Page 2 - 1964-11
P. 2
Poa. 2 brumai toci Şir. 3062
- ■ - - j-jaăM M W 1 —
LEMNli T IU a tehnologiei HUNEDOARA
Folosirea cu succes
Campionatul
de grup orăşenesc ■n rifl
V A L O R I F maşini sc foloseşte cu succes tehnologia i j
In numeroase uzine constructoare dc
In campionatul de fotbal al orr.şuliu
dc grup, metodă modernă de organi regional Hunedoara ediţia 1964—1965
zare a producţiei, caic contribuie în participă opt echipe. întrecerea acesto
marc măsură la creşterea productivi ra a început încă din 27 septembrie a.c.
tăţii muncii şi la o mai bună calitate Pentru reuşita campionatului comisia
a produselor. Această metoda, specifi orăşenească de fotbal s-a îngrijit ca fie
că producţiei de marc seric, constă în care echipă să cunoască dîn timp pro
prelucrarea simultană a mai multor I I gramul turului precum şi regulamen
>z- i
grupe dc repere, pc linii tehnologice dc tul dc desfăşurare. S-a stabilit de ase
maşini, aşezate în ordinea operaţiilor y menea ca în fiecare miercuri la orele
Directivele Congresului nl 111-loa pentru exploatarea integrală a par ncccsaic. Printre primele colective care 17.C0 delegaţii asociaţiilor sportive care
a! KM H. au pus în lata lucratori chetelor, au condus la desfăşurarea şi-au însuşit acest procedeu sînt cele 1 . m au echipe în campionat să sc prezinte
lor loiestiei i sarcina c a valoarea re :itmică a muncii trimestru de tri dc la U7.incie „Unirea" din C lu j,.„Se la sediul clubului orăşenesc U.C.F.S.
se va obţine pe m c. masă lemnoasă mestru. Astfel. I.F. Dobra a dat in mănătoarea" din Capitală, „înfrăţirea" pentru a analiza felul cum s-au dispu
exploatată să crească în 19G5 cu producţie 7-4,82 la sută din masa din Oradea, unde eficacitatea prelu tat întâlnirile precedente.
circa l>0 la sută faţă (le 1909. lemnoasă exploatată, prin metoda crării dc grup a şi început să dea re După cinci etape se poate spune că
In cursul celor 9 luni din acest de organizare a brigăzilor cu plata zultate. La Uzinele „Unirea", dc exem o parte din echipe au rerdizat unele în
an. muncitorii, tehnicienii si ingi în acord global. Din păcate însă. plu, unde această metodă a fost extin tâlniri dc bună calitate. Trebuie să re
nerii clin întreprinderile forestiere întreprinderi forestiere cu pondere să la aproape 5.000 de repere, preţul marcăm şi contribuţia arbitrilor care
|)e regiunii noqstre, străduinclu-se ec onomică mare în cadrul D It M F. dc cost al războaielor de ţesut care sc s-au achitat cu cinste dc sarcinile pe
să valorifice superior masa lemnoa nu şi-au realizat sarcina în această produc aici a fost redus în ultimii 3 caic le-au avut. Fără îndoială ,bă cea
să exploatată, au reuşit să depăşeas privinţă. Astfel. I.F. Sebeş şi I.F. ani cu 48 la sulă, iar dc la începutul mai bună comportare ducă c;ncî eta
că cu 9 lei pe metru cub valoarea Orăştie au dat în producţie prin a- anului şi pină acum s-au economisit pe a avnt-o formaţia Minerul Tcliuc
producţiei marfă planificată. Acest ceastă metodă doar 23 si respectiv aproape 40,000 dc ore dc muncă în lu caic se afiă pş* primul loc în clasa
rezultat se datoreşte înfăptuirii la 23.1 la sută din masa lemnoasă c.x- crările dc concepţie. La Uzinele „Se mentul general. Această formaţie deşi
timuul optim a măsurilor tehniro-or- pioatată. Aceasta a făcut ca pe iv- mănătoarea". tehnologia dc p.rrip fo a susţinut toate meciurile în deplasare,
£?ni/.alorire în majoritatea între giune sarcina de a se exploata GO losită la combinele dc cereale şi la a obţinut tot atîtca victorii. Fotbaliştii
prinderilor foresţiei e. Încă din ti i- In sută din masa lemnoasă prin alic maşini agricole produse aici, a din Tcliuc au înscris 15 goluri şi r.u au
mestrnl IV al anului trecut au fost metoda brigăzilor complexe eu pla sporit productivitatea muncii cu 24 la primit nici unul. O comportare bună
create stocuri de masă lemnoasă in ta in acord global să nu fie înde sută, iar la Uzinele ,,7 Noiembrie" din au avut şi formaţiile Şantierul IV şi
apropierea drumurilor de acces, ceea plinită, realizîndu-se doar 45.3 la Craiova s-a reuşit ca în 45 de minute Biruinţa caic se află pc locurile 2-3.
