Page 13 - 1964-11

R c jfo n a t} ' p r o l e t a r i d in t o a t e t a r il e , u n iţ i v a i
CITIŢI

IN N UM ĂRUL
a unei
D E A z i de partid
Adunări dc dăr.i dc scamă ţi
alegeri în organizaţiile dc partid: P. Romîne
— Succesele anului viitor se
pregătesc dc pe acum ;
La invitaţia C.C. al P C U.S. şi guver­ La plecare, în gara Băncasa, delegaţia
^ O aprovizionare $i deservire nului Uniunii Sovietice, o delegaţie de a fost condusă dc tovarăşii Gheorghe
tot mai bune. partid şi de stat a R. P. Romînc a ple­ Gheqrghiu-Dcj, Nicolac Ccauşcscu, Chi-
(pag. 2-a) cat miercuri scara la Moscova pentru a vu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexan­
^ Gospodărirea raţională a ac­ participa la sărbătorirea celei de-a 47-a dru Bîrlădcanu, Dumitru Colin, Lcon-
tului comprimat — sarcină im­ aniversări a Marii Revoluţii Socialiste te Răntu, Lcontin Sălăjnn, Ştefan Voi-
portantă a exploatărilor miniere din Octombrie. tcc, Mihai Dalca, precum şi de Gh.
(pag. 3-a) Gnston Marin, Gogu Rădulcscu, Cons­
Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion
^ De peste hotare Gheorghe Maurcr, membru al Biroului tantin TU7.u, vicepreşedinţi ai Consili­
(pag. 4-a) ului tic Miniştri, Corneliu Măncscu, mi­
Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele nistrul Afacerilor Externe, dc membri
ANUL XVI. NR. 3065 JOI 5 NOIEMBRIE 1964 4 pagini, 20 banî Consiliului dc Miniştri al R, P. Romî­
ai C .C . al P.M .R., ai Consiliului dc Stat
nc, conducătorul delegaţiei, Emil Bodnă-
şi ai guvernului R. P. Romîne, conducă­
raş, membru al Biroului Politic al C.C.
tori ai unor instituţii centrale şî orga­
a! P.M .R., vicepreşedinte, al Consiliului
nizaţii obşteşti.
de Miniştri, Paul Niculescu-Miz.il, mem­
Au fosţ dc faţă I. K. Jegalin, amba­
bru al C .C . al P.M.R., şeful Secţiei dc
sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti,
Propagandă şi Agitaţie a C C. al P.M.R ,
şefi ai misiunilor diplomatice ale ţări­
şi Nicolac Cuină, membru al C.C. al
lor socialiste acreditaţi în R.P. Romînă.
P.M.R., ambasadorul R. P. Romînc la
Moscova. (Agerpres)
încetarea din viaţă a ambasadorului
Colectivizarea agriculturii a deschis proapc 15.400 cursanţi, caic au partici­
perspective largi pentru sporirea conti­ pat cu regularitate la lecţii şi seminarii, R. D. Germane în R. P. Romînă
nuă a producţiei agricole, pentru ridi­ însuşindu-şi în bune condiţii cunoştin­
carea nivelului dc trai material <î cul­ ţele dc bază prevăzute în programe.
tura.) al ţărănimii colectiviste. Creşterea Aceasta dovedeşte exigenţa şi seriozita­ La 3 noiembrie a.c., a încetat subit cii Democrate Germane în Republica
an de an a producţiei vegetale şi ani­ tea cu care s-au desfăşurat cursurile, din viaţă, Ia Bucureşti, ambasadorul ex­ Populară Romînă, Anton Ruh,
maliere se realizează pe baza introdu­ preocuparea pentru ca ele să contribuie traordinar şi plenipotenţiar al Republi­
cerii pe scară tot mai largă a tehnicii din plin la ridicarea calificării ţărăni­
avansate şi prin aplicarea în practică a mii colectiviste potrivit cerinţelor a-
cuceririlor ştiinţei şi experienţei înain­ gricuhurii socialiste. Imbogăţîndu-şi ni­ T E L E G îl A >1 4
tate. In acest scop statul a acordat un velul dc cunoştinţe agrozootehnice, co­
sprijin preţios unităţilor agricole socia­ lectiviştii, mecanizatorii şi lucrătorii
liste, luînd măsuri pentru încadrarea din G.A.S. şi-au adu; o contribuţie Consiliului de Stat al Republicii
Jor cu cadre dc specialişti cu o pregăti­ sporită la executarea în coml’ţii supe­ Democrate Germane
re corespunzătoare, care să asigure va­ rioare a lucrărilor agricole.
