Page 22 - 1964-11
P. 22
Kio. 2 Drumul socialismului Nr.' 3067
INTERVIU jNTREPRlNBEREA INDUSTRIALA RAIONALĂ SIBIU
COLECTIV METODE Şl PROCEDEE d a n i e i
strada Abatorului nr. 2, telefon 3797
CU CADRELE cultural Livrează fără repartiţie pe bază de comenzi:
D ! D A C U C E MUNCA INSTRUCTIV-EDUCATIVA — articole de marochinărie (cureluşe ceas, cordoane);
— produse ţărăneşti (mături de nuiele cu şi fără coadă, cozi
pentru lopeţi, tîrnâcop, topor, cazmale) ;
Amatorii pe scenă
— lichid de frînâ hidraulică in bidoane de 0,750 litri;
d i m i (H i â f g x m i z alil e c ţ i a căminului cultural din Miccşti, raionul — ştergâtoare pentru picioare tip fagure, din fier;
Zilele trecute, formaţiile artistice ale
— pastă „PURATIN" pentru spălat mîinile de ulei şi grăsimi, in
Alba, sub conducerea învăţătorului tuburi de 40 grame;
Ţnrcaş Emanoil, au prezentat în faţa — praf ,,PIM" pentru curăţat tacimurî şi veselă, în pungi a 1 kg.
colectiviştilor din localitate un
bogat
pentru a obţine rezultate eit mai bane ? De asemenea execută, prin unitatea din Cisnădie:
şi variat program artistic.
După o conferinţă pc tema consoli
dării economico-organizatoricc a gos
podăriei agricole colective a urmat un
recita) de poezie revoluţionară şi un — reparaţii cintare, lucrări de îâcâtuşerie, strungârîe.
dezbătute în cadrul rubricii: „Cum ins- (a poetului dîn lucrarea lui A. Z. N. Pop: bogat program de muzică populara.
Răspunsul tov. CONSTANTIN JIANU, învăţător emerit, truim şi educăm tineretul şcolar" nc-au „Contribuţii documentare la biografia In partea a doua a programului s-a
fost dc un real folos, însuşindu-nc de lui Lminescu" sau am indicat ediţia a jucat pîesa „Secretul" de Tibcriu Vor-
Şcoala generala de 6 ani — clasele I-IV — Provâleni, raionul Brad la colegii cu experienţă multe metode lV-a, nou apărută, cu lucrarea „Viaţa nicu în interpretarea formaţiilor artis
bune folosite în procesul instructiv-cdu- lui Emincscu" dc G. Călincscu, la fc] tice locale.
cativ. monografia „Eminescu" dc Z. D. Buşu- V. RUSU A V IZ IM PO RTANT
lcnga.
Eficienţa—rezultat la actualul interviu colectiv le-am ur Nu întotdeauna, toate aceste mate corespondent
Discuţiile care s-au purtat pînă acum
riale sînt pe deplin accesibile elevilor.
mărit cu interes, socotindu-Je deosebit Totuşi, dacă profesorul dc literatură Ie Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei— D.G.A.D.
dc oportune. Cum c şi firesc, cu un In
al calităţii muncii vor publica în viitor. In ccic ce urmea arc la îndemină, atunci cînil ole pot fi Emisiuni interesante Anunfă următoarele examene pentru instalatorii
teres crescînd le aştept pe ccic care sc
întrebuinţate, acestea aduc şi constituie
abonaţii
Dc cinci ori dc săptămînă
Aşa cum ,iu aprccţ-.n şi ceilalţi iova- o lecţie din noul manual ..Cunoştinţe ză aş dori să-mi aduc şi cu contribuţia în organizarea lecţiei elementul de nou centrului dc radioficarc din oraşul Lu- autoriza]i tn aragaz :
tate. care îi antrenează pc elevi în apro
răşi care au luat parte la discuţiile noas despre natură", la clasa a lV-a. la dezbaterea unei probleme atît de im fundarea materialului de studiu. peni rezervă cîtc o jumătate de oră pen
tre, în procesul muncii instructiv-edu- Subiectul: Electricitatea. Electrizarea portante cum este aceea a organizării tru a audia emisiunile locale. De fie
cative un loc foarte important îl ocu corpurilor. Corpuri bune şi rele condu lecţiei. Un al doilea aspect care nc preocupă care dată, materialele transmise în ca — 16-18 noiembrie 1964—examen pentru instala
pa lecţia. In activitatea mea îndelungată cătoare dc electricitate. Predau în acest an şcolar limba şi li în organizarea lecţiilor este acela al mo drul acestor emisiuni prcz.intă cele mai torii noi (categoria limitat şi nelimitat);
în învâţâmînt, de 37 de ani, am avut La scopul lecţiei îmi propun de a da teratura romînă la clasele X -X I. Elevii dernizării predării literaturii. Problema noi ştiri din localitate : jurnale dc în
prilejul să mă conving îutrutotul dc elevilor noţiuni elementare despre forţa mcî vor fi confruntaţi în curînd cu exa aceasta e mult dezbătută în publicaţii trecere, fapte dc viaţă ctc. — 18-21 noiembrie 1964—examen pentru reexami
acest adevăr. Dc aceea, m-am preocu şi proprietăţile fizice ale unor corpuri menul de maturitate, ceea ce ne face ca le metodice actuale. Un loc important în emisiuni este
pat permanent pentru ridicarea calită (care contribuie la formarea treptată a încă de la începutul anului şcolar să Fără îndoială că nu sc pretează, deo acordat popularizării succeselor obţi narea instalatorilor reuşiţi in anii 1958 şi 1959.