ce a făcut posibil ca din primele zile sută. să se asambleze o semănătoare. Echipa tinerilor siderurgişti, elevi ai
ale acestui an planul să poală fi în Alţi factori care au grevat asupra Cu eficacitate deosebită folosesc a- şcolii profesionale din Hunedoara, ob
deplinit. iar sortarea materialului să realizării unei valorificări superioare ceastă metodă înaintată şi colectivele ţine rezultate satisfăcătoare ţinînd cont
se pontă face în condiţii bune. De a masei lemnoase au fost nereali- ilc muncă de la Uzinele dc autocamioa că ci participă în accrt campionat ală
asemenea, au fost executate în ter z a rea cu 038 tone in cele 9 luni din ne şi tractoare din Braşov, „Progresul" turi dc celelalte echipe formate în
men lucrările pasagere (fuuicularc. acest an a planului la valorificarea din Brăila. Uzinei- constructoare dc i p} majoritate din seniori.
drumuri pentru tractoare şi pen crengilor legate in snopi si blocarea maşini din Reşiţa, Uzina dc pompe din » - A . ' i ^ ■ * A ^ w b în Asociaţia Constructorul Hunedoara a
tru tracţiune animală ele) pentru a unei mari cantităţi de lemn dobo- Capitală, Fabrica dc scule din Rîşuov înscris în campionat două echipe :
se putea scoate şi apropia mate rît do vint in păduri. Dobori tun le de şi dc la alte mari întreprinderi clin Şantierul IV şî Şantierul II. Aceste
rialul lemnos de drumurile de ac vint nu au putut fi valorificate din ţară. echipe au obţinut rezultate diferite.
ces. c auză că întreprinderea de construc (Ageiprcs) Aspect «3/ stafiei de încărcare a minereului de h Crăciuneţli. Prima se află pe locul II în clasamentul'
Printre măsurile care au contribuit ţii forestiere a intirziat construirea general în timp ce Şanticr-ul II aac o
la valorificarea superioară a ma drumurilor de la .lieţ (I F. Petro comportare cu totul nesalisfăcătoaie.
sei lemnoase se numără şi acelea şani), lazuri şi Valea liălrîna (1 F. C u „aziu şi „nriîine14 Din cele cinci meciuri pe care trebuia
" ivind extinderea metodelor avan i'obia), iar drumul de la Teliuc- să Ic susţină s-a prezentat doar la unul
sate de muncă, cum ar fi exploata Cinciş nu a fost terminat în N O T E © N O T E © N O T E a trecut anul Pe care l-a pierdut cu 3-0, Ar fi dc
rea în trunchiuri lungi. Un exem grafic. Itezultalul este că zeci — rTir^MM tanDM M Bg MBHB ,r i *_î . 1 HHH dorit ca atît conducerea asociaţiei
plu în acest sens este edificator : de mii de lene dc lemn dobo- Constructorul cît şi tovarăşii dc la
lemnul rotund de fag se apropie in rit de vint se dcpreciază calitativ, C e o ă re re aveţi, tov. Zbte dc la acest serviciu, se plîu- Una de la I.G.O. Deva si alia dc la Trus Din 1963 cetăţenii Alexandru Ccaki Şantierul II să reflecteze asupra aces
trunchiuri lungi in proporţie de a- influcnţînd negativ asupra valori ge că nu ştie cc să rdai facă, că aceste tul regional de construcţii. Sînt două şi Tmlor Mitrachc, care locuiesc in blo tei situaţii şi să ia măsurile corespun