lorific rea tot mai dcpJină a posibilită­ Alături dc cursanţii cuprinşi în anii
ţilor existente, pentru dezvoltarea in­ II şi III, în acest an vor fi recrutaţi şi Consiliului de Miniştri al Republicii
tensivă şi multilaterală a agriculturii, în alţi lucrători din agricultură caic să Democrate Germane
vederea consolidării cconomico-organi- urmeze cursurile anului I ale învăţămîn­
7.atoricc a gospodăriilor colective. Rea­ tului agrozootehnic. Consiliile agricole B E R L I N
lizarea obiectivelor amintite este posi­ raionale şi orăşeneşti, conducerile unî-
bilă numai în condiţiile folosirii raţio­ răţilor agricole şi comitetele executive Consiliul dc Stat şi Consiliul ilc Miniştri al Republicii Populare Romînc
nale a pămîntului şi a celorlalte mij­ ale sfaturilor populare au datoria să se vă roagă să primiţi sincere condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a
loace dc producţie, stabilirii judicioase ocupe cu toată răspunderea dc buna or­ tovarăşului Anton Ruh, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii
a structurii culturilor şi a raselor dc ganizare şi desfăşurare a acestor cursuri, Mecanizatorii permanentizaţi la gospodăria colectivă din Sîntandrei, dc pe raza oraşului regional Deva, şi-au Democrate Germane în Republica Populară Romînă.
animale în raport dc condiţiile pedo­ asigurîndu-le un nivel tot mai înalt. Ţi- adus o contribuţie substanţială la buna desfăşurare a însămînţărilor din această toamnă,
climatice ale fiecărei unităţi, prin utili­ nînd scama de faptul că nu peste mult IN FOTOGRAFIE : Tractoristul Toma Costan lucrînd la însămînţatul griului. Împărtăşim durerea dv. pricinuită de pierderea tovarăşului Anton Ruh,
zarea la semănat a soiurilor şi hibrizilor timp învăţămîntul agrozootehnic se va Foto : V. Ouoiu distins reprezentant al patriei sale, prieten al poporului roiuîu.
celor mai valoroşi, prin introducerea şi deschide, este necesar să se treacă la
aplicarea pe scară largă a regulilor agro­ recrutarea de noî lectori acolo unde se Consiliul de Stol Consiliul de Miniştri
zootehnice înaintate. Partidul şi guver­ vor înfiinţa cercuri pentru anul I, pre­ al Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romîne
nul au hotărit organizarea, începînd cum şi pentru cercurile de la caic au
din anul 1962, a învăţămîntului agro­ plecat unii lectori. In acelaşi timp, re­
crutarea noilor cursanţi se va face nu­
zootehnic dc masa cu durata dc 3 ani. mai după ce s-a stat dc vorbă cu aceş­ LUCRĂRILE
Justeţea măsurilor luate cu privi­
re (a ridicarea nivelului dc cu­ tia şi după ce ei şi-au manifestat dorin­ ACTUALITĂŢI
noştinţe profesionale ale colectiviş­ ţa dc a participa la învăţămîntul agro­
tilor, mecanizatorilor, lucrătorilor Hjn zootehnic. Pe lingă aceasta, este necesar
gospodăriile de stat şi de la sta­ să se acorde atenţia cuvenită stabilirii IN R A IO N U L P R A Ş T IE La re co lta tu l
ţiunile experimentale agricole este con­ unor tovarăşi cu bogate cunoştinţe a-
