Page 11 - 1964-11

Nr. 3064 Drumul socialismului isǤrr

C O R E S P O N D E N ŢII MUKDEI a i i i Bl T i p a a b*» m |
VOLUNTARI despre I Bji v.- r; I U Vu f u u Vi >J
u l i i i U I Bl

0 INIŢIATIVA EFICACE
Zilnic sosesc de la corespondenţii voluntari ai ziarului numeroase
scrisori prin care aceştia informează despre succesele pe care le obţin
colectivele în mijlocul cârora muncesc, in lupta pentru îndeplinirea „Nici un vagonet
sarcinilor de plan şi a angajamentele luate In întrecere. In multe din
aceste scrisori corespondenţii relatează despre eforturile depuse de de minereu rebutat“
muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile regiunii pentru
îmbunătăţirea calităţii produselor. îmbunătăţirea calităţii minereului dc bază a iniţiativei „Nici un vagonet dc
In pai.'ina de fată publicăm o parte din scrisorile care relatează fier i-a preocupat permanent pe mine­ minereu rebut,nt", adică să dea toate va-
despre nreocunările co'ectivelor de la CS Hunedoara, minele Tcliuc rii din Chelar. Ei sînt conştienţi că dc gonctc-le cu minereu cu un procent de
şi Chelar, precum şi de la Uzina „Victoria“ Călan. în scopul îmbună­ felul cum se munceşte în abataje depind steril mai mic decît ccl admis. Atunci
tăţirii calităţii minereului de fier şi a produselor siderurgice. rezultatele obţinute la furnale. Dacă cînd s-a constatat că unele echipe re- J / *
minereul este bogat în fier şt dc granu- butcază vagonete, grupele sindicale au
laţic corespunzătoare, activitatea de pro­ luat imediat în discuţie acest lucru. Un %
exemplu de acest fel poate fi dat dc la
ducţie Ia furnale sc desfăşoară în bune
Pe seama calităţii O condiţiuni şi, ca urmare, indicii dc uti­ orizontul III. Aici, într-un schimb, s-au
rebutat multe vagonete cu minereu.
O
lizare a agregatelor cresc, iar consumul
specific de cocs scade. Ţinînd scama de Chiar la sfîrşitul schimbului respectiv, K y s ş .
toate acestea, comitetul sindicatu­ grupa sindicală a luat în discuţie cazul. "VU
3 . 7 7 5 t o n e m e t a l lui de la E. M. Chelar, îndrumat dc S-au analizat cauzele, s-a criticat cu as­ i v
prime atitudinea şefilor de echipe care
organizaţia dc partid, a pus în centrul
activităţii sale problema îmbunătăţirii au oermis încărcarea în vagonete a ste­
calităţii minereului dc fier. In acest scop rilului amestecat cu minereul. Totoda­
p e s t e p l a n s-a acţionat îndeosebi în direcţia apli­ tă, minerii cu mai multă experienţă au
dat sfaturi 'color care au dat minereu
cării de către cît mai multe echipe dc
mineri a iniţiativei „Nici un vagonet de slabă calitate. A doua zi s-au orga­
Calitatea minereului constituie pentru răspunderii oamenilor faţă de sarcini. dc minereu rcbutat“. Iniţiativa aceasta, nizat citeva schimburi de experienţă Ia
colectivul dc mineri, ingineri şi tehni­ Munca perseverentă şi grija manifestată pornită de la mina Teliuc, s-a dovedit orizontul respectiv. Ca urmare, dc a-
cieni de la E. M. Tcliuc un obiectiv faţă de calitate au dus la obţinerea dc deosebit dc eficace în anii trecuţi. De tunci, procentul admis dc steril pe sec­
tor n-a mai fost depăşit.