proximativ GO la sută din totalul ficării lui superioare. reparaţii aparţin T.R .C.H , scrisori dc rătpuns dc la două întreprin cul l din Petrila, au solicitat sectorului zătoare. Echipa arc condiţii să se pre
sortimentului exploatat. Datorită a- Kste ştiut că mecanizarea opera to varăşi deri la care s-au adrcaat cereri pentru I.L.L. din localitate reparaţia unui zid zinte. Ea dispune dc un teren «Ic sport,
plicăriî acestei metode, precum şi ţiei de sc os-apropiat influenţează Răspunsuri din fiecare parte. La fap repararea conductei de apă cc deserveş ia boxe dărîniat din cauza apei. Tov. dc echipament şi mai ales dc tineri
sortării atente a materialului, indi valorificarea superioară a masei de la I.G.O. D e va ? te însă nu se îndeamnă nimeni. Şi cîr.'J te Intrenrimlcrcn poligrafică din strada Petru Găină, corespondent al ziarului dornici să practice fotbalul ! De remar
cii de utilizare a masei lemnoase au lemnoase. în specia) pr in faptul că te gîndeşti că reparaţia !a acest bloc ni: Gh. Barîţiu nr. 13 Deva. nostru, ne informează că cetăţenii res cat că echipele Victoria Peştiş, Rccolia
cerc mari cheltuieli: ceva bitum, praf
fost realizaţi la toate sortimentele, astfel se evită doorec ieren lemnu La blocul 4 din cvartalul „23 August' Itidrofob şi o mînă calificată dc lucru. Conducerea I.GiO Deva, în scrisoarea pectivi Mi solicitat acest lucru şi în anul Strei şi Metalul II, care în anul ticcut
iar la stejar .şi la diverse esenţe lui. T a acest capitol întreprinderile — scrie tovarăşul loan Paul — pe une Conducerea I.G.O. Deva a lăsat să trea nr. 89Ig 1964 recomandă: „Adresaţi-vă arer.a. Tacoî» Chioreanu, şeful sectorului ocupau locuri fruntaşe în clasament,
acum se află pe locuri codaşe.
tari s-au înregistrat depăşiri In ceea forestiere clin regiunea noastră sînt le porţiuni ale tavanului apa de ploaie că un an de la răfpunsul dat că „se ştie T .R .C.II. Deva care a executat lucrarea I.L.L. Pclrib, a pretins să facă o nouă
deficitare (cu excepţia I.F Sebeş). se scurge în camere şi pc scări, ajun- cerere, hîtrucb. era din anul trecut „nu După cinci etape clasament u il arată
ce pi ivcşţe valoarea realizată pe me Din totalul masei lemnoase exploa giud chiar pînă Ia etajul I. Pentru re şi se va repara . Cîiul aveţi dc gîr.d iniţială şi dispune dc schiţa Iccrăii!". mai e valabilă". Oamenii au făcut şi o astfel :
tru cub de masă lemnoasă, toate în tate in regiune, 77.7 la sută era pla medierea acestor defecţiuni, locatarii •T în',:-:,?rv»i ce-.z:i făgăduit, tovarăşi dc Tovarăşii dc la T.R.C.M . Deva în scri ajiă ccicrc, caic a fost aprobată. Apoi 1. Minerul Te’iuc 5 5 0 0 15:0 10
soarea nr. 4689-1964 la r'mlii-Ic, reco
treprinderile forestiere şi-au depă nificat să se scoată .şi să se apropie s-au adresai pc rînd, încă din primă la I.C.O ? Iarna bate la uşă, nu mai c mandă : „Adresaţi-vă I.G.O. Deva care s-au dm lună <lc litr-ă să sc intereseze 2. Şantierul IV 5 3 11 9: 3 7
limp dc lărăgăncală !
