Page 21 - 1964-11
P. 21
r' e îj'o na/j
T E L E G R A M A
p r o l e t a r ; d /n t o a t s u n /j t -v a /
Tovarăşului L. /. BREJNEV
Prim-secrefar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Tovarăşului A. I. MIKOIAN
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
Tovarăşului A. N. KOSÎGHIN
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
MOSCOVA
Dragi tovarăşi, de Uniunea Sovietică, de celelalte ţări socialiste con
Cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revo stituie un factor determinant al întăririi forţelor care
militează pentru progres social şi apărarea păcii, spo
c ANUL XVI. NR. 3067 SlMBATA 7 NOIEMBRIE 1964 luţii Socialiste din Octombrie, în numele Comitetului resc influenţa ideilor marxism-leninismului în lume.
Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consi
Uniunea Sovietică aduce o contribuţie de cca mai
liului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii
Populare Romîne şi al întregului popor romin vu trans mare însemnătate la promovarea principiilor coexisten
mitem dv., Comitetului Central al Partidului Comu ţei paşnice intre state cu sisteme sociale diferite. Iu
CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 15 ANI Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi întregului popor instaurarea unui climat de destindere, înţelegere şi
nist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem,
sovietic un salut frăţesc şi cele mai calde urări. colaborare internaţională, la preîntîmpinarea unui nou
război mondial. Politica leninistă de pace a Uniunii
DE LA APARIJiA ZIARULUI nare a luptei eroice a muncitorilor şi ţăranilor Rusiei Sovietice, a celorlalte state socialiste găseşte un ecou
Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, încunu
profund în lume, se bucură de simpatia şi sprijinul
sub conducerea partidului făurit de Vladimir 11 ici Le- tuturor popoarelor iubitoare de pace.
„DRUMUL SOCIALISMULUI" cilînd o profundă înrlurire asupra luptei oamenilor Poporul romin se bucură din toată inima de marile
nin, a deschis o eră nouă in istoria omenirii, exer-
realizări obţinute de poporul sovietic în construirea
muncii din întreaga lume pentru socialism, pace şi comunismului şi acordă o înaltă preţuire relaţiilor <\m
eliberare naţională. prietenie şi colaborare frăţească dintre Partidul Mim*
La 7 noiembrie a.c. se împlinesc 15 ani de la apariţia primului număr Păşind pe căi neexplorate ale istoriei, manifestind
al ziarului „Drumul socialismului". Cu acest prilej Comitetul regional de înaltă abnegaţie şi spirit de sacrificiu, poporul sovietic cilore.sc Romîn şi Partidul Comunist al Uniunii So
partid adresează colectivului redacţional, corespondenţilor voluntari, colabora a construit societatea socialistă, a schimbat din teme vietice. dintre Republica Populară Rominâ şi Uniunea
torilor, muncitorilor tipografi, difuzorilor şi cititorilor ziarului un salut to lii înfăţişarea ţării, obtinînd victorii măreţe în dezvol Sovietică, bazate pe principiile egalităţii in drepturi,
vărăşesc şi călduroase felicitări pentru succesele obţinute în activitatea dc edi tarea economiei şi culturii, in ridicarea nivelului de respectării suveranităţii, întrajutorării tovărăşeşti şi
tare şi răspîndire a ziarului în rîndul maselor largi dc oameni ai muncii din internaţionalismului socialist. Dezvoltarea continuă a
regiunea noastră. trai al poporului, a cucerit întîietale in domenii impor acestor relaţii corespunde intereselor ambelor popoare,
tante ale ştiinţei şi tehnicii.
In decursul activităţii sale, ziarul „Drumul socialismului", organ al Co constituie o contribuţie importantă la întărirea unită
mitetului regional Hunedoara al Partidului Muncitoresc Romin şi al Sfatului In anii celui de-al doilea război mondial, poporul ţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci
popular regional s-a călăuzit după principiile leniniste ale presei comuniste, sovietic a înscris o pagină de glorie nepieritoare in toreşti internaţionale.
afirmîndu-sc tot mai mult ca un organizator, propagandist şi agitator colec titanica luptă pentru apărarea patriei sale. pentru
zdrobirea fascismului înrobitor de popoare. Sub con- La aniversarea Marelui Octombrie, vă urâm. dragi
tiv. „Drumul socialismului" a militat cu consecvenţă pentru înfăptuirea poli
ducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a tovarăşi, dumneavoastră şl întregului popor soyietic,
ticii partidului de industrializare socialistă a ţării, pentru transformarea so
Comitetului său Central, oamenii sovietici făuresc baza noi victorii in construirea comunismului. în lupta pen
cialistă a agriculturii, pentru dezvoltarea învaţămintului şi culturii, pentru tehnico-materială a comunismului. înfăptuiesc cu tru triumful cauzei păcii şi prieteniei intre popoare.
