferată  cu  păinînt.  Dîndu-şî  seama   Berna  a  curăţat  linia  de  pămînt  pe  o   ❖  Redacţia  ziarului  nostru,  în  gti  Jiu  prin  rara,  azi,  1  noiembrie,
            citorii,  inginerii  şi  tehnicienii  de   la  ;   •   corespondent    tehnicii  mondiale.              dc  pericol  şi  dc  faptul  că  singur  iui  pu­  distanţă  destul  de  mare.
                                                                                                                    tea  înlătura  obstacolul  dc  pc  linie  a   Odată  sosire,  echipele  n-au  fost  de   colaborare  cu  redacţia   ziarului  va  susţine  în  oraşul  Sebeş  două
                                                                                                                    luat  de  urgenţă  măsuri.  De  o  parte  ţi   prisos.  Muncitorii  n-au  precupeţit  nici   ,,Steagul  roşu“  din  Petroşani,  cu  concerte  de  muzică  populară  ro-
                                                                                                                    de  alta  a  porţiunii  unde  linia  era  aco­  un  efort  pentru  înlăturarea  obstacolu­  sprijinul  Comitetului   orăşenesc  mînească.  Cu  acest  prile},  cetăţe­
                                                                                                                    perită  cu  pamînt  a  pus  avertizoare  op­
            Colocviul  producţiei                                                                                   tice  menite  să  oprească  circulaţia  tre­  lui.  Drept  rezultat,  pământul  de  pc  li­  ziua  de  30  octombrie  a.c.  o  con­ avea  ocazia  sz-i  asculte  pe  mult
                                                                                                                                                                                           Petroşani  al  P.M.R..  a  organizat  în  nii  dm  oraş  şi  dm  împrejurimi  vof
                                                                                                                                                       nie  a  fost  curăţat  înainte  de  trecerea
                                                                                                                    nurilor.  A  anunţat  apoi  echipele  de  în­
                                                                                                                                                       primului  tren.  Ca  urmare,
                                                                                                                                                                                siguranţa
                                                                                                                                                                                           sfătuire  cu  cititorii,  colaboratorii  şi  apreciaţii  solişti  vocali  de  muzică
                                                                                                                    treţinere.  După  aceasta,  pentru  a  re­
                                                                                                                                                       circulaţiei  s-a  desfăşurat  în  bune  con-
                                                                                                                    duce  timpul  dc  înlăturare  a  obstaco­  diţîuni.                    corespondenţii  voluntari,  din  Valea populară  f.QinîneascămAna  fătu  Ră-
                                                                                                                    lul dî,  a  început  'ft'lopătczc * păminuiF        E.  V1DOLMÂN                                        cu'.u,  adi'iă      Oettnm»  5f-
                                               ganizarea  muncii.  Asupra  ei.  atît   Alteori,  din   aceleaşi   motive,   se   dc  pe  linie.  Intre  timp  au  sosit  la  lo­  corespondent  Cu  această  ocazie,  mulţi  dintre nulescu,  florica  floarea  şi  alţii.
            LUCRUL                             oţelarii.  cit  şi  alte  colective  —  furna-   suprapun  cite  4-5  descărcări.  Urma­
                                               liştii.  cei  de  la  şarjabilizare  şi  trans­
                                                                                 rea  este  lesne  de  înţeles.  Turnarea
                                               porturi  —  pot  acţiona  eficient  se  face  necorespunzător,  se  produc
                                                 Numai  că  acest  lucru  nu  se  întîm-   rebuturi,  se  pierde  continuitatea  atit   L L ' A R H E   A G R IC O L E
                                                                                               trenurilor,
                                                                                 la  pregătirea
                                                                                                          cît  şi  la
                                               plă  întotdeauna.  In  ultima  vreme,
            DUPĂ  M E ­                        furnalele  nu  asigură  fonta  ritmic  şî   transport.  Cauzele  sînt  mai  multe.
