Page 15 - 1964-11

N r. 3065 Drumul socialismului pag. 3

C o n sfătu ire
pe te m a

utilizării
energiei
p n eu m atic e

Dezvoltarea industriei miniere in etapa actuală, cca. 8 ori mai scump de cit energia electrică, este ÎNSEMNATE E C O N O M I I
în scopul realizării şi depăşirii sarcinilor trasate de necesar să se acorde o grijă deosebită utilizării ra­
cel de-al lll-loa Congres al P.M .R., cerc colective­ ţionale a acestei forme de energie. COHCLUZII
lor de muncă din această importantă ramură de In ultimii ani au fost luate o scrie de măsuri in ENERGIE ELECTRICA
producţie să pună in centrul preocupărilor lor creş­ întreprinderile miniere din regiune pe linia gos­
terea necontenită a productivităţii muncii. Pentru podăririi aerului comprimat, care au condus în pe­ Energia electrica consumată anual la cest scop, la toate exploatările carbo­ re a reţelelor de aer. Pierderile de de­ Din refer,iţele prezentate, cit
aceasta este necesar să se acorde o atenlle deose­ rioada anilor 1059—1963 la o economie de energie C .C .V .J. pentru acţionarea comprcsoa- nifere de la C .C .V .J. în luna iunie a.c. bit conduc la cheltuieli suplimentare, şi clin cuvinlul participanţilor la
bită extinderii mecanizării lucrărilor grele din sub­ electrică pentru producerea aerului comprimat de rclor se ridică în prezent la cca. 100 s-au executat măsurători care au scos care întrec cu mult economiile ce sc discuţii. a reieşit câ în întreprin­
teran, prin introducerea de noi utilaje de un înalt 46.864.000 kWh. Măsurile aplicate şi rezultatele ob­ milioane UWh. Orice raţionalizare în în evidenţă aceste pierderi. Valorile ob­ fac prin reducerea acestor posturi. derile miniere din regiune, co­
nivel tehnic şi metode de exploatare avansate, care ţinute pină în prezent nu au epuizat insă rezer­ acest domeniu poate aduce economii im­ ţinute sini cuprinse între 22—36 la In scopul reducerii consumului dc aer lectivele de muncitori, tehnicieni
să asigure o dată cu creşterea productivităţii mun­ vele interne mari care mai există pentni economi­ portante la preţul dc cost al cărbunelui snt,ă din debitul dc aer produs, ceea cc comprimat şi deci a energiei electrice şi ingineri, sub îndrumarea orga­
cii, şi îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi mine­ sirea acestei forme de energie. Pierderile de aer coht- extras. Aiulizînd realizările obţinute denotă că trebuie luate încă o scrie dc pentru producerea lui, o măsură cu o nizaţiilor dc partid, au obţinut
reurilor extrase, cit şi reducerea sistematică a pre­ primat in reţelele de transport şi distribuţie la ma­ în ultimii ani so constată că datorită măsuri pentru reducerea lor în conti­ eficacitate deosebită o constituie sccio- îiî perioada care a trecut, o serie
ţului de cost. joritatea exploatărilor miniere din regiune se ri­ îndeosebi măsurilor luate pentru raţio­ nuare Ia valori cît mai mici. rizavea reţelelor dc aer comprimat şi de rezultate bune în reducerea
Introducerea, in acest scop. pe scară tot mai largă dică încă la peste 30 la sută din debilul aerului pro­ nalizarea consumului dc aer comprimat, evidenţierea consumului pc sectoare. consumurilor specifice de aer
a energiei electrice fn subteran, nu a putut elimina dus. ceea ce reprezintă un procent dc pierderi mult consumul specific dc energic electrică Pentru aceasta este necesar >ă tic re­ comprimat. Aceste rezultate s-au
pc tona dc cărbune extras a scăîut dc
ultlizarea aerului comprimat, care In cazul minelor prea mare faţă de posibilităţile dc reducere oferite la 42,2 kWh în 1955 la 30,2 k\V|i în Din referatul prezentat de zolvată într-un viitor apropiat proble­ oglindit pozitiv în economisirea
grizittoasc rătnlne încă principala formă de ener­ dc tehnica actuală. 1963. Dintre aceste măsuri ce) mai mare ing. NICOLAE HINDOREANU ma măsurării cantităţilor dc aer consu­ unor însemnate cantităţi de e-