; educarea şi mobilizarea oamenilor muncii din regiune la înfăptuirea măreţei succes programul de construire a societăţii comuniste. Trăiască prietenia frăţească, de nezdruncinat, dintre
opere de construire a socialismului în ţara noastră. Rezultatele obţinute în făurirea noii oînnduiri sociale popoarele romin şi sovietic !
Urmînd indicaţiile partidului, ziarul „Drumul socialismului" şi-a întărit
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
în permanenţă legătura cu masele, reuşind să-şi formeze în jurul său un larg prim-secrctar al Comitetului Central preşedintele Consiliului dc Miniştri
şi valoros activ de corespondenţi şi colaboratori, să-şi sporească de la an la an
a| Partidului Muncitoresc Romîn, al Republicii Populare Romîne
numărul cititorilor. preşedintele Consiliului dc stat
In faţa ziarului „Drumul socialism ului" stă şi pc viitor sarcina de mare al Republicii Populare Romîne
răspundere dc a milita cu competenţă sporită pentru îndeplinirea planurilor
dc producţie din industria şi agricultura regiunii, pentru continua dezvoltare a
învăţământului şi culturii, pentru educarea oamenilor muncii în spiritul ati
tudinii noi, socialiste faţă de muncă şi de avutul obştesc, » intransigenţei faţă ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ
de lipsuri şi a combativităţii revoluţionare. Colectivul de lucrători al reducţiei,
corespondenţii şi colaboratorii săi au datoria de a face ca ziarul „Drumul so consacrată cetei tle-a 47*a aniversări
cialismului" sa devină o tribună tot mai puternică de răspîndire a învăţăturii
marxist-leniniste, dc popularizare a politicii partidului şi statului nostru, de a M arii Revoluţii Socialiste din Octom brie
extindere a experienţei pozitive, a metodelor de muncă înaintate.
Comitetul regional dc partid urează colectivului redacţional, corespon
Vineri după-amiaza a avut loc, în sala liului Naţional al Femeilor din R. P. Ruse, care se află în ţara noastră pen
denţilor, colaboratorilor, muncitorilor tipografi, noi şi importante succese în Teatrului Consiliului Central al Sindi Romînă, Petre Enachc, prim-secretar al tru a participa |a manifestările prilejui
activitatea pe care o desfăşoară în scopul îndeplinirii sarcinilor trasate de catelor din Capitală, adunarea festivă C .C . ol U.T.M., Marin florca Ioncscu, te dc cea dc-a 47-a aniversare a Marii
partidul şi guvernul nostru. consacrată celei de-a 47-a aniversări a vicepreşedinte al Consiliului General Revoluţii Socialiste din Octombrie,
Marii Revoluţii Socialiste din Octom A.R.L.U.S., Vasile Lixaudru, vicepre La adunare au participat, de aseme
Comitetul regional Hunedoara al P.M.R, Uzina cocsochimică Călan. brie. şedinte al Sfatului Popular al Capitalei, nea, şefii unor misiuni diplomatice acre
Pe fundalul scenei, unde se afla por şi Petre llunca, «trungar fruntaş la Uzi ditaţi în R. P. Romînă, membrii ajnba-
tretul lui Vladimir llicl Lenin, încadrat nele de pompe Bucureşti. sadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai
de drapelele de stat ale U.R.S.S, şi R.P.
corpului diplomatic.