                                                                                  Dar  toate  depind  de  acelaşi  factor
                                               nici  la  o  compoziţie  chimică  unifor­
                                               mă.  De  la  o  zi  la  alta.  procentul   —  organizarea.  Fie  că  oalele  —  şi
                                               de  siliciu  şi  mangan  variază  cu  0.-5   aşa  cu  durabilitatea  scăzută  —  nu
                                                                                  de  zgură  întîrzîe  la  haldă  sau  tre­ D E
                                               şî  chiar  0.8  procente,  determinînd   sînt  folosite  raţional,  fie  că  vanele   T O A M N Ă
            II  CERIHTIÎ,                      dozarea  necorcspunzătoarc  a  şarje­  nurile  de  turnare  sînt  manevrate  cu
                                               lor.  prelungirea  duratei  de  elaborare
                                                                                  încetineală,  ritmicitatea  la  elabora­
                                               a  oţelului.  Greutăţi  a  provocr.t  in  ul­
                                               tima  vreme  dolomita,  precum  şi  sla­  re.  graficele  de  lucru.  în  fond.  suferă.
                                               ba  întreţinere  a  cuptoarelor.  Din  a-   Şi  mai  rîiu  e.ste  că  asemenea  defi­  Pesîe         ha.  îrcsam srrtate
                                                                                  cienţe  se  înlănţuie  de  la  o  z.i  la  alia.
                                               ceastă  cauză  cuptorul  nr.  5  a  „că­
            0  POSiBiUTUTE                     zut"  in  reparaţie  după  numai  117   Cum  trebuie  acţionat  ?      In  ultimele  zile  colectiviştii   clin   tractoarele  şi  semănălorilc  cu  un
                                               şarje  în  loc  de  minim  180,  frinind
                                                                                   Răspunsul  a  venit  din  partea  to­
                                                                                                                                                       randament  sporit.  In  acest  scop  s-a
                                                                                                                     raionul  Sebeş  si-au  sporit  eforturile
                                               realizarea  in  bune  condiţii  a  planu­  varăşilor  Mircca  Penescu.  Ion  Ivan-   pentru  terminarea  intr-un  timp  cît   acordat  o  atenţie  sporită  eliberării
                                               lui  pe  întreaga  oţelăric  in  luna  oc­  ciuc  şi  Ghcorghe  Ciontea.  „In  viitor,   mai  scurt  a  lucrărilor  de  recoltare  a   terenului  de  culturi  tîrzii.  pînă  la
                                               tombrie.                           spuneau  dinşii,  vom  da  mai  multă
              Lucrul  după  grafic  in   oţelăriilc                                                                 culturilor  tirzii.  şi  a  semănatului  ce­  31  octombrie  fiind  recoltaţi  cartofii
            Hunedoarei  este  o  problemă  de  mare   Cum   trebuie   înlăturate  aseme­  atenţie  problemelor   organizatorice.   realelor  pâioase  Ca  urmare  a  unei   in  proporţie  de  09  la  sută  şi  porum­
            actualitate.  El  exprimă  posibilitatea   nea  neajunsuri  ?  Tovarăşul  Nicolae   Putem  acţiona  cu  bune  rezultate,  şi   bune  organizări  a  muncii  şi  a  folo­  bul  de  pe  mai  mult  de  7.600   ha
            sporirii  producţiei  de  oţel,  o  înaltă   Sîntimbrcanu.  şeful  secţiei  spunea  :   acest  lucru  se.observă  adesea.  Ia  pre­  sirii  din  plin  a  tuturor  foiţelor  şi   Avînd  teren  eliberat,  tractoriştii  nu
            organizare  a  muncii  si  un  ridicat  ni­  ..In  viitor  şi  îndeosebi  pentru  1965.   gătirea  oalelor  şî  ansamblelor   de   mijloacelor  de  care  dispun,  colecti­  pregătit  patul  germinativ  pe  aproa­
            vel  tehnic  al  producţiei.  In  oţelăria   trebuie  să  asigurăm  condiţii  de  lu­  turnare,  la  perfecţionarea  lucrului   viştii  din  raionul  Sebeş  au  reuşit  sA   pe  1 1  000  ha.