3. Biruinţa
5 3 11
8: 4 7
şit planul (se remarcă 1 F. Petroşani, mec anizat. Regizările — 68.4 la sută vara anului trecut, Întreprinderii de a mai cfcc;-..:.i asemenea lucrări de cînil vur începe reparaţia. De fiecare 4. Sidcn.»rg:a 5 2 0 3 10:10 4
care a obţinut la metru cub masă — sint cu mult sub posibilităţi. Lip gospodărire orăşenească Deva, Trustului rc.— dala primeau invariabilul răspuns: „Azi 5. Metalul II 5 2 0 3 6: 3 4
regional de construcţii şi Sfatului popu O n e re o arâ
lemnoasă o valoare mai nume de« ît sa de preocupare pentru utilizarea ! ? ! sau mîinc, sigur vine cch'pa acolo. In 6. Recolta Strei 5 2 0 3 6: 9 4
lar al oraşului regional Deva. Cu toate ...Şi apa curge într una. Cc bine ar fi cilcva orc nici n-arc cc face..." Şi aşa, 7. Victor*a Pcştiş
era planificată cu 17 lei, I.F. Ha mec anismelor la canari lalea lor osie acestea, abia cu trei luni în urmă s-a c o n d u c ta de a n a ? dacă zr duce cu ea toată rcpăsarca de cu aininarea dc azi pe mîinc a trecut 8. Şantierul (1 5 2 0 3 7:12 4
5 0 0 5
ţeg cu IG lei. I.F. Hunedoara cu 11 evidentă atunci cinci trecem in re prezentat o comisie pentru a verifica care dau dovadă ccîc două întreprinderi mai bine de un an şi zidul tot nu s-a DIONISIE BRUDAN 0:15 0
lei etc) cu excepţia I.F Sebeş, care vistă productivitatea acestora. Ast- situaţia. La întreprinderea poligrafică, scrie iv-.l c voi a dc rr? '-varea la timp a reparat. prc~?G‘ntelc Com’sici oră'cneşti
De verificat s-a verificat, dar prac
a realizat o valoare mai mică cu lol. funieularele ..M încciu“ au reali tic nu a fost luată nici o măsură. Au tov. N. Cazan, au venit două adrese : unor cereri îndreptăţite. R. BUDIN de fotbal — - Huncdoa ra
1'4 Ici pe mc. fală de valoarea pla zat în 9 luni o productivitate me venit ploile de toamnă şi apa continuă
nificată. Insuccesul I.F. .Sebeş îsi die de 73.2 la sulă. funicularele să pătrundă în interiorul imobilului.
r.re originea în faptul că nici iui .Wv-ssen" de 8\G la sulă. iar trac Oare, aceasta nu dăunează construcţiei? r
s-a realizat preţul de vînz.are la toarele rutiere 07.2 la sută. Ce părere aveţi, tovarăşi dc la 1 G.O . LI I f i rnO blIrcm
sortimentul complex de cherestea Cu toate că pe D.H.E.F. valoarea Deva? Dar despre folul în care se face
încălzirea acestui bloc şi despic faptul
din răşinoase cu 03 lei pe nvc., iar obţinută pe m c. masă lemnoasă este că nici acum locatarii nu au apă caldă,
la buşteni de gater fag cu 3 lei pe mei mare clecit c«a planificată, lu nu aveţi nimic de zis ? Cunoaşteţi doar In numeroase unităţi agricole do rc trebuie să ia măsurile cuvenite în sco zclc pomilor s-au scuturat şi se va ter Acum nc aflam într-o perioadă cbul
nvc Dacă s-ar fi acordat n-ţai multă crătorii clin domeniul forestier tre- situaţia! In anul trecut aţi monlat „pro cuoriinul regiunii noastre există condi pul îndeplinirii în întregime a sarcini mina cel lîrziu cu 2 săptămîni înainte mai există un volum însemnat dc lu
atenţie selecţionării lemnului, .-a- Inne să-<;i concentreze şi mai mult vizoriu" nişte pompe, şi n-au dat rezul ţii prielnice pentru cultivarea pomilor lor prevăzute. de venirea îngheţului; crări dc recoltat şi semănat. Pc lingă
tate. Pompele au fost ridicate dar nu fructiferi. Ca urmare, de la uit ăn la al F.V.t binecunoscut dc către lucrătorii Este necesar ca plantarea să se facă acestea însă este necesar să se acorde,
c castă situaţie se putea evita. iar atenţia asupra acestei sarc ini Dacă
s-a I:-.ai nici o alta măsură, iui s-a gă tul suprafeţele destinate plantaţiilor r.oi din agricultură faptul că plantările dc pe haza proiectelor speciale întocmite, din partea consiliilor dc conducere aL-
rezultatele pe D J I I v f ar li fost ar fi fort remediate din timp dcli- sii nici o soluţie pentru asigurarea în au sporii simţitor. Bina în anul 1975 li toamnă au o scrie dc avantaje faţă dc rcspectîndu-sc cu stricteţe speciile şi G .A .C ., o atenţie sporită şi efectuării
mai bune cieiiţele arătate mai sus. realizările călzirii şi a apeî calde, deşi locatarilor vezile noi sc vor extinde pe mai mult cela rcal'zrtc primăvara. In m imul rînd soiurile indicate a fi folosite. In acest noilor plantaţii pomicole.