gie. Astfel. în exploatările miniere din regiunea La indicaţia Biroului Comitetului regional de efect l-an avut: reducerea la strictul energetic şef la C.C.V.J. mate dc sectoare, prin punerea în func­ nergie electrică şi reducerea pe
noastră, pentru producerea energiei pneumatice se partid, comisia economică. împreună cu inspecţia necesar a consumatorilor dc aer com­ ţiune a aparatelor existente, cît şi pro­ această bază a preţului de cosi
consumă circa 50—55 la sulă din totalul dc energic energetică regională Hunedoara, a organizat la Pe­ primat, remedierea suflărilor la reţele curarea şi montarea unor noi «lebitmc- al cărbunelui şi minereurilor Mă­
tre în locurile unde actualmente iui c-
electrică utilizată in minerit Aceasta face ca pon­ troşani o consfătuire cu mecanicii şî energeticii şefi dc aer, înlocuirea tronsoanelor ncco- Trebuie combătută practica greşită, xistă. surile luate pînă acum nu au e-
derea aerului comprimat in structura preţului de dc la exploatările miniere din regiune Cu acest pri­ respunzătoarc, precum şi oprirea unor încetăţenită la unele din exploatările Sectorizaica reţelelor dc aer compri­ puizat însă nici ne departe re­
cost să fie destul dc însemnată (8—12 la sută). lej s-au analizat măsurile ce trebuie luate pentru unităţi dc comprcsoare între schimburi naastrc, de a acţiona la eliminarea pier­ zervele mari care mai exista in
asigurarea unei gospodăriri cit mai raţionale a ae­ şî zilele de consum redus. derilor de debit doar atunci ctntJ a- mat şi măsurarea cantităţilor reale con­
Ţiniml cont că acrul comprimat sc produce, dis­ cesica întrec o anumită limită, sau cind sumate dc fiecare sector va permite economisirea energiei pneumati­
rului comprimat. Buna gospodărire a aerului compri­
tribuie şi consumă la un randament foarte scăzut In pagina de faţă redăm aspecte dc la această mat presupune asigurarea calităţii co­ din cauza lor presiunea în abataje nu normarea judicioasă a consumurilor spe­ ce. Din calculele efectuate rezul­
(de numai S—10 la sută), ceea ce-l face să fie de consfătuire. respunzătoare a aerului la locul dc mun­ mai este suficientă. Personalul de între­ cifice şi oglindirea corectă a acestora tă că pierderile de aer, pe reţe­
că, la un consum specific de energie ţinere trebuie să fie de o mare mobili­ în preţul de cost al sectorului, ceea cc lele de transport şi distribuţie pe
cît mai redus. Plasarea, dotarea şi între­ tate şi conştiinciozitate pentru ca iii ar obliga sectoarele să acorde o aten­ j ansamblul regiunii noastre, se ri->
ţinerea staţiilor de comprcsoare, dimen­ mod permanent să remedieze defecţiu­ ţie mai marc aplicării măsurilor dc ra­ | dică anual la peste 500 milioane
sionarea, montarea şi întreţinerea reţe­ nile apărute. Acest personal trebuie sa ţionalizare a consumurilor de aer com­ m.c. Pe lingă aceste pierderi în
C U M P R O D U C E M Şi D IS T R IB U IM lelor dc aer comprimat, precum şi con­ cunoască bine schema reţelelor de aer primat, mobilizînd în acest scop toţi reţele, există pierderi mari de e-
trolul permanent al consumatorilor au comprimat, să depisteze toate reţelele factorii interesaţi.
o influenţă covîrşitoare asupra consu­ scoase din funcţiune — care sint încă Eficacitatea tuturor masurilor care nergie şi în utilajele de produce­
murilor specifice, Ele depind direct dc sub presiune şi care constituie o sursă re a aerului comprimat precum
A E R U L C O M P R IM A T personalul dc exploatare şi de conduce­ dc pierderi ncjusiificate — şi să ia mă­ se iau pentru reducerea pierderilor dc şi în utilajele de consum, dato­
aer comprimat trebuie să fie concreti­
rile serviciilor electromecanice de la ex­ suri dc desfiinţare sau izolare a aces­ rită exploatării şi întreţinerii lor
ploatările miniere. tora. zata în oprirea uncia sau mai multor necorespunzătoare.