            Martin  nr.  2,  această  sarcină   se   cru  normale  pc  platformă.  Aceasta   în  halele  de  stripaj.  pregătire  şi  la   insămînţeze  cu  cereale  păioase  pes­  In  rîndul  gospodăriilor   colective
            pune  cu  atît  mai  mult,  cu  cit  prin   înseamnă  crearea  de  stocuri  sufi­  hala  TRCG .  Solicităm  însă  si  aju­  te  10600  ha,  ceea  ce  reprezintă  a-   care  au  înregistrat  rezultate   mai
            intrarea  în  exploatare  a  cuptoarelor   ciente  de  dotomită  şi  magne/ită.  ex­  torul  altor  colective.  E  vorba  în  pri­  proape  79  la  sută  din  suprafaţa  pre­  bune  la  însâminţâri  se  numără  cele
            nr.  7  şi  8,  oţelăria  a  ajuns  în  rindul   pedierea  ritmică  a  fontei  de  bună   mul  rînd  de  deservirea  promptă  a   văzută.  La  obţinerea  acestui  rezul­  din  Pianu1  de  Jos.  Heciu.  Lancrăm.
            marilor  unităţi  de  acest  fel.  calitate  de  la  furnale.  In  plus.  se   transporturilor.  Tovarăşii  din  acest   tat  o  contribuţie  dc  seamă  şi-au  n-   Petrcşti.  Pianul   de  Sus,   Răhău.
                                               impune  funcţionarea  normală  a  uti­  sector  nu  înţeleg  întotdeauna  că  ori­
              Iată  de  ce,  specialiştii  de  aici  sînt   lajelor  şi  mecanismelor  de  încărcare   ce  întîrzîere  seu  încetineală  în  cir­  dus-o  tractoriştii  de  la  S.M .T.  Mier­  Sebeş.  Gîrbova  şi  altele,  tn  unită­
            preocupaţi  să  găsească   răspunsuri                                 culaţia  trenurilor  de  turnare,  şî  a                             ţile  respective  tnsămînţările   fiind
            concrete  la  problemele  complexe  pe   —  maşini  de  şarjare  —  si  macarale   vagoanelor  basculante  frîncazâ  mun­  curea,  care,  lucrînd  în   schimburi   realizate  în  proporţie  de  80—100  la
            care  le ridică statornicirea  graficelor   —,  precum  şi  circulaţia  în  ritm  a   ca  oţelarilor.  Aşteptăm  deci  o  de­  prelungite,  au  reuşit  să  folosească  sută  din  suprafaţa  planificată.
            la  elaborarea şi  turnarea oţelului. Mai   garniturilor  standard   pentru   fier   servire  pe  măsura  posibilităţilor  de
            mulţi  specialişti  cu  care  am  stat  de   vechi,  minereu  si .vai-.  Totodată,  este   care  dispun.  In G.A.S.
            vorbă  —  inginerii  Nicolae  Siulim -   necesar  să  reducem  în  continuare   Avem  şi  faţă  de  constructori  cîte-
                                               timpul  de  reparaţii  la  cald  si.  mai
            breanu,  Mircea  Penescu,  Ion  Ivan-   ales,  să  îmbunătăţim  calitatea  lor   va  pretenţii.  Ei  trebuie  să  termine   Ritm mai  susţinu!  la  recoltatul porumbului
            ciuc,  maistrul  Gheorghc  Ciontea,  şi   astfel  îneît  cuptoarele  noastre   să   toate  lucrările  aferente  oţelăriei  si,
            aiţii  —  au  apreciat  unanim  că  exis­                             în  special,  rele  de  la  corpul  prin­
                                               aibă  o  durată  de  funcţionare  de  cel                               Pînă  în  prezent  în  gospodăriile
            tă  posibilităţi  reale  pentru  a  res­  puţin  180  d?  şarje  între  două  re­  cipal,  hala  T R C G .  şarj'abilizarea  şî             Bîrcea                    98,3%
            pecta  într-o  mare  proporţie  grafi­  paraţii  la  rece  Odată  ce  sînt  înde­  consolidarea  liniilor  de  cale  ferată".  agricole  de  stat  dm  regiunea  noa­