firmată pe deplin dc rezultatele lot mai grozootehnicc care să ţină conferinţele © Clubul sindicalelor din Deva. nouă sesiune ordinară Cu această
bune pe care le înregistrează în produc­ prevăzute pentru colectiviştii necuprinşi itrnin. itsuiî\TÂiiii.uit in colaborare cu cinematograful ocazie ei au dezbătut problemele
ţie unităţile respective. Iată cîtcva c- la învăţămînt. „Patria", prezintă la sediul clubu­ in legătură cu realizarea bugetului
x^mple care dovedesc acest lucru. In Consiliile agricole raionale şi orăşeneşti Zalele acestea lucrătorii gospodăriilor lui un program de filme docu­ siatukii popular, pe anul In curs,
aceri an, ca urmare a aplicării în prac­ trebuie să urmărească îndeaproape buna SĂ F IE IN T E N S IF IC A T ! agricole dc stat din regiunea noastră mentare romîneşli, selecţionate fi luindti-se holărîri in vederea bunei
tică a cunojt'nţolor însuşite la învăţă- organizare şi funcţionare a învaţr.mîn- au depus eforturi sporite pentru sirîu- premiate la Festivalul Ulmului de deslăfurări a activităţii financiare.
mîntul agrotehnic, unele gospodării co­ tului agrozootehnic de masa, astfel ca In planurile dc producţie ale unităţi­ lucrările dc însâmînţnrc a cerealelor pcrca recoltei dc porumb. Ca urmare, la Mamaia. Joi. 5 noiembrie, la
lective cum sînt cele din Calda, Ighiu, cccastă formă dc studiu să asigure ridi­ lor agricole socialiste din raionul Orăş- păioasc dc toamnă s-au executat pe nu­ pînă acum porumbul a fost recoltat de orele '17.OU. vor rula lilmele. „Pre­ ® Ieri, redacţia ziarului nostru
Cricău, Ţebea, Risca, Pianul dc Jos, carea CQnţinuă a nivelului dc cunoştinţe tic e prevăzut ca în această toamnă să mai 50 la sută din suprafaţă. pe nu! bine de 3.300 ha din cele 3.555 in colaborare cu redacţia ziarului
Cărpinîş ele. r.u obţinut producţii de al lucrătorilor din agricultură. In vede­ se însămînţczc grîu. orz şi secară pe o Ritmul ncsatisfăcătoi în care se des­ ocupate cu această plantă. tutindeni muncesc oameni'. „Tă- „Flacăra Hunedoarei“ fi cu spri­
grîu cu 2G—00 la sută mal mari faţă rea realizării acestui obiectiv, consi­ Suprafaţă de peste 7.700 hectare. Tim­ făşoară însămînţărilc la aceste unităţi Atenţia principală a fost îndreptată bacarii", ,,George Ceorgescu", jinul Comitetului orăşenesc Hune­
(le mediile reclizatc pe raioanele respec­ liile agricole sînt chemate sa vegheze pul frumos din ultima vreme, buira $i îndeosebi la gospodăriile colective din spre buna organizare a muncii şi folo- „Feerie nocturnă”. Sîmbra oilor". doara al P.M.R. au organizat o
tive. In sectorul zootehnic coloctiviştii la rcrpectarca indicaţiilor Consiliului organizare a muncii cît şi folosirea, în Romos, Dîncul Mare şi Ocoliş se daio- Vineri la orele 11.00 vor rula fil­ consfătuire cu colaboratorii, citi­
din Ci.'nîc, “Miercurea, Teiuş, lucrătorii Superior al Agriculturii cii priviri? la majoritatea unităţilor, a" tractoarelor şi reşte în primul find dipsci^ dc‘"prcoco- ■ sima djn ^plin a, tnijloacelor mecani- mele oentru eonii -..Naică". ..Ne e torii fi corespondenţii voluntari