Asigurarea forţei de muncă a con ar fi fest mult mai bune. Inginerii, li sc percep laxe şi pentru una şi pen dc 8.C09 de hectare. D:n planul de per la plantă.'Ale dc toamnă este asigurată sens, la procurarea pomilor plin Agro- In fiecare unitate trebuie să se ia o
stituit un alt obiectiv al planului tehnicienii si ivuim îtoi ii trebuia să-şi tru alta. spectivă întocmit s-a defalcat pentru a o .prindere mai bună a pomilor. Spic sem trebuie să se ţină scama tic preve scrie dc masuri printre care: continua
Tov. Ghcurghe Vasiu ne informează se planta în această toamnă o suprafa exemplu, la G .A .C . din Duccrdca care derile proiectelor. Dacă loetc aceste rea pichetării terenului destinat plan
M .T.O., care a sîat în centul pre concentreze toate forţele si să »a că aceeaşi e.'te situaţia si la blocul A. ţă de 600 hectare. Aceasta sarc-uâ a a plantat în toamna anului ticcut 86 probleme sînt cunoscute, să vedem fe
ocupărilor. Hccrntaren clin timp a m ăsurle corespunzătoare pentru a Ah;i, la scara I. plouă în bucătării pc fost repartizată apoi pc ra'canc. Bună hectare cu porni, procentul dc prindere lul cum s-au preocupat conducerile u- tărilor, efectuarea gropilor, procurarea
pomilor ctc, astfel îneît atunci cînd vo
muncitorilor pentru acoperirea volu recupera răminerile in urmă. pregă lingă coş şi pc casa scărilor. Şi acest oară, în raionul Alba s-au stabilit a sc a fost de per-tc 9-1 la şuti. Dc asemenea nităţilor agricole .pentru realizarea sar lumul de lucrări din cîmp va fi mai
mului de lucrări, alegerea cu dis- tind în acelaşi timp condiţii optime lucru ,a fost adus la cunoştinţa or;>:^e- planta 50 hectare, la riaţeg 150, la Oră- la G .A .C. din Romcşcl ps 30 de hec cinilor privind plantarea pomilor. De mic să se treacă cu forţe sporite la
lov in drept tot din anul 1963. Tova ştic 150, Hia 100, Sebeş 100 ctc. tare plantate tot în toamr.a anului l.i bun început trebuie să arătăm că
ccrnănunt a celor mai destoinici lu nenlrti ca din primele zile ale anu răşii da la I.G.O. r.u răspuns că ,.se ştie Prin grija Consiliului agricol regio 1963 procentul respectiv a ajuns la 95 nu a existat suficient interes în plantarea pomilor.
crători pentru funcţia de şefi de lui )%ă muncii să se desfăşoare la ş> sc va repara". Sfatul popular oră nal s-au luat măsuri pentru a sc procu ia sută. Pe lingă aceasta pomii nu avut •cest sens. Bunăoară, pînă acum au Consiliilor agricole raionale le revi
brigadă, precum şi încheierea de nivelul sarcinilor şescnalulnî. şenesc. anunţă că a făcut cunoscut Ad- ra în întrcg'me mai ci ir.!ul sădito: nece o hună creştere vegetativă, fapt cc a fost săpate gropi pentru plantatul po- ne sarcina dc a urmări mai îndeaproa
contracte cu brigăzile de muncitori D. Cit ICOV LA MU mimstiaţici imobilelor. La rîndul său, sar. Astfel, s-a str.bijit ca din cci 117.60C influenţat în mod pozitiv şi asupra miior pe numai 15 ha în raionul Ha pe ca suprafeţele planificate sa fie plan
fructiferi
această
în
tate cu pomi
hueiiţi pomi necesari. 6X300 să fie ridi dazvolrărîi lor. Spre deosebire, plantă ţeg, pc 16 ha în raionul Ilia, pc 14 Iu toamnă.