Din cronica întrecerii Romîne, erau înscrise datele festive vernului, conducători ai organizaţiilor Uniunii Sovietice şi R. P. Romîne.
fn sală se aflau membri ai C. C. al
Au fost intonate imnurile de stat ale
P.M.R., ai Consiliului dc Star şi ai gu
„1917-1964“ şî urarea: „Trăiască a 47-a
aniversare a Marii Rcvoluţji Socialiste
Despre cca de-a 47-a aniversare a Ma
din Octombrie !". obşteşti şi instituţiilor centrale, oameni rii Revoluţii Socialiste din Octombrie a
ai muncii din întreprinderile şi institu
In prezidiul adunării au luat loc to ţiile Capitalei, academicieni şi alţi oa vorbit iov. Martin Isac, membru al C C.
varăşii Nicolac Ccauşcscu, , Ştefan Voi- al P.M.R., membru al Consiliului de
depăşească considerabil planul de producţie. Astfel, planul tcc, Gh. Gaston Marin, I. K. Jcgalîn, meni dc ştiinţă şi cultură, activişti de
Răspuns constructorilor producţiei globale a fost depăşit cu 4.000.000 lei, iar al ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucu partid şi de stat şi ai organizaţiilor Stat, preşedintele Consiliului Central al
Sindicatelor.
producţiei marfa cu 3.000.00C lei. In această perioadă mun ^ In sala clubului muncitoresc reşti, Martin hac, Florian Dănălachc, obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, zia A luat apoi cuvîntul ambasadorul ex
de maşini din Braşov citorii dc aici au produs peşte plan 3,010 tone fontă ce din Călan se prezintă astăzi spec Ghcorghc Pcle, adjunct al ministrului rişti romînî şi străini. traordinar şi plenipotenţiar al Uniunii
tacolul bucureşlean ne varietăţi
nuşie dc buna calitate, 4.696 tone scmicocs etc. Munci intitulat „Revista m elodiilor'. I$i afacerilor externe, colonel V. S. Mako- Era prezenta delegaţia Asociaţiei de Sovietice în R. P. Romînă, I. K. Jcga-
Scrisoarea era scurtă. Doar citeva rînduri. Prin ca con torii de la turnătoria de lingoticre au produs peste plan dau concursul Narghita, dMărea vkin, ataşat militar, naval şţ al acrului al prietenie sovicto-romîne condusă dc lin.
structorii dc tractoare din Braşov $c adresau oţclarilor 607 lone iingoticre, Iar cci dc la turnătoria 1 491 tone piese ţă de muzică indiană, Hie Mol- Uniunii Sovietice la Bucureşti, acade I B. Stukalin, preşedintele Comitetului In încheiere a fost prezentat un bo
hunedoreni : „Vă rugăm să ne trimiteţi urgent cinci şarje din fontă, 63,3 tone radiatoare, 118 bucăţi vane băi, 33 doveanu. Elena fhinea. Carmen micienii Petre Coiistantines^.u-Iaşi şi Gh. de stat pentru presă şi tipărituri dc pe gat program artistic.
dc oţc! special pentru arhori cotiţi". Mai departe, scri bucăţi cazane băi, 44 postamente băi, 187 piese meca Conslantinescu, Kora si Carmen Mihoc, Suzana Gîdea, preşedinta Consi lingă Consiliul dc Miniştri al R.S.F.S. (Agcrprcs).
soarea informa, în citeva cuvinte, despre calitatea ncco- nice şi altele. Angajamentul anual la piese din fonta a Dubenschi.
respunzătoare a ultimelor două şarje trimise. Din cauza fost depăşit cu 200 tone.
lor procesul de lucru în seric a tractoarelor suferea... I. CRAŞCA O Ieri dimineaţă cetăţenii a-
Vestea s-a răspîndit cu repeziciune printre oţelari. In lăcătuş flati ne străzile oraşului Ha{en au
biroul inginerului şef au fost convocaţi inginerii şi maiştrii urmărit cu viu interes priveliştea
din secţie. Şedinţa a durat puţin. Din analiza amănunţită ce o oferea un sir de 76 trac
a fişelor de şarjă necorespunzătoarc expediate uzinei din însemnate toare noi de tip Universal 657".