de la G.A.S. Alba şi Golmar au reuşit organizarea şi desfăşurarea învăţănuniu- maşinilor agricole la întreaga lor ca­ parc pentru buna organizare a muncii, 1 za!:c; Datorită acestui fr.pt’ Ia’ G.AvSi dragă tinereţea". „Intilnire cu U- din oraful Hunedoara
să depăşească simţitor producţiile plani­ lui agrozootehnic de masă. să acorde pacitate, au permis ca în gospodăriile precum şi nefolosirîi judicioase şi la în­ din Alba, recolta a fost si r în sa dc pe ztica" fi „Căciulită cu ciuc rofti", Cu prilejul consfătuirii, numerofi
ficate. conducerilor unităţilor agricole sprijinul colective din raion să se însămînţczc, treaga lor capacitate dc lucru a trac­ toate cele 745 hectare. Rezultate bune iar după-amiază, de la orele 'IB,00. participanţi au făcut aprecieri asu­
Efi encitatea învăţămîntului agrozooteh­ şi îndrumarea necesară în ceea ce pri­ pînă acum 6.593 hectare ceea ce repre­ toarelor şi semănătorilor. In ziua dc 1 s-au obţinut şi la G.A.S. din Călan, vor li prezentate filmele „Sub ari­ pra conţinutului celor două ziare
nic se apreciază deci după rczultate’c veşte recrutarea cursanţilor, şi asigura­ zintă S5.4 la sută din suprafaţa plani­ noiembrie de pildă, pe tarlalele gos­ unde, la fel, recolta a fost strînsă dc pa vulturului" fi „Din viata pe f ii­ fi unele propuneri de imluinălătire
pe care unităţile agricole le obţin în rea condiţiilor materiale corespunză­ ficată. Prima undate care a terminat podăriilor colective din acest raion au pe toate cele 200 ha ocupate cu po- lor exotici
producţie. In gospodăriile colective şi toare Lunci desfăşurări a activităţii această lucrare este gospodăria colec­ lucrat (a pregătirea terenului şi însă- a muncii lor cu masele de oameni
gospodăriile dc stat care au realizat în­ cercurilor. In atenţia consiliilor agri­ tiva din Tărtăiia, unde s-au însăntînţat ntînţări numai 101 tractoare din cele rumb. Dc asemenea, la G.A.S. Bîrcca © In cursul zilei de azi, 45 de ai muncii.
semnate depăşiri ale prevederilor de cole trebuie să stea preocuparea pen- cu grîu, orz şi secară 207 hectare. A- 131 existente, Dc asemenea, din rele s-au recoltat 163 hectare, din cele 164 muncitori, maiştri. tehnicieni si © Achitarea la timp a obliga­
100 semănători au fost folosite abia
plan, organizaţiile dc partid şi conduce­ rri îndrumarea lectorilor cr, aceştia să vansatc cu lucrările dc însămuitârî sînt un număr de 36. Ca urmare, lucrările existente, la G.A.S. Orlca 423 ha. ctc. ingineri de la UC.M Zlatna au ţiilor contractuale fată de stat este
rile unităţilor respective s-au preocupat aleagă cu disccrnămînt şi să pregătea­ şi gospodăriile agricole colective din Acum, toate forţele existente în ca­ plecat intr-o exCursie cu autocarul una din acţiunile căreia colecti­
cu grija şi răspundere dc ridicarea ni­ scă cu răspundere lecţiile pe care le ţin Cioara şi Ceriu. La gospodăria colectivă pe suprafeţele planificate, pentru ziua drul gospodăriilor dc stat sînt mobili­ la Bucureşti Cu acest prilej ei vor vi fiii din Calda i-au acordat o a-
respectivă, nu au putut fi realizate.