caţi de către unităţile interesele dc la rile efectuate în primăvară aduc o sc la Orăştie şi 6 ha la Sebeş. Suprafeţele
Paralel, trebuie acordată o atenţie de
pepiniera Staţiunii experimentale dîn rie dc inconveniente. In acest sens tre realizate sînt cu mult sub posibilităţi osebită şi realizării unor lucrări dc bu
buie să amintim că rănile produse la
le existente, ţinînd scama dc faptul că
1 P O S T A R E B M iC ir i Gcoaglu. Diferenţa dc 54.300 bucăţi sc pomi cu ocazia fasonării rădăcinilor se a existat o perioadă dc timp cînd nu nă calitate, în caic sens specialiştii din
va procura dc la pcp:nicrclc pomicjic
crrsienic în regiunea Braşov. vindecă nai greu iar aceştia îşi încep se puteau executa lucrările agricole în fiecare unitate trebuie să dea îndrumă
vegetaţia într-un timp dc circa 10—15 cîmp, ilar ss puteau efectua gropi pen rile şi asistenta tehnică necesară, astfel
O altă scrie dc măsu'i sc referă la
H A ŢE G A N EUGEN — Alba lulia tul dc director dc c.lmîn cultural nu Deşi inîr.i'i’ î cu siguranţă versul, mi întocmirea de către O.R.P.O.T. Deva a zile după plantare. tru plantarea pomilor. Atunci era mo îneît plantaţiile ce sc vor face să sc
Multe începuturi literare stau sub sem poate cumula orc (nici răzleţe) la ci controlaţi îndeajuns imaginile. Din Lui p-.oicctcîor speciale. Spre exemplu, în Pentru ca această acţiune să sc des mentul potrivit a se mobiliza forţele realizeze la timp >î în bune coiuliţiunî
agrotehnice.
nul versurilor lui Liţiinescu. Pecetea clul II. Emipcscu reţinem primul vers (..T'vam ultima perioadă dc timp s-au întocmit făşoare în bune condîţiuni ea trebuie necesare la realizarea acţiunii respec
eminesciană sc însprio apăsat şi in l-IOFNCR GELU — Simciin. Sesiza regăsit în toate, în toate cîtc sint") şi proiecte speciale pentru plantarea po să înceapă toamna dc îndată cc frun- tive. iitg. A. POTOPEA
poeziile dv. de început — cum măr rea dv e neîntemeiată. Sala cinemato ultimul („Te ridicai spic r.erjri şi co- milor fructiferi la G .A .C. din Romofel
turisiţi. La „pădurea dc aramiţ" mai grafului „Mureşul" din Simcrîa c com hprai în mare”). Mai încercaţi. pe 115 hectare, Bîrsău 49 hectare, To-
trebuia să adăugaţi „codrii dc argint" plet renovaiă, proaspăt spoită şi sini M O LD O VAN ZAH ARIE — Miceaţi teşti 20 ha, Totoi 20, Pvomoş 13 ha
şi dc la „Bogăţie" ajungeaţi la „Călin”. asigurate condiţii optime pentru vizio (Alba lulia). Vă comunicăm că în pro ctc. Există, dc asemenea, nuilie supra
Remarcăm însă notele de căutare a narea filmelor. blema care vă iiUercjcază trebuie să feţe pe care se vor face plantaţii po u
propriei personalităţi, vizihile în „Ani ELENDEA PAULA. — Barza. Pen vă adresaţi Şcolii populare clc artă din micole şi care au fost prior.c în proiec
şi vreme". Continuaţi să scrieţi cît mai tru a face prezentarea unui spectacol, Petroşani s.m Casei regionale a creaţiei tele întocmite încă din anii precedenţi. _____________
muU, sa vă perfecţionaţi în arta ver căutaţi să nu vă mărginiţi la enume populare Hunedoara-Dcva.