Braşov s-au tras învăţămintele • necesare. Pentru otelul Acesta soseau de la Uzina de Poporul nostru sărbătoreşte astăzi sporeşte producţia dc îngrăşăminte chi ţăranilor şî intelectualilor, suh conduce
solicitat va trebui să se monteze corect ansambldc de tur tractoare din Braşov $/ intrau in alături de popoarele celorlalte ţâri so mice şi sc lărgesc suprafeţele irigate. rea înţeleaptă a partidului. De aseme
nare în scopul evitării incluziunilor ncmctalice, să se res depăşiri de p ia n dotarea S.MT. Hate%. Cu trac cialiste şi dc oamenii muncii din în Patria socialismului victorios a obţi nea, în obţinerea acestor realizări, o
pecte întocmai cantitatea de dezoxidanţi pc tona dc oţel, toare/*» sosite ieri, numărul aces treaga lume cca de-a 47-a aniversare a nut uriaşe rezultate in dezvoltarea şti deosebită însemnătate o au relaţiile de
Marii Revoluţii Socialiste din Octom
sa se respecte viteza de turnare ş.a. Muncitorii cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul" din tora la S.MT. din Haţeg a sporit brie — eveniment dc uriaşă însemnăta inţei şi culturii. colaborare cu U.R.S.S. şi cu celelalte
Creşte necontenit nivelul de trai al
S-a luat hotărîrca ca cele cinci şarje sâ fie elaborate Haţeg, antrenaţi în întrecerea socialistă, au reuşit sa în la 766 bucăţi. te pentru destinele omenirii. oamenilor sovietici prin sporirea veni ţări socialiste.
Epoca actuală, epoca triumfului mar-
la cuptoarele „mici" : 2 şi 3. Direct răspunzător a fost cheie luna octombrie cu noi şi importante succese în pro In Octombrie 1917, pentru prima turilor reale ale populaţiei, dezvoltarea xism-lcninismului, începută prin victo
numit Tiberiu Sirca, unul din cei mai pricepuţi maiştri ducţie. Planul l.i principalii indicatori a fost depăşit : la O Miine la ora 76,30, în sala dată în istoric, proletariatul rus şi alia construcţiilor dc locuinţe, alocarea unor ria Marii Revoluţii Socialiste din Oc
oţelari din secţie. producţia globală industrială cu 53,44 la sută. la producţia de conferinţe a clubului muncito ţii săi, sub conducerea gloriosului partid sume tot mai mari pentru nevoile în- tombrie, se caracterizează printr-o pu
In după-amiaza aceea montarea trenului de turnare marfă cu 58,52 la sută, la deservirea industrială a popu resc din Cugir va avea loc o in creat dc Lenin a zdrobit puterea capi văţămîmului, ocrotirii sănătăţii şi ale ternica creştere a mişcării comuniste in
pentru şarja specială, precum şi turnarea ci, s-au făcut laţiei cu 54 la sută, la prestări servicii ncindustrialc cu 51,66 formare ştiinţifică pe tema ,,Ul taliştilor şi moşierilor şi a făurit pe a culturii. ternaţionale, cea mai importantă forţă a
sub directa îndrumare a tov. loan Gostîan, şeful grupu la sută. iar la deservirea ncindustrialâ a populaţiei cu 70,59 timul autovehicul trimis in Cos şasea parte a globului pămîntesc cel din Revoluţia din Octombrie a instaurat contemporaneităţii, cel mai influent fac-
mos". Conferinţa v,i fi susţinută
lui de controlori dc la oţelărie. Cînd totul fusese îndeplinit la sută. de prof. Vastle Turdăsan. In con ţii stat a) muncitorilor şi ţăranilor. un stat dc tip nou — statul socialist, o lor al progresului social. Partidele co
cu rigurozitate şi prima şarjă ce purta nurca O.L C. — N. SBUCHEA tinuare avea loc o vizionare in Revoluţia socialistă din octombrie a democraţie dc tip nou, superioara, în muniste şi muncitoreşti numără în pre
50 Selecţionat a luat drumul laminorului, un fior de bu planificator colectiv a emisiunii de la tele deschis o nouă eră în istorie, era trece cadrul căreia cele mai largi mase ale zent circa 43 milioane de membri; ele
curie cuprinsese feţele pline dc sudoare ale celor cc luptau vizor. rii omenirii de la capitalism la socia populaţie! participă Intens la conduce se află în fruntea luptei pentru pace si
rea treburilor obşteşti.
socialism, grupînd în jurul lor forţele
cu metalul încins. Au urmat şarjele a doua şi a treia, iar lism, era lichidării definitive, pc tot glo In perioada care a trecut dc la Ma
în noaptea următoare celelalte două. In acest răstimp mais Regularitatea circulaţiei O Comitetul orăşenesc UT M. bul, a exploatări omului de către om, rca Revoluţie Socialistă din Octombrie democratice şi progresiste din nume
roase ţări ale lumii.
trul Sirca nu mai avea astîmpăr. L-am văzut cu faţa Sebeş a organizat în seara zilei era triumfului deplin al marxism-leni- în omenire au avut loc transformări de Marea Revoluţie Socialistă din O c
nismuiui.