ţii lecţiei. Dar, în ansamblul strădanii gindirii logice, a gîndirii matcrialist-dia- privim cu toată seriozitatea pregătirea camdată, decît în predarea anumitor nute în muncă dc colectivul exploată
lor melc, mi-am dat seama că nu poţi lecticc despre lume şi la formarea con lor. In acest sens, ne-am convins că mu- lecţii, pentru care posedăm anumite ma. rii miniere, cea mai marc unitate eco Cei care nu se vor prezenta la reexaminare vor
ridica calitatea lecţiei daca nu ai în pri vingerii că natura poate fi cucerită şi nni o bună pregătire a lecţiei, organi tcriale tehnice. nomica dîn oraşul Lupeni. Prin ştiri,
mul rînd o solidă pregătire profesiona transformată în folosul omului). zarea ei deosebită, poate duce la obţi Aşa de exemplu „Viaţa şi activitatea reportaje, jurnale dc întrecere, prin ex pierde autorizaţiile respective prin anulare.
lă şi ideologică. Deci, pentru ca lecţia După ce fac momentul organizatoric, nerea unor rezultate tot mai bune, poa lui Emincscu" am putut-o ilustra şi cu puneri făcute la microfon dc către
să dea roadele aşteptate, învăţătorul sau verificarea cunoştinţelor şi anunţarea te da elevilor cunoştinţe temeinice şi ajutorul diafilmului. Tot la poezia lui fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecere este Examenele se ţin la sediul Bazei I Bucureşti,
profesorul are datoria să se ocupe zi de lecţiei noi, trec la predare. Aici prezint sistematice. Lminescu, elevii clasei a X-a au putut popularizată experienţa bună, metodele strada General Budişteanu nr. 11 bis.
zi dc pregătirea sa. Pe lîngă lucrurile mai întîi materialul didactic, pentru a-i Fără îndoială că în organizarea unei asculta fragmente din „Scrisoarea III", noi în muncă. Nu dc puţine ori, la
mereu repetate, că învăţătorul şi profe familiariza pc copii cu el. In predare fo lecţii se impun ca strict necesare mai „La steaua" etc. in recitarea lui Gcorgc microfonul staţiei au vorbit minerul
sorul trebuie să fie stăpîni pe materie, losesc metoda demonstrativă, explîcînd multe cerinţe, ele dcpinzînd în mare Vraca. La fel, s-a Dutut organiza în Petic Constantin, ing. Lucia Dinulcs-
să aibă tact pedagogic, trebuie adăugat şî lucrînd in acelaşi timp. Fac în acest măsură de specificul temeî. Aş vrea să cadrul lecţiilor o audiţie cu diferite me cu, îng. Gheorghc Făgurcl şi alţii. De
şi faptul că este necesar ca aceştia să fie scop experienţe simple, cu pieptenul, lodii pc versurile lui Emincscu. multă apreciere sc bucură în emisiuni
în curent cu tot ceea ce a cucerit nou bastonul de sticlă, cu bastonul dc eboni mă refer în materialul dc faţă doar Ia Asemenea lecţii, pe bază de diafilme, şi noua rubrică satirică „Pcriniţa cu I.R.I.C. DEVA
ştiinţa. tă, explicîndu-lc elevilor câ pieptenul, două aspecte legate dc organizarea lec vom mai putea organiza cînd se stu ace", în care sînt combătute abaterile
Eficienţa lecţiei depinde deci în pri sticla şi ebonită au căpătat prin frecare ţiilor de literatură, aspecte care pot ri diază viaţa şi activitatea lui M. Sado- dc Ia disciplină.