sificaţiei. Mai trimiteţi Ia redacţie şi rarea interpreţilor şi calităţilor lor. ci CRISTEA DOR EL — Simerîa. Deşi Pentru realizarea acestora este dc dato
alţo încercări, dîn cele mai izbutite. im sc ridica ia nivelul cerut, poezia ria consiliilor agricole raionale să asigure
încercaţi să analizaţi valoarea spectaco asistenţa tehnică prin specialiştii din fie DUMINICA I NOIEMBRIE 1964
TOPESCU A. I. învăţătoare. In urma „Comori" are pe alocuri imagini rcu-
lului, mesajul lui, prpfiiul rolurilor şi -şîie. Comorile mistuite de flăcările fur care gospodărie şi să urmărească îndepli
scrisorii dv. secţia dc învăţamint a fidelitatea interpretării actoriceşti. Aş nalelor pentru a naşte alic comori su nirea lor întocmai. Dc aceea, toate gos
Sfatului popular regional nc-a comuni teptăm noi colaborări. gerează imaginea uncî frămîntări cu podăriile colective caic vor înfiinţa CINEM \ mînească; 20,15 Teatru Ia microfon ; TELEVIZIUNE
cat că un învăţător care deţine şi pos BIHOREANU AL. — Hunedoara. semnificaţii deosebite. Mai trimiteţi. plantaţii pomicole în toamna aceasta 22,10 Muzică uşoară interpretată dc
D E V A : Doî în stepă — Yvcs Montând; 22,25 Muzică dc dans.
cinematograful „Patria" ; Ciocia- 8,50 Gimnastica dc înviorare Ia do
PROGRAM UL II: 7,00 Cîntă fan
ra — cinematograful „Arta” ; PE fara reprezentativă a Armatei ; 7,35 miciliu; 9,00 Emisiune pentru tinere
10,30 Reţeta gospodinei ;
tul şcolar;
TROŞANI : Rebelul- magnific — ci
X D iza . f i l z r i .e l e s s c p tâ . 33ci â x d .i nematograful Republica" ; Dragoste „Cinice mîndru-n ţară-auzi" — pro jurnalul televiziunii; 19,10 Vînâtoare
11.00 Emisiunea
pentru sate;
19,30
gram dc cîntccc <î jocuri populare ;
la zero grade — cinematograful „7
_
_
_
_
_
_
_ HM Noiembrie" • LUPElMI : Lumea comi 3.00 Clubul voioşiei; 8,30 Melodii dc în jungla; 19,35 Totul pentru viaţă;
_
că a lui Karold Lloyd — cinematogra estrada; 9,00 Muzică din opere la ce 20.00 Operete — portret; 20,40 Pro
Melodii
10,00
ascultătorilor;
rerea
tecţie dc Wladzîmîerz Perzynski; 21,00
H A T A R I CĂPITANUL ful „Cultural" ; ALBA IULIA : Dom populare; 10,33 Muzică distractivă; Festival de muzică uşoară; In înche
nul Topaze — cinematograful „Vic
toria" : Ccreomuşki — cinematogra 11.45 Emisiunea „Cinema"; 12,00 Mu iere : bi’lct'n de ştîri, sport, buletin
ful „23 August" : SF.BE$ : $chcrczada zică din opere; 12,55 Orchestre dc meteorologic.
— cinematograful „Progresul" : Hai mandoline; 12,50 Piese dc estradă ;
. r j^ ' ducul dc pe Ccrcmoş — cinematogra 13,15 Din cimccclc şi dansurile po Buletin meteorologic
■
ful „Sebeşul" : ORĂŞTIE : Pagini' dc poarelor; 13,45 Muzică uşoară inter
V’ * istoric şi F.omîria orizont ’64 — pretată de Gigi Marga: 14,15 La mi PENTRU 24 OP.E
. -w ^53® l cinematograful „Flacăra" : H AŢEG : crofon: Satira şi umorul; 15,30 Muzi
Vreme ncst-bilă cu cerul noros ziua.
că uşoară; 16.30
w „Popular" ; BP.AD : Rude de sînge — noi — program de muzică populară ; Vîntul va sufla moderat din sectorul
Mîndrc-s horele la
Cci şapte magnifici — cinematograful
Jet cinematograful „Steaua roşie” ; SI- 17.00 Piere de estradă intciprcratc dc z ua între 14 şi 19 grade iar noaptea
sml-cst. Temperatura
va fi cuprinsă
MERIA : Bărbaţii — cinematograful formaţia condusă dc Jean loncscu ; între 1 şi 7 grade, local mai coborîtă.