Pentru reducerea pierderilor de fel. nu am urmărit depresiunea la sens un efect deosebit l-au avut mă­ Dna dintre primele măsuri pentru O marc greşeală sc comit** atunci cind unităţi de compresoarc, deoarece numai
aer comprimat şi micşorarea pe filtre, ceea ce nu este o problemă surile luate dintre care pot fi amin­ la reducerea unor posturi din normati­ astfel sc poate obţine o reducere sub­ Consfătuirea a dezbătut pe
această bază a consumurilor speci­ prea complicată, dar creşterea căreia tite : programarea în toate zilele ele raţionalizarea consumului dc aer com­ vul de muncitori se acţionează cu pre­ stanţială a consumului dc energie elec­ larg şi cu multă competentă si­
primat o constituie determinarea corec­
fice de energie electrică in minerit poate conduce la micşorarea nejus­ repaus a echipelor dc întreţinei’e cădere asupra personalului dc întreţine- trică. tuaţia existentă la exploatările
trebuie să se acorde o deosebită a- tificată a randamentului volumetric pentru remedierea pierderilor de tă a piordei ilor dc aer în reţele. In a- miniere, a scos la iveală rezerve­
tentie atit alegerii celor mai eco­ al compresorului. debit. înlocuirea unor conducte cu le care mai există, ştabihnd tot­
nomice tipuri de comprcsoare şi ex­ In ceea ce priveşte reţelele ele diametre necorespunzătoare, folosi­ odată măsuri concrete. care să
ploatării corecte, cit şi construcţiei transport si distribuţie a aerului rea garniturilor de cauciuc pină ia ÎNTREŢINEREA c o r e s p u n z ă t o a r e ducă la o mai bună gospodărire
şi întreţinerii corespunzătoare a re­ comprimat se poate afirma că Io ex­ diametre de 0 100 mm. executarea
ţelelor de aer comprimat şi a uti­ ploatarea noastră acestea au fost periodică a măsurării pierderilor în a energiei pneumatice, Apreciem
lajelor pneumatice. construite în mod corespunzător, a- reţele, revizia periodică a uneltelor A UNELTELOR p n e u m a t ic e cJ măsurile stabilite, aplicate cu
Dintre compresoarele cu care sin- vindu-se la bază configuraţia zăeă- pneumatice şi altele consecventă la toate exploatările
tem noi dotaţi — H la număr — cei mîntului şi metodele de exploatare. Aplicarea acestor măsuri a dus la noastre, vor duce la obţinerea
moi buni indici constructivi îi pre­ o scădere simţitoare a consumului Intr-o exploatare minieră princi­ şi furtunuri de alimentare, duc la acestei presiuni este necesară con­ unor noi şi importante econo­
zintă tipul 3V-45/7 „Reşiţa". care se specific de aer comprimat pe tona palii consumatori de aer comprimat o creştere considerabilă a consumu­ struirea unui stand de probe pen­ mii de energie, la îmbunătăţirea
caracterizează atît prin turaţie ri­ Din referatul prerentat do dc cărbune extras Astfel, dacă în sint uneltele pneumatice — cioca­ lui de aer comprimat, peste valorile tru încercarea complexă a uneltelor condiţiilor cJe lucru în subteran,
dicată. cît şi greutate specifică scă­ mg. GEORGE MOŞESCU, J955 consumul specific realizat a fost nele de abataj şi perforatoarele. La nominale. pneumatice Lipsindu-ne un astfel cit şi la reducerea în continuare
zută. Se constată însă că acest tip mecanic şef la E. M. Petrila de 278 mc/tonă, in 1959 a fost redus IvM. Lupcni ele utilizează peste 50 Din măsurătorile efectuate de noi dc stand noi nu nm putut trage con­ a preţului de cost.