principal în întrecerea socialistă. Ini­ rezultate bune. Procentul dc steril în aceea, în acest an, în adunările grupe­
ţiativa „Nici un vagonet dc minereu minereul livrat furnaliştilor dc la C.S.H. lor sindicale, minerii noştri au fost sfă­ Pentru ca iniţiativa „Nici un vagonet
rebutat*, datorita activităţii desfăşurate a scăzut cu 1 la sută faţă dc cel stabilit. tuiţi de către comunişti s-o aplice în dc minereu rebutat4' să fie mereu trea­
dc organizaţiile de partid, sindicale şi In acelaşi timp s-a îmbunătăţit şi continuare. Li s-a demonstrat ce eficaci­ ză în atenţia fiecărui miner, sc urmă­
resc si sc popularizează zilnic rezulta­
de U.T.M ., s-a extins în toate abatajele conţinutul de metal în minereu. In a- tate are iniţiativa in realizarea planului tele. Echiocle care rcbutcază nvnereu
minţi. Totodată a fost creată o opinie cest fel am reuşit să dăm peste plan, la toţi indicii. în creşterea cîstîgului
sînt înscrise pe un grafic aşezat chiar la
de masa împotriva acelora care mai dă­ în primele 9 luni ale anului, 3.773 tone fiecărui miner, în activitatea de pro­ ieşirea dîn mină.
deau minereu cu un conţinut dc steril dc meti.1 faţă dc 4.000 tone angajament ducţie la furnale.
vjzihil ridicat. Intr-un timp, echipele anual. Avem deci posibilitatea ca acest Paralel cu munca dc popularizare a Efectul^ aplicării iniţiativei în acest an,
conduse de Nicolae Gavriluş şi Aurel Mo- angajament să-l depăşim cu mult. iniţiativei, conducerea exploatării, îm­ al înrregii preocupări pentru calitate,
sc reflectă în cele peste 1000 tone me­
7*ea, dădeau minereu de slabă calitate. Cele mai bune rezultate pe linia îm­ preună cu conducerile sectoarelor, în­ tal livrate peste olan dc minerii din
Activitatea lor a fost discutată în or­ bunătăţirii calităţii minereului lc-a ob­ drumate dc comitetul de partid, au luat Ghelir, furnaliştilor hunedoreni.
ganizaţia dc partid, fiind aspru criticaţi ţinut colectivul sectorului III. Printr-o măsuri pentru asigurarea celor mai bune Cu toate acestea, mai avem multe po­
pentru lipsurile manifestate. Cîţiva muncă mai organizată şi o atenţie maî condiţii de lucru în abataje si pe căile sibilităţi de îmbunătăţire a calităţii mi­
maiştri şi şefi de orizont au primit sar­ marc la alegerea sterilului şi colectivele dc transport. Astfel, s-a îmbunătăţit nereului. In primul rînd trebuie să a-
cina de a ajuta aceste echipe să-şi îm­ sectoarelor I şi II îşi pot aduce o mai iluminatul oe galerii, la punctele dc în­ jungem acolo încîc puşca rea selectivă să
bunătăţească munca. Nu după muit mare contribuţie la îmbunătăţirea ca­ cărcare şi Ia rampele puţurlor. pentru se practice peste tor, unde condiţiile per­
timp ele au început să lucreze bine. Tot lităţii minereului. a se putea face o bună selecţionare a mit; aooi, trebuie sa determinam pe toţi
în acest scop s-au înfiinţat vitrine cu In faţa colectivului de la E. M. Tc­ sterilului şi în acelaşi timp o verificare minerii să selecţioneze sterilul. Şi nu nu­
rebuturi, iar agitaţia vizuală a fost axa­ liuc stă sarcina de a îmbunătăţi şi corespunzătoare a minereului înainte dc mai minerii, ci si ceilalţi muncitori să
tă pe calitate. La fiecare sector este un mai mult calitatea minereului extras. a fi scos din mină. Cadrele tehnico-in- fie preocupaţi de îmbunătăţirea caJîtă-
panou pe care se trec echipele şi numă­ Colectivul nostru este hotărît să-şi îm­ ginereştî au fost îndrumate să acorde o rii minereului, deoarece, dacă utilajele
rul dc vagonete rebutate pentru steril bunătăţească şi mai mult activitatea asistenţă tehnică mai susţinută ocntru a funcţionează bine, planul se realizează
vizibil în minereu. De asemenea, la ben­ pentru a trimite furnaliştilor minereu sc nractica nesre tot, acolo unde condi­ ritmic si atunci sc poate da toată aten­
zile dc claubaj au fost repartizaţi oa­ mult şi de bună calitate. ţiile dc zăcămînt cer, puşrarca selecti­ ţia calităţii.