şiroaie de sudoare, dar cu mina încleştată pc minerul bun de 5 noiembrie a.c. o ioie pen o însemnătate uriaşă, care exercită o tombrie a dat un puternic avînt luptei
Acest măreţ eveniment istoric a exer
cărului de ferosiliciu, apăsînd în serii scurte pentru o cit s-a âmbunăSăfif tru tineret. închinata tinerilor citat o mare influenţă asupra întregu profundă inriurire în viaţa popoarelor dc clihcrarc naţională a popoarelor din1
mai corectă dezoxidare a accstuî oţel mai mult dccît pre care-sî sărbătoresc în acest an ma lui mers al istoriei mondiale. încă din şi asupra întregii evoluţii în relaţiile in Asia. Africa şî America Latină. O dată
tenţios. Lucrul acesta l-ar fi putut face şi şticarul, dar Mecanicii şi fochiştii de locomotivă dc la Depoul C.F.R. joratul. primele zile Revoluţia din Octombrie ternaţionale. cu formarea sistemului mondial socia
maistrul i-a luat locul : Teîuş, îndrumaţi dc organizaţia dc partid, s-au preocupat Cei peste 260 de tineri parti a avut un profund răsunet în rîndul Principala trăsătură distinctivă a epo list, cu scliimharea raportului dc forte
— Treci dumneata şi dă var pe rină, stau eu aici. îndeaproape de asigurarea unei bune regularităţi a circu cipanti, dintre care peste 60 îşi proletariatului şi al oamenilor munci! cii noastre este transformarea sistemu pe plan internaţional s-au creat condi
In sfîrşit, pe rina incandescentă s-a scurs şi ultimul şu laţiei, remorcarca de cit mai multe trenuri cu supratonaj, aniversează maioratul in acest an, din întreaga lume, a dat un puternic lui mondial socialist în factor determi ţii favorabile pentru destrămarea siste
voi de metal încins. Fişele de şarja consemnau indîcîi de reducerea consumurilor specifice dc combustibil, întreţi au audiat la început expunerea avînt luptelor revoluţionare, zguduind nant al dezvoltării istorice. Nu există mului colonial. Victoria Marii Revoluţii
calitate ceruţi dc constructorii dc tractoare. nerea locomotivelor în exploatare într-o stare tehnică şi ,,Despre normele de conduită în din temelii sistemul mondial capitalist. domeniu al evoluţiei societăţii umane, al Socialiste a marcat o cotitură radicală
vieţii politice, economice şi sociale, pro
şi în relaţiile dintre state şi popoare, ri-
GH . I. NEGREA tcrmotchnică bună. Inginerii şi tehnicienii i-au sprijinit societate". O puternică influenţă a exercitat re blemă a relaţiilor dc clasă din ţările ca dicînd sus steagul luptei pentru pace,
controlor tehnic dc calitate concret în muncă. Ca urmare, regularitatea trenurilor s-a In continuarea reuniunii, tine voluţia proletariatului rus în conştiinţa pitaliste, a mişcării de clihcrarc naţio îmno'rîva răzhoaiclor.
îmbunătăţit, locomotivele sînt exploatate mai raţional. rii au luat parte la un concurs maselor populare din ţara noastră. nală, a relaţiilor internaţionale şi a Politica dc pace a stai clor socialiste gă
Parcursul mediu zilnic al locomotivelor de la trenurile ghicitoare $i la jocuri distractive. Solidaritatea frăţească cu primul stat luptei ideologice care sâ nu fie profund seşte un ecou profund în lume, sc bucu
După 10 luni de marfă a crescut dc la 180 km la 214 km. In cursul Buna dispoziţie, precum si reu socialist dîn lume a devenit o tradiţie înrîuritâ dc existenţa sistemului mon ră dc simpatic şî sprijinul întregii ome
acestui an norma de km între două reparaţii generale a şita reuniunii au lăsat o impresie scumpă mişcării revoluţionare din ţara dial socialist. niri progresiste. Repuhlica Populară Ro
fost depăşita cu 18,14 !a suta. noastră. Partidul Comunist din Romî- Statele socialiste au obţinut succese mînă duce neabătut o politică de dez
Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni dc la plăcuta participanţilor care au nia a râspîndtt în mase adevărul lumi hotărîtoacc în dezvoltarea economici «i
Uzina „Victoria" Călan, îndrumat de organele şi organi V. STREM ŢAN petrecut o seară de nct//fa(. nos despre statul sovietic, a demascat culturii, în domeniul ştiinţei şi tehnicii, voltare a legaturilor dc prietenie şi co-
lahorare frăţească cu toate ţările socia
zaţiile de partid, a reuşit în cele 10 luni ale anului să-şi tehnician politica antisovietică a regimurilor în ridicarea nivelului de trai al popoa liste, dc întărire continuă a unităţii la
burghezo-moşiereşti, a mobilizat masele relor din aceste ţări. gărului socialist, dc solidaritate şi spri
la luptă împotriva fascizării ţării şî a Prin munca entuziastă pc care o des jinire hotărită a mişcării dc cliherare a
pregătirii războiului antisovietic, iar in făşoară pentru înfăptuirea programului popoarelor, de dezvoltare a relaţiilor de
perioada agresiunii hitleriste a condus de dezvoltare a economici naţionale, colaborare cu ţările cu altă orînduire
C tO M FU E S P O N D E N TH F R U N T A Ş I lupta poporului romîn pentru scoaterea elaborat dc Congresul al IM-lca al existenţei paşnice.