de compresor are şi o serie de nea­ la 190 mc/tonă, iar in primul semes­ la sută din consumul total de aer In o serie de ciocane pneumatice de cluziile corespunzătoare din măsură­ O atenţie deosebită va trebui
junsuri constructive, care provoacă tru al anului 190*1 acesta a ajuns comprimat. Este cunoscut faptul că torile efectuate In diferite unelte acordată măsurilor care au o
unele greutăţi în exploatarea lui c- Aceasta o dovedeşte şi faptul că pier­ la numai 15.1 mc/tonă aceste unelte consumă acrul com­ pneumatice. Existenţa unor aseme­ maro eficientă economică cum
conomică. greutăţi care pot să fie derile de presiune de la staţiile de Cu tonte măsurile luate, pierderile primat la un randament destul de Din referatul prezentat do nea standuri permite şl verificarea sînt :
uşor eliminate de către constructor. producere pînă la cel mai îndepăr- de debit în reţelele de transport şi scăzut faţă de uneltele similare ac­ ing. NICOLAE TIVIG caracteristicilor de funcţionare a u-
Astfel, datorită faptului că ele se tat consumator nu depăşesc 0.4 at­ distribuţie au şi la noi valori încă ţionate electric, dar ele sint indis­ mecanic şef la E. M. Lupeni neltctor şi utilajelor pneumatice — întreţinerea şi exploatarea
livrează cu răeitori intermediari mosfere. La aceasta a influenţat, bi­ ridicate (circa 30 la sută din debi­ pensabile jn lucrările de minerit. după reparaţii, ceea ce ar da posi­ corectă a compresoarelor prin
construiţi cu ţevi de fier. acestea neînţeles. şi alegerea corectă a am­ tul dn aer produs). Aceasta înseam­ Dntorită acestui fapt, exploatările bilitate să se aprecieze calitatea re­ respectarea graficului de repara­
după un timp relativ scurt de ex­ plasamentului staţiilor de compre- nă că exploatarea noastră trebuie noastix? trebuie să manifeste o grijă lip C A -14 şl CA-15. cil şi In o serie paraţiilor, De asemenea, ele nr per­ ţii şi efectuarea lor de calitate,
ploatare se deteriorează, neputin- soore. precum si alegerea unor dia- să ia in continuare o serie dc mă­ deosebită faţă de exploatarea şi în­ dc perforntonre de tip CP-19 şi PH-Q, mite să se tragă concluzia care din­ asigurarea aspiraţiei aerului din
du-se asigura o răcire, corespunză­ metre corespunzătoare a reţelelor de ), suri pentru reducerea la minimum treţinerea corespunzătoare a acesto­ cu diferite grade de uzură datorită tre tipurile de unelte pneumatice exterior, dotarea compresoarelor
toare a aerului, ceea ce duce la transport sl distribuţie O impor­ posibil a acestor pierderi. Aşa. de ra. Deşi. datorită felului lor de con­ întreţinerii nccorespunzătonrc. s-a sînt cele mnl corespunzătoare in con­
creşterea consumului de energie e- tantă deosebită în micşorarea pier­ exemplu, întreţinerea conductelor strucţie, uneltele pneumatice se <a- constatat că cele uzate consumă în diţiile noastre specifice de exploa­ cu termometre pentru a se putea
Jectrică. Considerăm că această si­ derilor de presiune a avut-o si mă­ din galeriile de cap trebuie făcută ractei izează prin robusteţe şi posibi­ medie cu peste 20 la sută mai mult tare. pentru a sc puica alege aceste urmări funcţionarea normală a
tuaţie poate fi eliminată prin,, con- sura luată de noi de a reduce la cu mai multă grijă, trebuie conti­ litate de funcţionare in orice condi­ aer comprimat ele* eit cele bine între­ tipuri. : racitorilor intermediari, cit şi cu­
I **-\ struirea rări toacelor cu ţevi de afu­ j-mi/iimum numărul' de ventile, pre­ nuată acţiunea de înlocuire n por­ ţii, aceasta nu înseamnă că trebuie ţinute. ln centrul atenţiei trebuie să stea, răţarea periodică a filtrelor de
mă. De asemenea, construcţia actua­ cum si eliminarea completă a lipu­ ţiunilor de conductă cu diametre ne- neglijată buna lor exploatare şl în­ Pentru reducerea consumului de pe lingă uneltele de lucru, şl cele­ aer ;
lă a acestor tipuri de compresoare lui de ventil cu cuib. roresounzătoare şi intensificat con- treţinere, aer comprimat o Importanţă deose­ lalte utilaje pneumatice cu pondere — eliminarea permanenta a