din Cioara de pildă, s-au însHmîntat
velului dc cunoştinţe agrozeofclinice ale Ia cercuri. Ele trebuie să fie legete de r-înă acum 268 hectare din cele 280 vizita Expoziţia realizărilor econo­ tentie deosebită Organizînd te­
colectiviştilor, mecanizatorilor şi lucră­ specificul fiecărei unităţi agricole, îmbo­ hectare planificate. De asemenea, colec­ Faţă dc o asemenea situaţie se im­ zate la tăiatul şi transportul coceni­ miei naţionale ,i R P R. fi alte meinic munca la recoltări $i folo­
torilor din G.A.S. Ca pozitiv in această găţite cu exemple concrete din activi­ tiviştii din Deliu au însamînţat grîu, pune luarea unor măsuri urgente care lor pentru a se crea cele mai bune con- obiective social-cu/turale din Ca­ sind iudicios mijloacele de trans­
direcţie amintim felul cum a fost or­ tatea unităţilor respective şi predate pe erz şi secară pe o suprafaţă de 237 din să asigure intensificarea ritmului de diţiuni în vederea executării arăturilor pitală.
ganizat şi s-a desfăşurat invăţnmîntul 'înţelcsid cursanţilor. Stabilirea ziUlor în cele 283 hectare prevăzute în planul însămînţări. Aici, atît organele cît şi dc toamnă. port, colectiviftii de aici au reufit
agrozootehnic la G .A .C . Pianul de los, caic au loc şedinţele de cerc, încălzi­ dc producţie. organizaţiile de partid sînt chemate © In seara zilei de 2 noiembrie ca în ziua de 3 noiembrie a c să
Miercurea, Teiuş, Galda ctc. unde lec­ rea sălilor, dotarea lor cu materiale di­ să îndrume munca din campania agri­ a c., deputaţii Sfatului popular al achite în întregime prevederile
torii au acordat o atenţie deosebită dactice legate de tematica lecţiilor pre­ Cu toate acestea, în multe gospodării colă cu mai multă competentă şi ope­ GH . CR Ă CIU N oraşului Sebeş, au participat la o contractului la porumb.
stabilirii diferenţiate a programului date, organizarea de către biblioteci a agricole colective din raionul Orăştic, rativitate. corespondent
lucrările de însamîntarc a griului, or­
cercurilor, în funcţie de situaţia con­ unor acţiuni menite să sprijine pe zului şi secarei, se desfăşoară anevoios.
cretă din unităţile respective. Lecţiile cursanţi în însuşirea cunoştinţelor pre­
s-au predat la un nivel corespunzător văzute în programe sînt probleme a Astfel, colectiviştii din Pricaz au însă-
toamnă
minţat cu cereale păioasc de
pregătirii cursanţilor, fiind urmate în căror rezolvare este necesar să fie urmă­ planificate deşi terenul în marc parte COLOCVIVL PRODUCTSE8
numai 160 hectare din cele 250 hectare
majoritatea cazurilor dc aplicaţii prac­ rită cu răspundere dc către consilii­
tice. Pentru însuşirea în bune condiţii le agriccle. In acelaşi tîmp, ele au
a cunoştinţelor predate s-a avut în ve­ datoria ca periodic să analizeze modul este eliberat şi pregătit. Trebuie men­
ţionat că această gospodărie dispune şi
dere folosirea pe scară larga a materia­ cum se desfăşoară învăţămîntul agro­ de semănători suficiente, dr.r preocu­
lelor didactice demonstrative ca: plan­ zootehnic şi să ia masuri eficiente pen­ parea pentru efectuarea (a timp a lu­ bleme strict legate de necesităţile temul luării analizelor granulome-
şe, mulaje, dîafilmc, grafice, mostre dc tru înlăturarea lipsurilor semnalate. aceeaşi situaţie se află şi gospodăriile DESPRE CREŞTEREA producţiei. Noi urmărim îndeaproa­ Iriee a materiei prime sî determină­
crărilor de însăminţăi'i lasă de dorit. In
plante ctc. In afară dc aceasta s-au or­ Ing. N. BFLA pe. atît frecvenţa la lecţii, cît şi mo­ rii rezistenţei cocsului în fiecare
ganizat numeroase concursuri gen „Cine vicepreşedinte al Consiliului colective din Balomir, Romos, Dîncul dul de însuşire. De asemenea, se ur­ schimb In felul acesta s-a putut
ştie răspunde" si schimburi de experi­ agricol regional Mare şi Ocoliş. La Balomir, de pildă, măreşte ca fiecare lucrător din sec­ asigura un mers constant al furna­
enţă cu cursanţii. Folosirea acestor me­ INDICILOR DE UTILIZARE ţie să studieze cît mai multe cărţi lelor perioade îndelungate, precum
tode a contribuit la trezirea unui inte­ şi reviste de specialitate. şi îmbunătăţirea calităţii producţiei.