meni cu calificare corespunzătoare pen­ ing. A LEXA N D R IN A HOARA vă. Acest lucru sc face si dc către con­ ION RIDICA
tru alegerea sterilului. In faţa acestora şeful C.T .C. trolorii calităţii producţiei, care sînt preşedintele comitetului sindicatului
s-au făcut expuneri pe tema calităţii şi CONSTAN TIN VERM AN selecţionaţi dintre minerii cci mai pri­ M IHAI CHINDEA
demonstraţii practice privind cunoaşte­ vicepreşedinte al comitetului cepuţi. miner şef dc brigadă
rea amănunţită a minereurilor şi alege­ sindicatului In acest fel a fost posibil ca echipele (din colectivul suhredactieî vo­
rea sterilului. La unele varietăţi dc si- (din colectivul subre<lacţiei vo­ de mineri sa poată realiza cerinţa de luntare dc la E. M. Chelar) ■ , R • T ; M W ! « x l v y î j
derită care sînt mai greu de deosebit luntare de la E. M. Teliuc)
dc steril, după probe dc laborator, s-au
arătat oamenilor caracteristicile acestor
varietăţi pentru a nu fi confundate cu ■ .1
sterilul. La casa dc probe s-au organi­
zat standuri cu mostre dc diverse tipuri i
dc siderită şi steril. Muncitorii dc la
benzile de claubai trec pe la aceste C. 5. HUNEDOARA : Furnalul de 7.000 m.c,
standuri unde li se face o instruire a-
mănunţită pentru a cunoaşte bine toate
tipurile dc minereu şi steril.
In abataje, maiştrii, brigadierii şi şe­
fii dc echipă urmăresc cum se face ale­
gerea sterilului din minereu imediat C ît m ai p u ţin e d ecla sa te la fo n tă
după puşcarc, iar la recepţia minereu­
lui la suprafaţă, lucrătorii din cadrul Colectivul secţiei a Il-a furnale, dc măsură a început să fie aplicată în via­ au controlat în fiecare lună felul în care
C .T .C. manifestă o exigenţă sporită. Ei la C.S. Hunedoara, sub îndrumarea or­ ţă chiar de la începutul anului, fapt ce s-au aplicat aceste propuneri. Deosebit
nu admit să se descarce pe siloz mine­ ganizaţiei de partid, a acordat în acest a făcut ca planul să fie îndeplinit şi de­
reu cu un conţinut de steril care depă­ an o deosebită atenţie reducerii pro­ păşit lună de lună. Totodată, s-a asi­ de eficace au fost propunerile privind
şeşte procentul admis (2 la sută pentru centului de fontă declasată. In pri­ gurat un mers constant al agregatelor, înlocuirea rolelor stricate la banda K. 17
minereul din subteran şi 6—7 la sută mele nouă luni din anul în curs s-a ceea ce a permis ca procentul de decla­ (pentru evitarea unor eventuale deran­
pentru cel din carieră). înregistrat un procent de declasate dc sate să se menţină scăzut. Ca urmare a jamente), instruirea periodică a munci­
Aceste măsuri au condus la întărirea 0,96 la sută, faţă de 4,3 la sută admis. aplicării unor noi masuri, acum se 'u- torilor dc pe vagoanele cîntar, instala­
Rezultate la fel de frumoase — procen­ crează cn o temperatură dc peste 900
tul de declasate în jurul lui 1 la sută grade Celsius. rea unui troliu mecanic la sacii dc praf
O altă problemă importantă, cuprin­
Ou rectul sub acta; — s-au obţinut şi în luna octombrie. să în planul de «măsuri tchnico-organi- de la furnalul nr. 5.
Toate acestea, cît şi cile măsuri, au
Cum au fost obţinute aceste succese?