            cele  de  lucru.  Care  sînt  căile  şi  mij­                                                            stră  s-a  recoltat  porumbul  de  pe
                                               plinite  aceste  cerinţe,  vom  putea,  cu   Efortul  oţelarilor  pentru  încetăţe-   3.095  hectare,  ceea  ce  reprezintă  87   Călan  95.00 >%
            loacele  de  realizare  a  acestei  cerinţe   siguranţă,  să  asigurăm  o  mai  bună   nirea  graficelor  de  lucru  s-au  con­
            a  producţiei  moderne  ?          ritmicitate  la  elaborare".       cretizat  pînă  acum  într-un  procent   Ia  sulă  din  suprafaţa  ocupată  cu  a-
              Elaborarea  si  turnarea   oţelului   Al  doilea  factor,  de  natură  orga­  de  45—50  la  sută  şarje  elaborate  în   ceastă  plantă.  Mai  avansate  cu  lu­  Alba  04,3%
            ere,  după  spusele  specialiştilor,  trei   nizatorică,  priveşte  direct  lucrul  în   gi-a/ic.  Rezolvarea  problemelor  ră­  crarea  respectiva  sînt  gospodăriile   Haţeg  93,9%  |
            aspecte  principale  :  două  de  natură   hala  de  turnare,  pregătirea  si  cir­  mase  pe  agenda  preocupărilor  zilnice   agricole  dc  stat  dm  Bîrcea,  Călan
                                                                                  va  duce  fără  îndoială  spi c  noi  succe­
            organizatorică  .şi  unui  de  ordin  teh­  culaţia  trenurilor  de  turnare.  Se  ştie   se.  Colectivul  celei  mai  mari  oţelării   vi  Alba  Iulîa.  La  gospodăriile  din   Gelmar  87,1%  |
            nologic.  La  primul  capitol  intră  pre­  că  în  prezent  Ia  unele  cuptoare  du­  a  ţarii  are  panini  aceasta  suficien­  Mintia,  Brad  şi  Miercurea  însă  strîn-
            gătirea  şarjei,  dozarea  şi  încărcarea   rata  unei  şarje  se  prelungeşte  pînă   te  rezerve  şi  posibilităţi.  sul  recoltei  de  porumb  nu  se  des­  Pelreştî  82.4%
            eî.  ajustarea  cuptoarelor.  Sînt  pro­  la  14  şi  chiar  1G  ore,  în  mare  parte                  făşoară  pe  măsura  posibil i lăţi lor  e-
            bleme  care  depind  exclusiv  de  or-  din  pricina  deficienţelor  din  hală.          A L.  V A SIU  xlstenie  aici,  ceea  ce  impune  lua­  Galda      80,2%
                                                                                                                    rea  unor  masuri  urgente  care   să
                                                                                                                    duca  la  impulsionarea  acestei  lu­  Miercurea   62.6%
                                                                                                                    crări.  Potrivit  datelor  existente  la                                   Paralel  cu  recoltarea  culturilor  Urzii  sl  insămhiţatul  cerealelor  de
                                                                                                                    Trustul  regional  Gostat,  situaţia  re­  Brad    50.2%               toamnă  la  G .A .C .  din  Apoldul  dc  Jos,  raionul   Sebeş,  se  bucură  de
                                                                                                                    coltării  porumbului  în   G.A.5.   la                                 multă  atenţie  şi  acţiunea  de  recoltare  a  strugurilor.
                                                                                                                    data  de  30  octombrie  inclusiv  este   Mintia  46.6%                    In  fotografic:  Aspect  de  ta  culesul  strugurilor.