nu permite ridicarea diagramei in­ Reducerea continuă a consumului 11y>I111 asupra stării conductelor pri­ Uneltele necuriiţate, îmbfcsite cu bită o are şi determinarea prin mă­ mare fn consumul de aer compri­
dicate (ceea ce este necesar în ex­ specific de aer comprimat pe tona vind etanşeitatea cu luarea de mă­ Impurităţi, neunse la timp, cu orga­ surători « presiunii optime de re­ mat cum sînt ventilatoarele şi uti­ pierderilor de aer în re(e/e/e de
transport şi distribuţie prin etan-
ploatare), neajuns care şi el poale de cărbune extras a stat permanent suri imediate de eliminare a suflă­ nele de comandă neetnnşe. cu scă­ gim, la care ti'eljule să lucreze unel­ lajele pentru rambleu! pneumatic,
fi uşor eliminat O atenţie moi mare în centrul atenţiei noastre. In acest rilor. pări de aer pc la cilindri, pistoane tele pneumatice, pentru e Înregistra pompele, troljlle etc. Exploatarea şî şarea corespunzătoare a conduc­
trebuie să fie acordată şi materia­ cele mai mici consumuri specifice întreţinerea corespunzătoare n aces­ telor. eliminarea llanşelor, venli-
lului din care se confecţionează ci­ Tendinţa actuală In minerit este de tora ponte contribui, de asemenea, lelor şi ramificaţiilor Inutile, uti­
lindrul. pentru a rezista la o durată a ridica preelunen aerului comprim la reducerea consumului de ner lizarea la maximum a îmbinări­
mal mare de funcţionare fără uzuri Q r u u r i m a o u u y i u i u m / oi a i m r o M P o i M f t i SAţl PUOtHlf C PC A A mat în subteran pentru creşterea vi­ comprimat. Din Minele măsurători e- lor sudate, cît şi asigurarea unei
exagerate. întrunt in prezent con­ LÂ EXPLOATĂRILE MUIERE DIN REGIUNE tezelor de perforare şl a producti­ foctuato s-.au găsit ventilatoare pneu­ bune etanşeităţi la toate racordu­
siderăm că acest materia) nu este l I A / A IU l> lfi'MOM I| 4 NIJAV./V0 I I Ml Oi UI l . l l i l Q l l ' A vităţii uneltelor pneumatice. Aşa, de matice cu rmulamenţe extrem de rile spre utilajele pneumatice;
corespunzător. f v M A D J Ş AU I l A Ol A l l . ' A exemplu, ridicarea presiunii de lucru scăzute, ceea ce conduce la o mare — întreţinerea şi exploatarea
Pentru ridicarea randamentului do la 4 la 0-7 atmosfere ar duce In risipă de energie. corespunzătoare a uneltelor şi
compresoarelor, noi am asigurat ca | AiI COUUVUT (•roş teren vitezei de perforare cu O măştiră eficace în reducerea maşinilor pneumatice prin verifi­
aspiraţia aerului să se facă peste tot 300—400 In sută. Ln exploatarea noa­ consumului de aer comprimat este
din exterior, unde aerul este mai !i.\v> I x 1 U A L I i.\ A stră. ca şl la alle exploatări din Va­ şi înlocuirea utilajolor pneumatice carea, curăţarea şi ungeroa lor
rece. De asemenea, am acordat o lea Jiului, presiunea de lucru tn cu utila,|q acţionate electric, acolo periodică, cit şi asigurarea cali­
atenţie deosebită întreţinerii cores­ subteran variază ln prezent In Jurul unde este posibil. Deşi la exploata­ tăţii reparaţiilor acestora prin do­
punzătoare a compresoarelor şi re­ L X l t f A l î ' A A a 4 atmosfere. Late necesar ca In tarea atelierelor cu ştanduri de
parării lor la timp. Nu am făcut Îp9ă viitorul apropiat, una din preocupă­ rea noastră a exIstQt o preocupare probă pentru a le putea verifica
totul pentru asigurarea unei bune rile principale ale noastre să fie în ncost sens. totuşi încă mal pot fi după reparaţii;
exploatări n compresoarelor. Astfel \ - I determinarea presiuni) optime in luate măsuri De exemplu, troiiile ~ studierea şi adoptarea pre­
nu am urmărit îndeajuns tempera­ subteran, ţlnlnd cont de toţi facto­ şl pompele pneumatice pot fi în­ siunii optime de lucru în subte­
locuite cu trolil şl pompe acţionate
tura apei şi aerului In răcitOQrete v f j ' n m i oîa m m rii care o influenţează ca : mărirea electric. In acest sens este util să sc
intermediare, care are o mare im­ productivităţii uneltelor pneumatice, ■studieze posibilitatea dotării exploa­ ran speciiice fiecărei exploatări
portanţă pentru asigurarea unei ră­ TONE URBUNE TONE MMEKUK ROI TW i UMINÂTE reducerea pierderilor de aer pe re­ tărilor cu t rol ii si pompe de puteri miniere ;