Calea principală o constituie aplica­ zatorice este respectarea cu stricteţe a permis colectivului secţiei noastre să de­
In secţia turnatorie nr. 1 de la păşească planul dc producţie şi să îmbu-
Uzina „Victoria" Calai sini multe rea în producţie a prevederilor planului graficului dc reparaţii planificate şi lupta nătăţească permanent calitatea fontei.
brigăzi, echipe $i muncitori care Iu* dc măsuri tehnico-organîzatoricc, mereu pentru reducerea timpului de opriri
creaza fără rebut sau cu un procent îmbunătăţit cu propuneri făcute dc planificate şi accidentale la sub 2 la sută N ICO LAE BABARŢ
mic fala de admis. Aceştia reuşesc muncitori, ingineri şi tehnicieni. din timpul calendaristic. furnalist
sa dea produse de calitate pentru Planul dc măsuri prevede asigurarea Multă atenţie s-a acordat înfăptuirii G H EO R G H E DUM ITRIU
că nu se abat de la prescripţiile funcţionării furnalelor nr. 5 şi 6 cu o propunerilor făcute în adunările grupe­ lăcătuş
tehnologice, stapînesc temeinic me­ temperatură a aerului suflat cuprinsă lor sindicale şi în consfătuirile dc pro­
Brigada condusă dc Modilcă Iosif de la sectorul I al E.M, Teliuc şi-a depăşit planul în luna octombrie
seria $i execută cu atenţie fiecare 1.600 tone minereu. IN FOTOGRAFIE : Muncitorii din această brigadă în timpul lucrului. cu (din postul dc corespondenţi volun­
operaţie. Incepînd cit organizarea între 800—850 grade Celsîus. Această ducţie. Birourile organizaţiilor dc bază tari dc la secţia a Il-a furnale)
lucrului, ei manifesta o mare grija
la pregătirea nisipului, formarea, îm­
binarea, turnarea şi dezbaterea pie­ SEMICOCS MAI MULT
selor. Temelie succeselor vigoare
Fiecare brigadă, echipă şî turnă­
tor în parte, avînd ca obiectiv al Şj MAI BUN r-jpii k ■ * .
întrecerii îmbunătăţirea calităţii, La noua otelărie hunedoreană, succesele în cantitatea şi calitatea sînt două noţiuni care
luptă pentru a realiza un număr
Noi producem senticocsul pe care pentru îmbunătăţirea raportului de muncă continuă. La cele 70.000 lone otel nu se despart
sporit de piese de bună calitate tocsarii hunedoreni şi reşiţeni îl fo­ gaz/aer, funcţionindu-se acum cu de bună calitate, elaborat peste sarcina de Acest an a fost pentru harnicii otelari ai
Eforturile ce le depun sînt încu­ losesc ca degresanl la fabricarea un raport de 1:1. De asemenea, la plan de la începutul anului, harnicii stăpini- hiunedoarei un an de biruinţe neîntrerupte,
nunate de succese luna de lună. cocsului metalurgic pentru furnale. stimularea oamenilor sc are în ve­ lori ai procesului de elaborare a metalului de sati.daciii depline Iar miile de tone de
Printre echipele $i brigăzile Atenţia şl eforturile colectivului nos­ dere. pe lingă realizarea planului, adaugă zi de zi alte zeci şi sule de tone. otel elaborat peste sarcina planului pînă în
care lucrează fără rebut sau cu tru au fost canalizate spre produce­ în mod special calitatea producţiei, Abia a reuşit prim-topitorii! Stoica Alexandru aceste zile, la care se vor adăuga altele pînă
rebut scăzut se numără cele con­ şi mai ales conţinutul de materii să elaboreze o nouă şarjă rapidă, şi vestea a la sfîrşitul anului, vor li — cum s-ar spune —
duse dc comuniştii Anton Doani, rea de semicocs care să se încadre­ volatile, ceea ce a făcut să crească făcut în grabă ocolul întreg;/ secii/; echipele o temelie solidă viiioaretor succese. Pentru că
l.ili Brănescu, Gheorghe Tnza, pre­ ze în normele de calitate prescrise. răspunderea acestora şi sa obţinem lui Corlaciu şi Hangan au Şi nutrit un gînd : anul 19S5 vine cu sarcini mult sporite, se
cum şi turnătorii Ionel Vasile si An­ In acest scop, pe baza unei eviden­ rezultate bune. In lunile septem­ vor dobori curînd recordul. cere o mai substanţială reducere a duratei
ton Sepnischi, care sînt evidenţiaţi te, se urmăresc şi se analizează re­ brie şi octombrie realizările medii Prin hărnicia acestor oameni, prin hotărî rea şarjelor. o mai chibzuită folosire a agregate­
lună de luna în întrecerea socia­ zultatele zilnice ale bateriilor şi în ce priveşte procentul de materii lor de a da patriei cît mai mult otel de cea lor, o mai bună întreţinere a lor. încă de pc
listă.