social-politică pc baza principiilor co
partidului, poporul romîn îşi aduce con
pentru în-
ţării din coaliţia fascistă,
loarcerca armelor împotriva Germaniei tribuţia la întărirea şi dezvoltarea la Uriaşele transformări care au avut Ioc
hitleriste si alăturarea Romînîci la coa gărului socialist. Economia noastră sc în perioada caic a trecut de la Marea
liţia mondială antifascistă, a cărei forţă dezvoltă în ritm rapid, echilibrat, pc o Revoluţie Socialistă din Octombrie con
fundamentală a fost Uniunea Sovietică. Puie mereu ascendentă. Volumul pro firmă că triumful deplin al ideilor mar-
Prietenia dintre poporul romîn şi po ducţiei industriale este în prezent de 8 x'ist-lcniniste, mersul întregii omeniri
poarele sovietice a fost ridicată pe o ori mai mare dccît în 1938. iar veni spre socialism şi comunism sînt inevi
treaptă mai înaltă, după instaurarea tul naţional dc 3,5 ori mai marc. tabile. Măreţele idei ale Revoluţiei din
puterii populare în ţara noastră. Oa Măreţele realizări ale poporului nos Octombrie arată tuturor popoarelor ca
menii muncii din Repuhlica Populară tru pc calea socialismului sînt rodul lea spre viitorul lor luminos — socia
Romînă sc bucură din toată inima dc eforturilor creatoare ale muncitorilor, lismul şî comunismul.
realizările măreţe ale poporului sovietic.
In anii care au trecut de la înfăptui
rea Marii Revoluţii Socialiste din Oc- T E L E G R A M Ă
tomhrie, Uniunea Sovietică a parcurs
un drum glorios, reuşind să pună capăt
înapoierii seculare a vechii Rusii, să fi.
construiască o puternica Industrie, să Domnului LYNDON JOHNSON
realizeze transformarea socialistă a agri Preşedintele Statelor Unite ale Americii
culturii, să înfăptuiască o grandioasă
revoluţie culturală.
WASHINGTON D. C — CASA ALBA
Intr-o perioadă istorică scurtă Uniu
nea Sovietică a devenit a doua putere Cu ocazia alegerii dv. in înalta funcţie dc preşedinte al Statelor Unite vă
industrială din lume, reuşind să pro rog să primiţi sincerele melc felicitări şi cele mai bune urări dc pace şi pros
ducă în 1963 peste 58 milioane tone de peritate. i
fontă, peste 80 mihoanc tone oţel. 466 îmi exprim speranţa că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Sta
milioane tone dc cărbuni, 206 milioane tele Unite ale Americîi se vor dezvolta în continuare în mod favorabil în In
ÎOAN CR JSA N G H EO R G H E ALBEA NU i o a n d a r a m u $ G H EO R G H E ECO BESCU tone de petrol. teresul ambelor noaatre ţâri şi al colaborării paşnice între popoare.
operator — R.C M. Petroşani tehnician — 1. F . Hoţeg actît'fst al Comitetului de partid tehnician, Preparaţia de cărbune Pe baza programului elaborat de GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
de la C S H . Petrila P.C.U.S., se dezvoltă impetuos agricul Preşedintele Consiliului de Stat al
tura, creşte nivelul ei de mecanizare, Republicii Populare Romîne
i