res deosebit din partea cursanţilor pen­ De cum intri in raza sectorului deficienţe sau greutăţi, s-au întru­ Pe cei care dovedesc strădanie în S-a îmbunătăţit apoi granuiaţia
tru ridicarea nivelului lor de cunoştinţe furnale al Uzinei „Victoria" din Cu- nit pentru a stabili măsuri operati­ asimilarea cît mai multor cunoş­ cocsului introdus în încărcătură. A -
profesionale. Aşa se explică frecvenţa de lan îţi atrag atenţia panourile care ve pentru înlăturarea lor. La sfîr- tinţe profesionale si pricepere in ceasla, prin punerea în funcţiune a
95—IOC la sută la cercuri, precum şi cheamă pe furnalişti să depună tot .şitul primului trimestru, spre exem­ aplicarea lor. birourile organizaţii­ celei de-a 4-a site mecanice.
Ne-a preocupat mult şi reducerea
pailicipaiea la unele lecţii a unor co­ efortul pentru realizarea si depăşi­ plu.' s-a constatat că la caupere se lor de bază îi recomandă să fie nu­ pierderilor de iontă prin urşi, stropi
lectivişti ncînscrişi la cercuri. Au fost rea planului la principalii indica­ pierdea temperatură Analizînd sta­ miţi în posturile principale ale pro­ ctc. In acest scop au fost modifi­
înră şi cercuri de învăţămînt agrozoo­ tori. In mod deosebit sînt sugerate rea de lucruri, birourile organizaţii­ cesului de producţie In felul acesta cate secţiunile jgheaburilor dc fontă
tehnic ca cele de la G .A .C. din Vaţa, căile de creştere a indicilor de uti­ lor dc bază au indicat conducerii Iov. loan Crăciun a fost numit do­ şi zgură, micşorîndu-se viteza de
lizare a agregatelor : reducerea con­ sectorului sa formeze un colectiv dc zator I. Ioan Blaj prim-furnalist
Vinerea, Răcastic, ş a. unde lecţiile pre­ ş.a.m.d. Ca urmare, atunci cînd se scurgere, s-a trecut la turnarea fon­
date nu au stîrnit interesul cursanţilor, sumului de cocs, ridicarea tempera- specialişti caic să întreprindă un ivesc situaţii dificile la diferite tei în oale preîncăl/.itc la incandes­
nefiind legate dc condiţiile concrete ale turii aerului cald, respectarea reţe­ ■studiu amănunţit şi să vină cu so­ cenţă. Ţoale acestea au făcut ea
luţii. Concluzia la care a ajuns acest
unităţilor respective, iar şedinţele de tei de dozare ş.a.m d. De altfel, a- colectiv a fost că ventilatoarele nu locuri de muncă, se intervine opera­ procentul de pierderi să scadă la
cerc nu s-au ţinut cu regularitate în zi­ cestea sînt şi criteriile de bază ale corespundeau. Ca urmare, s-au tiv. cu soluţii chibzuite, dale chiar sub 0.4 la sulă.