schimburilor din procent în pro­ volatile au fost de 14.4 la sută faţa mai bună calitate, secţia şi-a reînnoit de trei acum şi-au făcut apariţia unele metode va­
Turnătorii din secţia noastră sînt de 12—16 la sută admis, la cenuşă ori în acest an angajamentele şi lot de aiîtea loroase, menite să asigure reuşita succeselor
hotarîti să îmbunătăţească în viitor cent la materii volatile, cenuşa şi de 12,6 la suta faţă dc maximum 13 ori şi le-a depăşit Nu mai miră pe nimeni de viitor : înrărcarea cuptoarelor cu două
si mai mult calitatea produselor tur­ umiditate, în vederea uniformizării la sulă admis, iar la umiditate s-a faptul că în dreptul numelui unor prim-topi- . macarale simultan, atît la Herul vechi, cît şi la
nate. producţiei din punct de vedere al realizat un procent de 19,8 la sula tori ca Teodor Karamalîs, C/ocan Alexandru. fontă ; suprapunerea fazelor de lucru pe şar­
DIONISIE M UNTEAN U calităţii. faţă de 25 la sută admis pentru Hu­ Prodan loan, de la cuptorul 7, sau Corlaciu jă ; o mai bună folosire a regimului termo-
preşedintele comitetului sindical Pentru evitarea arderilor de căr­ nedoara şi 28 la suta pentru Reşiţa Constantin, Stoica Alexandru, Hangan Pavet. tehnic Ca să nu mai vorbim de durata re­
de secţie bune în cuptoare şi reducerea pro­ Deşi aceste cifre sînt medii, urmă­ de la „do/", cifra tonelor de otel — depăşire, paraţiilor la cald, care tind spre timpul minim
(din colectivul siibredacţîci vo­ centului de cenuşă s-au luat măsuri rind omogenitatea semicocsului se se apropie de o mie Ei şi-au dovedit în re­ de una. doua ore
Acestea şi m'ilte altele vor duce de bună
luntare de la U . V. Câlan) poale aprecia că şi din acest punct petate nnduri înalta măiestrie de plămăditori s°ama la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
de vedere s-au făcut progrese în­ ai otelului, in şarje de scurtă durată. $i de-i
vorba de aceste echipe, trebuie adăugat încă de v:itor Cum s-ar spune, temelia a fost oitsa
semnate. Aceasta o dovedeşte şi fap­ ceva : rebutul — acest imnortanl indicator al ani la rînd şi în special în anul acesta O te­
a 5”£ IC tul că în ultimele luni nu am mai calităţii — a scăzut şi scade mereu Dăm spre melie sănătoasă pe carr» se vor în.'tţa suc­ LABORATORUL RAPID DE LA SECŢIA O.S.M . 2
primit reclamaţii dm partea bene­
GM. I. NEGREA
ficiarilor exemplificare o cifră : în octombrie s-a înre­ cesele viitorului controlor tehnic A C. S. H U N ED O ARA : Laboranta Mai Susana deter­
Colectivul nostru, pe lingă rezul­ gistrat pe întreaga otelărie un rebut de 7,78 la (din prutul de corespondenţi mină conţinutul dc sulf din probele de oţel.
tatele bune în ce priveşte călită- sută. lată de 2,02 la sulă cît este admis Aici de la O.S.M. 2) Loco : V. Onoiu
lea, a reuşit sa obţină realizări atît
în ce priveşte deoasirea planului cît
si la economii, Pînă la 27 oclom- Pentru contribuţia adusă la îm­
brie s-au dat peste plan 4.854 lone Respectînd procesul de încălzire a m m il bunătăţirea calităţii, ţinem să evi­
• ;te V v' • ■ semicocs. deoăşindu-se cu 854 tone o denţiem pe tov. Petru Popa, Viorel
Dumitru
Tîrziu,
Brînză.