ciri corecte a aerului şi creşterea ţele şl n energiei consumate de î m ­ mici şi de construcţie nntigrizu- — dotarea exploatărilor cu a-
randamentului compresorului. La presoare etc. In scopul doici minării toasă. paralele de măsură si control ne­
cesare $i punerea în funcţiune a
celor existente pentru a se putea
pe
urmări corect consumurile
B in euwîmîul pa sectoare ; personalului de
— întărirea
deservire şi întreţinere a instala­
ţiilor de aer comprimat, cît şi
cointeresarea acestora in redu­
Ing. LASAT IOAN, mecanic şef la E. M. Lonea tate redusă, rezistă la presiuni mai mari dccît eclc metodice ţî sînt rezistente mă, cind dîn lipsă dc comprcsoare am foţt nevoiţi să acordăm o aţenţic deo­ cerea pierderilor de aer
la acţionarea agenţilor atmosferici ţi chimici. sebiţi aerului comprimat ţi presiunii în subteran. Este adevărat că lipsa unor
Utilizarea acestor conducte ar atlucc însemnate economii «Ic cnorgic pneu­ ingineri elcctro-mecanlcl a făcut să nu putem cuprinde în suficientă măsură Traducerea în viaţă a acestor
Consfătuirea organizată o consider binevenită ţi utilă, întrucît nici la matică. problemele amintite, dar aceasta nu motivează risipa încă marc dc energie pne­ măsuri trebuie sâ constituie o
exploatarea noastră gospodărirea acrului comprimat nu sc face încă în mod co­ umatică existentă la exploatările noastre. preocupare permanentă a colec­
respunzător. Majoritatea compresoarelor noastre sînt vechi, cu randamente scă­ tivelor din exploatările miniere,
Ing. BOGDAN GAVRILA, mecanic şef la E.M. Barza Consfătuirea a scos în evidentă o seric dc «leficîcnţe ţi a indicat măsuri
zute. La fel $i pierderile pc reţele sînt încă mari. Este necesar să fie urgen­ concrete pentru lichidarea lor, lucru pe deplin posibil cu actualele cadre, dar începînd de la conducerea aces­
tate lucrările dc sistematizare prevăzute pentru anul viilor ţi dotarea cu apa­ prinir-o mai bună organizare q muncii. Este necesar să nc preocupăm de tra­ tor exploatări şi pînă în aba­
rate de măsură ţi control, Pentru îmbunătăţirea randamentului compresoarelor E. M, Barza este ţi ca un ntarc consumator dc energic pneumatică. Debi­ ducerea în viaţă a acestor măsuri, pentru ca planul adoptat privind gospodă­ taje. Acţiunea de raţionalizare
vom lua şi noi măsuri de a asigura aspiraţia acrului «lin exterior la toate corn* tul instalat în compresoarc este «Ic peste 900 m.c., min., iar lungimea reţele­ rirea aerului comprimat sa nu rămînă pe hîrtic. Va trebui să studiem ţi să a consumului de aer comprimat
prcsoarele şi dc a asigura o maj bună întreţinere a reţelelor ţi utilajelor pneu­ lor depăşeşte 80 km, Dcţi majoritatea staţiilor noastre dc comprcsoare sînt trebuie să devină o acţiune de
amplasate în subteran, cît mai aproepe dc locurile de consum, totuşi pierde­ experimentăm presiunea optimă de lucru a utilajelor pneumatice din subte­
matice. Este însă necesar să se creeze în cadrul serviciului mccano-cnergctîc rile pe reţele înregistrează valori dc peste 30 Ia sută. Acest lucru arata că ran, problema utilizării racitorilor finali, sau izolarea conductelor pentru eli­ masă. O sarcină importantă în
un post de tehnician, care să sc ocupe numai de probleme legate dc gospodă­ nu au fost luate toate măsurile pentru buna gospodărire a aorului comprimat. minarea influenţei negative a temperaturii mediului înconjurător pc timp de aceaslă direcţie revine organiza­
rirea raţională a acrului comprimat, întrucît în prezent această problemă este Consfătuirea noastră a scos la iveală o scrie dc măsuri menite să ducă la con­ iarnă ţi alic asemenea probleme. O atenţie marc trobulc acordată însuşirii ex­ ţiilor de partid, UT.M. şi sindi­
270 m.c. min. de la
ploatării sigure ţi economice a turboeomprcsorului do
neglijată. tinua reducere a pierderilor dc aer comprimat. Aceste măsuri vor trebui să cat, care trebuie sa mobilizeze
fie aplicate ţi la exploatarea noastră, cu atît mai mult cu cît la noi pon­ E. M. Lupeni, în vcilcrca extinderii utilizării unor asemenea utilaje. Problema toate forţele colectivului pe/tfru