lele planificate, ceea ce a făcut ca efi­ întrecerii socialiste. Rezultatele ci de către şefii de echipă. Se asigură
)e poţi afla atît dc la panoul expus
cacitatea cursurilor să nu fie cea aştCD- în faţa birourilor, cît şi de la eco­ luat măsuri de înlocuire a lor. In astfel, respectarea instrucţiunilor Spre noi succese
a
final, temperatura acrului cald
tată. Acest lucru s-a rasfrînt negativ nomista sectorului. Pe 9 luni ale crescut simţitor. tehnologice şi buna desfăşurare a
r.supra rezultatelor obţinute în produc­ anului în curs a losl înregistrată o In trimestrul II al anului şî în- Rezultatele dc pînă acum nu ne
ţie de colectivişti. creştere a indicilor de utilizare a tr-una din lunile trecute, s-au sem­ muncii, în toate compartimentele. satisfac însă — continuă tov. Pilly.
In unităţile agricole din regiunea furnalelor cu 22 kg fonlă pe m.c. nalat deranjamente în procesul teh­ Pe viitor ne propunem să aplicăm
noastră, în anul trecut, la cele 563 volum util. faţă de cel planificat, nologie la furnalul nr 2. Birourile Măsuri noi măsuri tehnico-organizatorice. să
cercuri care an funcţionat pe diferite şi cu 40 kg mai mult decît cel ob­ organizaţiilor de bază au îndrumat facem clrLim tot mai larg tehnicii
specialităţi au fost cuprinşi peste 21.000 ţinut in anul trecut. Rezultatele sînt conducerea administrativă ca. în ve­ tehnico-organizatorice avansate Cu ocazia reparaţiei capi­
cursanţi. Din numărul total peste destul de bune, mai ales dacă ţinem derea îmbunătăţirii situaţiei, să facă tale a furnalului nr. J. bunăoară,
19.500 cursanţi au fost recrutaţi din rin­ scama că în ultimul timp au exis­ un schimb dc experienţă cu specia­ — Eu ns vren să mă opresc asupra r.c-am propus să mărim suprafaţa
gurile colectiviştilor. La sfîrşitul anului tat şi o seamă de greutăţi. Despic lişti de Ia C.S Hunedoara. Cu aceas­ înlluenţei ce a avut-o aplicarea c î- ele încălzire a cauperelor şi greuta­
de învăţămînt au fost promovaţi a- felul în care s-a ajuns Ja ele şi ce-şi tă ocazie s-a constatat că profilul -tcirva nasuri tehnico-organizatorice tea grilajelor acestora, aşa incit să
propune colectivul pentru a le îm­ furnalului nu corespundea greutăţii luate de conducerea sectorului — a putem ridica temperatura aerului
bunătăţi în continuare am aflat zi­ pe şarjă existentă şi deci. trebuia ţinut să precizeze tov. Nicolae Pilly. cald la peste 9C0 grade Celsius. Se
Cu contrifeufia lele trecute dintr-o discuţie avută schimbată încărcătura. Procedindu-sc La indicaţia birourilor organizaţii­ vor aplica, de asemenea, măsuri de
cu Iov. Gheorghe Ancu(.a, secretarul întocmai, au fost evitate pierderi lor de bază. în prima parte a anu­ micşorare a pierderilor dc căldură
organizaţiei de bază P.M.R.. pe mari dc producţie. lui s-a înlicpi'ins un studiu asupra In coluri şi gurile de vînt.