/ im m fo „Mureşul". şi interpretul preferat" — muzică u- Dimineaţa şi scara ceaţa.
17.45 Muzică corala; 18,28 „Melodia
fr . M m W RADIO şoarâ; 19,05 Scară dc romanţe; 20,00 PENTRU U R M Ă T O A R EL E
Muzică de dans; 21,15 Piese interpre
3 ZII. LO
% -L,l PROGRAM UL I: 6 00 Concert de tate de eîntăreţi de mare populari Vreme uşor ncste.b ’ă cu temperatu
dimineaţă; 7.10 Continuarea concer tate ; 21,45 Muzică de dans. ra în creştere uşoară.
tului dc dimineaţă; 3 06 Dansuri sim
li » fonice dc compozitori romînî; 8:J0
unt Teatru la microfon pentru copii; 9.Î0
— - - •«• Muzică popu'ară interpretată dc Tră
- •>..
10,45 „Repu Freparafia cărbunelui Coroeşii -
‘fi* iau Uîlecan ;:i Grigorc Kîazim; 10,00
Actualitatea muzicala;
Producţie in culori a studiourilor amcricinc, „Hateri" este uit film cu Fihmil „Căpitanul o producţie în culori a studiourilor bulgare, este o blică, patrie iubită" — program de
confhct dramatic şi o fabulaţie ţesută in iu.rul eroilor. povestire cinematografică inspirată din viaţa fericită, lipîiiă de griji a copii cîntccc pioniereşti; 11,03 Dm melodi REGIUNEA HUNEDOARA
In limba ssvahdi. dialectul vomit )u Tauganica, cuviutnl „hatarî" în- lor Bulgariei, pentru care activitatea în comun şi romantismul tineresc ccps- ile populare cerute dc ascultători ;
‘ m ihi’.'i primejdie. Este vorba de prim ejdia pc care o înfruntă cu îndrăzneală, tituie izvorul tuturor bucuriilor'. 1?,00 Interpreţi de muzică uşoara ;
sî.-.ge rece, o echipă de vînătnri ştab: Liiă l.a poalele muntelui KiUnund^ro. Eroii sînt pionierii tinuî detaşament. Filmul, este ţesut pc o scamă de 13,10 De toate pentru toţi; 15.00 Pa a n g a je a z ă im e d ia t:
Este vorba însă dc o vînâtoare deose b»tă. fără foc de arme. Unica armă c îmîmplări puse la c.Tc dc aceşti copii, cmc încă nu au scop cornun caic să-i gini din muzica dc balet; 15,30 Din
lasoul. pentru că echipa — satisfăcând comenzi din întrca?a lume — prinde intereseze şi să-i unească. !ţîiîtnMăi-''e ce sc succed înră în scenele nu viaţa şatelov patriei; 17,00 Să;»;âmîna doi sudor» califica)»;
animale sălbatice, din c:!e mai (Pierite specii, pentru grădini zoologice şi lipsite dc umor — apropie copiii, fă îmlu-i să înţeleagă frumuseţea activi muzicii sov:crice — 17,30 Muzică dc
circuri. Cursele nebune eu maşina du nă ace-;te .animale sălbatice reprezintă tăţii colective, legîiuîu-i î:».r-o prietenie trainică. estradă; 18.15 Melodii de muzică u- — cinci electricieni calificaţi;
cele mai emoţionante şi interesante părţi ale filmului. Momentele de tru Din episoadele filmului sc desprind caractere şi chipuri frumoase, carac >oară; 1S,30 Cărţi care vă ţ^tcrnM ;
sume alternează cu scene lirice >i aliclc da un comic irezistibil, 13.-45 Muzică popiuară, 19,13 Selccşî-; — dai manevrare}* de vagoane auforizafi;
Filmul, în două scrii, va rula la cinematograful „Patria" între 2-5 uo- teristice copiilor crescuţi în anii nurilor înfăptuiri socialiste. uni iliii opere; 19,30 „Am îndrăcit o
îcmbric. Filmul rulează la cinematograful „Ana" între 2-4 noiembrie. melodie" — emisiune dc muzică io- i — trei tehnicieni * In transporturi feroviare.