derea energiei electrice consumate pentru producerea acrului comprimat este opririi unor unităţi de compresoarc între schimburi şi în zilele dc repaus, mă­ economisirea energiei pneumati­
Ing. COJOCARU TOMA, mecanic $af la E.M. Vulcan de peste 60 la sută. întreţinerea corespunzătoare a compresoarelor, reţelelor sură cc aduce însemnate economii dc energic ţi care a fost larg dezbătută dc ce Comitetele de partid de la
ţi uneltelor pneumatice ar contribui la reducerea substanţială a pierderilor. exploatări, cit si birourile orga­
La E. M. Vulcan, o sarcină imediată o constituie sectorîzarca reţelelor dc Avem însă în prezent o scrie dc greutăţi în aprovizionarea cu diferite piese consfătuirea noastră, va trobui să nc preocupe în viitor. E necesar să se aibă
nizaţiilor de bază din sectoare.
aer comprimat cu atît mai mult cu cît la noi acestea sînt foarte extiu.se ţi nu dc schimb, ceea cc face să nu putem asigura o întreţinere corespunzătoare a în vedere însă asigurarea funcţionării normale a ventilatoarelor pneumatice vor trebui să urmărească şi sâ
întotdeauna raţional exploatate. Din lipsă dc recîplenţi tampon dc mare ca­ utilajelor pneumatice. pentru aerajul secundar cu un număr limitat de compresoarc. In acest scop
pacitate, la noi sc picr«J cantităţi însemnate dc aer comprimat. trebuie să reducem pierderile pe reţele, ventilatoarele pneumatice să fie mon­ analizeze periodic stadiul înde­
De asemenea, întîmpinăm greutăţi mari în cxoloatarea economică a com- Ing. SEBESCU MARIN, mecanic şef fa E.M, Deva tate numai în locurile strict necesare, iar între schimburi ţi în zile dc jcpr.us plinirii planului de măsuri adop­
prcsoarelor îeţite din reparaţii capitale de la U.P..U.M. Petroşani, care nu în­ tat imptflsionînd rezolvarea tu­
totdeauna sînt executate la un nivel calitativ corespunzător. Considerăm că restul consumatorilor să fîc închişi. turor sarcinilor prevăzute.
pentru eliminarea acestor neajunsuri ar fi bine ca unitatea reparatoare să po­ In urma unui studiu, la E. M. Deva s-a experimentat funcţionarea utilaje­ Gospodărirea raţională a aeru­
lor cu presiune ridicată în subteran (6 at,). Aceasta a permis mărirea produc­
sede un stand de probă ţi rodaj, unde să poată efectua probele ţi rodajul com­ tivităţii uneltelor pneumatice. Astfel, viteza dc înaintare a crescut dc la 12 Ing. B. MARCU, inspector general energefie în M.M.E.E. lui comprimat în minerit este o
presoarelor ce ies din reparaţie. m.l, lună la 18-20 m.l./lună. Consumul suplimentar dc energie nu a crescut măsura ce se încadrează în efor­
Pentru reducerea consumului dc aer comprimat va trebui să analizăm d‘n prea mult, ceea ce dovedeşte că această măsură este foarte avantajoasă din Apreciez ca foarte utilă consfătuirea organizată. în care s-a dezbătut !a turile depuse de (of/ oamenii
nou, mai temeinic, utilizarea ventilatoarelor pneumatice numai in locurile punct dc vedere economie. un uiyol ridicai problema gospodăririi raţionale a aerului comprimat, care în muncii din ţara noastră in ve­
Pentru întreţinerea corespunzătoare a utilajelor ţi noi ducem mare lipsă legiunea Hunedoara, dar fiind specificul ci accentuat minier, constituie o pro­ derea reducerii necontenite a pre­
strict necesare, iar acolo unde condiţiile permit să fie înlocuite cu ventilatoare «le piese de schimb. întreprinderea „Independenţa* Sibiu ne livrează aceste blemă foarte importantă. ţului de cost al produselor, hazâ
acţionate electric. piese în cantităţi insuficiente ţi uneori de siabă calitate. Datorită acestor mo­ Rezultatele obţinute pînă in prezent sînt bune, însă nu trebuie să nc <igurâ de creşte.re a nivelului de
tive, din cele peste 400 unelte pneumatice, pc care le avem în dotare, aproape oprim aici. Există încă mari posibilităţi dc reducere a pierderilor dc aer com­ trai material şi cultural al po­
Ing. BUCUR SABIN, inginer orineoşal la serviciu) 300 stau în magazie nereparate fiind nevoiţi să Ic utilizăm pe cele bune la primat. In acest scop trebuie întocmit un program concret dc eliminare eşa­ 1 norului nostru.