Iulian
angajamentul anual, iar la preţul de Pona, loan Chinciu. cuptorari, loan
J J:1 • , 1 cost s-au realizat în 9 luni econo­ Se cunoaşte ca în anii trecuţi în exploatare cuploare de preîn- rează 45—50 secunde, fala de I
ponderea cea mai mare din rebut călzire a lingourilor reci Cele minut şi 50 secunde cit dura îna­ Bolea, cuntorar $ef, Samoilă Sem-
mii în valoare de 817.341 lei. ia laminorul Bluming o constituia două cuptoare care funcţionează inte. Pentru mai buna exploatare ciuc şi Gheorghe Popa, maiştri.
Aceste rezultate au făcut ca dra­ maleriaîul ars. Acesta reprezenta în prezent au o capacitate de pre- a cuptoarelor adînci şi a celulelor Succesele obţinute sînt rodul stră­
f,m pelul de secţie evidenţiata în între­ 60—70 la sută din totalul rebu­ îr.călzire de cîle 400 tone lingou de preîncalzire s-au organizat şi daniei întregului colectiv dc la
turilor Cauzele erau mai multe. pe zi. In construcţie se află încă cursuri de ridicare a calificării subserţia cuploare, colectiv care
*v' . cerea socialistă sa fie atribuit în este hotărît ca în viitor să mun­
I 1 • V -t, trimeslrele 11 şi III colectivului sec­ In dorinţa de a se da cît mai mul­ patru asemenea cuptoare, din car^ muncitorilor. Oamenii cunosc
te lingouri spre laminare se forţau două au intrai în funcţiune zile­ acum mai bine procesul tehno­ cească mai bine $i sa obţină re­
torului semicocs.
• ' , - > i tVK cuptoarele de încălzire, fenomen le acestea. logic şi lucrează cu răspundere. zultate şi mai frumoase.
-v.: , * -. Succesele dobîndite constituie ce ducea la arderea de material. De asemenea, pentru a scu/ta Mîfcfurile luate şi puse în aplica­ Ing. AVRAM CZIT R O N
rnr w . pentru colectivul secţiei noastre un Cunoscîndu-se aceste cauze s-au i'/rmul de transport al lingourilor re au făcut ca rebutul provenit din tehnolog
luat măsuri pentru eliminarea lor.
imbold puternic în lupta pentru ob­
de la cuptoare la caja laminorului
ardere să scadă la 20 la sută din
i i * I r.,;M ţinerea de noi realizări în îndepli­ O parte din cuptoare au fost tre­ s-au introdus trei transfercare Ica- total. Procentul de rebut după la­ ing. IO ACH IM M URAR
cute pe zgura lichidă, asigurîndu- minare a fost micşorat şi el simţi­ şef de schimb
nirea sarcinilor de producţie. se astfel o încălzire uniformă a rucioare nentru transportarea lin­ CONSTAN TIN D U D AŞ
9 * gourilor) în circuit. în locul trans- tor. Acum rebutul pe secţie, con­ maistru
Ing. ADRIAN STOICOI lingourilor, creşterea randamentu­ fercaruluî reversibil. Acum timpul form angajamentului luat în în­
lui cuptoarelor şi în final îmbu­ (din colectivul postului
şeful sectorului semicocs nătăţirea calităţii laminatelor !n de transport al unui lingou de la trecere, s-a redus cu 2 la sulă sub de corespondenţi voluntari
Turnătoria dc lingotîcrc a U. V. Câlan. Sc toarnă un nou pod pentru (il»n colectivul subredartici vo­ acelaşi scop s-au construit si dat cuptoare la caia laminorului du­ admis. dc Ia laminorul Bluming)
Jingotîerc. luntare dc Ia U. V . Călan)