schimbul I, Simion Stănculea, se­ In c ele de mai sus am relatat doar posibilităţilor de creştere a tempe­ Ne propunem ca în viitorul
două aspecte. Ele sînt însă mult mai raturii aerului cald. In urma con­
cretarul organizaţiei dc bază pe apropiat să experimentăm tipul de
Cetăţenii comunei Poiana, raionul schimbul II şî AUcolae Pilly, adjunc­ numeroase. Căci, de fiecare dală. cluziei la care s-n ajuns, au fost tub de insufla re a aerului cald, căp­
Sebeş, au stabilit ca sumele realizate tul şefului dc sector. cînd lucrurile nu merg intr-un com­ înlocuite ventilatoarele cu altele tuşit, prevăzut cu sistem de răcire,
din contribuţia voluntară din acest an partiment sau altul, birourile or­ mai puternice, s-a perfecţionat ar­ după modelul furnalului nr. 7 de la
să fie folosite la construcţia a încă ganizaţiilor de bază intervin prompt zătorul de gaz la caupere şi s-au (LS. Hunedoara, iar pentru a ajunge
două săli dc clasă la şcoala generală de Mereu în miezul şi dau cele mai eficiente soluţii. procurat aparate pentru măsura şi la o mai bună întreţinere a orifi­
8 ani. Valoarea lucrărilor după deviz controlul intensităţii de ardere. De ciilor de descărcare a lonteî. vor fi
se ridică la 73.122 lei. La efectuarea problemelor In posturile cheie — asemenea s-a trecut la funcţionarea triniiş1. în schimb de experienţă la
lucrărilor însă s-au organizat largi ac­ c u zguri de bazic ilnle mai scăzută LLM. Reşiţa, unde se obţin rezultate
ţiuni de muncă patriotică, atît la trans­ — Rezultatele bune obţinute de oameni bine pregătiţi şi s-au modificat gurile de vînt la hune în această direcţie, un maistru
portul materialelor cît şi la executarea colectivul nostru de muncă se da- lurnalul nr.2. In felul acesta, tem­ şi un prim-fui nai ist.
unor lucrări. Meseriaşii din comună au toresc în primul rînd faptului că Birourile organizaţiilor de bază au peratura aerului cald n crescut cu In planul de măsuri întocmit sub
participat şi ci în mod volunar la birourile organizaţiilor de bază au manifestat preocupare şi pentru creş­ circa 80 de grade la furnalul nr. 1 îndrumarea birourilor organizaţiilor
construcţia sălilor de clasă. lost mereu în miezul problemelor ri­ terea nivelului profesional al oa­ şi circa G5 de grade la furnalul nr. 2 de baza au mai fost prevăzute şî
Astfel, la cele două săli dc clasă s-au dicate de activitatea de zi cu zi — menilor si repartizarea fiecăruia la fală de anul trecut şi s-a putut mări alte obiective. Am convingerea că
efectuat peste 8.800 ore dc muncă pa­ spunea tov. Gheorghe Ancuţa. Ele locul potrivit. Pe lingă sectorul nos- debitul de gaz metan — condiţie de Iraducîndu-lc în viaţă întocmai, vom
triotică, rcalizîndu-se importante eco­ au urmărit îndeaproape felul în care ti u funcţionează lectorate. în care bază pentru creşterea indicilor de obţine rezultate cu mult mai bune.
nomii la preţul de deviz. O dată cu sint respectate instrucţiunile tehno- sînt încadraţi toţi muncitorii. Aici. utilizare a agregatelor şi reducerea atît în ce priveşte creşterea indi­
începerea noului an şcolar, cele două iogice, contribuţia fiecărui comunist, ei audiază teme legate de tehnologia consumului dc cocs cilor de utilizare a furnalelor, cît
săli de clasă au fost date în folosinţă. De zece ori evidenţiat în întrcccrca socialistă. Aceasta este răsplata mun­ a fiecărui muncitor, inginer şi teh­ de elaborare a foniei, creşterea tem­ Pentru a n ea posibilitatea corec­ şi în ceea ce priveşte îmbunătăţi-
ARON DOBROTA cii prestate cu seriozitate şi pricepere de către lăcătuşul Constantin Poena- nician la bunul mers al procesului de peraturii actului cald. dozarea co­ tării operative a abaterilor de la iea calităţii producţiei.
corespondent ru, de la Fabrica chimică din Oră ştie. Foto : y . Onoiu producţie şi, ori de cîte ori s-au ivit lectă a încărcăturii ş.a m.d., pro­ reţeta de încărcare, s-a introdus sis­ Ing. GH. CO M ŞU ŢA