                                                                                                                    următoarea :                                                                                                        Foto  :  V.  O N O IU
                                                                                                                                                      z i                l a  b a z a   d e
                                                                                                                        In  aceste  zile  dc  toamnă,  la  baza  dc   contractuale,  iar  ca  urmare  a  produc­  scurt.  Gradul  dc  umiditate  este  ime­  trimis  delegaţi  la  unităţile   agricole
                                                                                                                      recepţie  din  Sebeş,  c  un  du-tc-vino   ţiei  sporite  dc  porumb  din  acest  an,   diat  comunicat  responsabililor  dc  ma­  socialiste  din  raion,  cere,  la  faţa  lo­
                                                                                                                       continuu  dc  camioane,  remorci  $i   unele  unităţi  au  şi  suplimentat  con­  gazii,  iar  pc  această  ba/ă  ei  trec  fără   cului,  stabilesc  ce  cantităţi  dc  porumb
                                                                                                                      caic  încărcate  cu  rodul  bogat  al  re­  tractul.  Printre  acestea  :c   numără   întîrzîere  Iz  preluarea  produselor.  sc  încadrează  în  gradul  dc  umidi­
                                                                                                                      coltei  de  porumb.  Fiecare  unitate  a-   gospodăriile  agricole  colecţii»   din   Dc  menţionat  că  pentru  a  evita   tate  admis  şi  pot  fi  transportate  în
                                                                                                                      grîcolă  socialistă  din  raion  se  Strădu­  Sebeş,  Petreşti,  Apoldul  dc  Joj,  Gir-   unele  neajunsuri,  conducerea  bazei  a   bază.  In  vederea  reducerii  pierderi­
                                                                                                                      ieşte  să  achite  cît  mai  grabnic  obliga­  bova,  Reciu  ţi  altele.  Astfel,  numai   luat  din  vreme  toate  măsurile,  astfel   lor  prîn  mncegăire.  s-au  luat  măsuri
                                                                                                                      ţiile  contractuale.  In  ziua  dc  29  oc­  colectiviştii  din  Sebeş  au  predat  pes­  că  pr!n  construirea  unor  noi  pătulc   ca  porumbul  cu  un  grad  mai  marc
                                                                                                                      tombrie  am  întâlnit  aici  delegaţi  ai   te  prevederile  contractului  41  tone  dc   spaţiul  dc  depozitare  a  porumbului  a   dc  umiditate  să  fie  aşezat  în   pătulc
                                                                                                                      colectiviştilor  din  Tău,  Răhău,  Lan­  porumb,  iar  ccî  din  Apoldul  dc  Jos   crescut  cu  încă  500  tone.  De  aseme­  speciale  prevăzute  cu  gratii  mai  ra­
                                                                                                                      crăm  şi  alţii,  care  aduseseră  la  bază,   au  suplimentat  contractul  cu  34  de   nea,  pentru  a  sc  înlătura  aglomeră­  refiate  şi  aşezat  în  straturi   subţiri,
                                                                                                                      pînă  la  data  amintită,  circa  50  la  sută   tone.              rile  şi  staţionările,  fiecare  patul  a   ceea  ce  permite  o  uscare  forţată  a
                                                PLECAREA  UNEI  DELEGAŢII  ROMI NE  IN  BELGIA                        din  cantităţile  dc  porumb  contrac­  La  această  bază,  munca  dc  predare   fost  prevăzut  cu  cîtc  două  rânduri   lui.  Numai  după  ce  stă  cîtcva  zile
                                                                                                                      tate  cu  statul.  Dar,  cu  ajutorul  tov.   şi  preluare  a  produselor  este  bine  or­  dc  uşi  care  dau  posibilitatea  să  sc   în  straturi  subţiri,  unde  arc  o  mai
                 Moi  blocuri  de  locuinţe  pen­  Sîmbătă  dimineaţa  a   plecat   spre   dezvoltării  R.P.  Romîne,  organizat  în-   Ştefan  Muntîu,  contabil  la  baza  de   ganizată.  Cei doi  laboranţi — Ioan  Mol-   facă  o  descărcare  cît  mai  rapidă  a   marc  expunere  la  soare  şi  vînt,  n-
                                                Bruxelles  o  delegaţie  condusă  de  acad.  »re  3  şi  6  noiembrie  de  Centrul  bel-                                                                                    ccst  porumb  este  depozitat  în  pătulc
               tru  oamenii  muncii  din  regiunea                                                                    recepţie,  am  aflat  că  sînt   gospodării   dovan  şi  Marin  Zaharia  mînuicsc  cu   produselor.  Ar  mai  trebui  menţionat
                                                     iordan,  v i c ^ d i n .e   a,  Aer-                      Ro-    colective  care  cu  5—7  zile  în  urmă   pricepere  umidorr.etrole,  căutând   ia                   r^nlru  păstrare  pe  o  perioadă  mai  în­
               noastră.                                                                                                                                                                   şi  faptul  câ  pentru  a  sc  evita  trans­  delungată.
                                                demiei  R.P.  Romîne,  care  va  participa   mine.                    au  achitat  în  întregime   obligaţiile  facă  analizele  într-un  timp  cît   ma]  porturile  inutile,  conducerea  bazei  *  I.  M ANEA
                                                (a  Colocviul   romîno-belgian   asupra                 (Agcrpres)
   1   2   3   4   5   6