lonată a pierderilor dc debit ţi presiune pc reţele a cărui realizare să fie ur­
maximum ţi în mod mecanic, lucru ce conduce la pierdeţi ncjustifîcate dc
mecano-energetic al C.C.V.J. energie. mărită sistematic. De un real folos ar fi introducerea unor limite normale dc
O altă deficienţă care persistă în instalaţiile noastre este eliminarea neco- pierderi, care să stimuleze aplicarea măsurilor preconizate.
Cele mai mari pierderi dc aer comprimat au loc pc reţele dc transport ţi reo.punzqtoarc a anei «lîn reţelele dc aci comprimat din lipsă dc oale dc con­ O atenţie maî mare trebuie acordată repartizării optime a sarcinii pc di­ Pagină realizafă de:
distribuţie. O metodă cficacc de rc«Iucerc a acestor pierderi o constituie în­ dens. Această deficienţă «lucc la mărirea pierderilor dc presiune în reţele îi la ferite tipuri de comprcsoare în funcţie dc necesarul dc aer ţl randamentul ing. RUS AM IERONIM
acestora, în vederea obţinerii celor mai iniei consumuri specifice.
locuirea îmbinărilor cu Hanţe prin îmbinări sudate. La minele grizutoasc, cum înrăutăţirea randamentului utilajelor pneumatice. Va trebui să luăm măsuri ing. a l m a ş a n ş t e f a n
pentru lichidarea cît nni grabnică a acestui neajuns. Unii vorbitori au semnalat o scrie dc greutăţi pc care le întimplnă din
sînt ţi cele din Valea Jiului, această metodă nu poale fi peste tot aplicată. lipsă dc apnrataj ţi dc cadre calificate. Este adevărat că lipsa acestora creează activişti ai Comitetului regional
Dc aceea, consider că este oportună studierea înlocuirii conductelor din oţel cu greutăţi, «lai* noi nu trebuie să aşteptăm pipă vom fi dotaţi cu toate apara­ Hunedoara al P.M .R.
conducte din mase plastice, caic pot li uşor sudate la faţa locului prin încăl­ Ing. DINULESCU SPIRlDON, mecanic ţe l la C.C.V.J. tele ţi personalul tehnic necesar, ci să trecem imediat ta acţiune, cu ceea ce ing. VA R VA R I IOAN
există. Să folosim mai bine oamenii pc care îi avem. In studierea unor pro­ ţelul inspecţiei energetice
zire la 130° C, temperatură admisă în minele noastre. Conductele din mase Trebuie să recunoaştem că în ultima perioadă de timp, nu am avui o bleme de specialitate, ar fi bine să cerem sprijinul unor cadre didactice, cu
plastice mai prc/.iută ţi alte avantaje ca: pierderi reduse dc presiune fa;ă dc preocupare corespunzătoare pentru gospodărirea acrului comprimat. Nc-am multă experienţa dc ta Institutul de mine din Petroşani, care ar putea acorda un regionale Hunedoara,
conductele metalice, datorită faptului că au o rugozitate mai mică, au greu­ mulţumit doar cu măsurile luate ţi rezultatele obţinute cu ciţiva ani în ur­ ajutor preţios în acest domeniu, lucru ce nu s-a făcut pîiţă acum. colaboratori ai ziarului
„Drumul socialismului*