mul rînd de cel care o prezintă. Unii o forţă de a atrage alte corpuri micî, dica mult calitatea unei lecţii, făcîn- veanu, G. Topîrccanu, Al. Sahia, „Poeţi Succesele obţinute de colectivul dc angajează imediat penfru abatorul din
colegi mai au obiceiul să spună că nu uşoircM Prin frecare ele s-an încărcat cu şi prozatori ai literaturii actuale", redacţie al centrului dc radioficarc din Hajeg muncitori caliticafi în meseriile:
le-au reuşit lecţiile din cauza elevilor, această forţă care se numeşte electrici d-o atractivă şi cu multe elemente de G. Cosbuc, aspecte din opera lui Lupeni se datorcsc simţului dc răspun
ci aceştia ar fi vinovaţi pentru nereuşi tate (scriu pe tablă). Sticla şi ebonită, noutate. I. Creanga, „începuturile litera dere cu care munceşte acest colectiv, — M A C E L A R ;
ta lor, că sînt neatenţi sau, adeseori, care capătă această forţă prin frecare, Primul aspect la care mă voi referi turii romînc", Nicolac Bălccscu, Al. condus dc tovarăşa Margareta Cita, pre
neastîmpăraţi. Ba unîi chiar se şi plîng se numesc corpuri electrizate (scriu pe esie necesitatea documentării şi asigură cum şi sprijinului şi îndrumării perma — M E Z E L A R .
dc acest lucru. Din experienţă proprie tablă). Continui cu alte experienţe, rii profesorului cu noile materiale be Odobescu. La fel, vom prezenta elevi nente primite din partea organizaţiilor
pot să afirm că toate acestea se întîm- apropiind dc bobiţa de soc. atîrnată dc letristice şi de specialitate (critică lite lor placa cu poeziile lui T. Arghczi în Se asigură cazarea în dormitor comun.
plă nu din cauza elevilor, ci din cauza firul dc mătase legat de suport, un bas rară, istorie literară, metodica ctc.). recitarea autorului, sau fragmente din dc partid din localitate. Cererile se vor adresa la I.R.i.C. Deva, Piaţa
învăţătorului sau a profesorului care, ton de ebonită electrizat. Bastonul atra opera lui Creangă în lectura lui M. M. COSTIN
fie că a venit nepregătit pentru lec ge bobiţa. Prin atingere aceasta se va In ultimii ani, legat dc anumite ani corespondent Unirii nr. 3, telefon 2173.
ţie, fie că nu a ştiut să facă lecţia atrac electriza. Fac experienţă şi cu bastonul versări ale scriitorilor, au apărut lucrări Sadover.nu.
tivă şi interesantă. De aici, dc fapt, por dc sticlă, unde sc observă acelaşi feno deosebit dc instructive şi pentru studiul De un mare folos în predarea anu
neşte într-o marc măsură şi prestigiul men. Le explic copiilor că prin frecare la clasă. mitor lecţii de literatură ne-ar fi dife Manifestări cu cartea
educatorilor. sticla sc încarcă cu un fel de electrici- Acestea pot fi utilizate după diferite rite filme ca: „O noapte furtunoasa",
Deşi. aşa ctim am menţionat, am o taic care sc numeşte pozitivă şi sc no împrejurări şi după aprecierea profeso „O scrisoare pierdută", „Telegrame", c o n s u m i
experienţă îndelungată în învăţămînt, tează cu semnul -j-, iar ebonită se în rului. Aşa dc exemplu Ia lecţia: „Viaţa „Arendaşul romîn", „Mitrca Cocor", Biblioteca comunală din lghiu cu
nu-mi permit niciodată ca înainte de a carcă cn altfel dc electricitate, numită noaşte o largă popularitate în rîndul
intra la clasă să nu mă pregătesc îndea negativă, care se notează cu — (le scriu şi activitatea lui Lîviu Rcbrcanu", am „Setea" etc. colectiviştilor. Datorită muncii neobo O E u C i Q a S £ l E P O O O u S B a l 6 TAQPnCil
proape pentru fiecare lecţie. Pregătîn- pc tablă). considerat absolut necesară în clasă lu Elevii an fost informaţi şi asupra nou site a bibliotecarei dc aici, caic dc multe W i
ori sc deplasează U domiciliul colecti
du-mă, am în faţă imaginea clară a sco Din experienţele făcute copiii observă crarea „Cu soţul meu‘‘ dc Fany Rcbrca- lui film turnat „Pădurea spînzuraţilor". viştilor, numărul cititorilor creşte con
pului pe care-l urmăresc, conţinutul şi cum corpurile încărcate cu electricitate nu, din care am citit cîtcva fragmente Iii viitor, pe măsura înzestrării şcoli tinuu. O contribuţie dc scamă aduc
metoda de a transmite elevilor noile cu de semne contrare sc atrag. Continui şi manifestările de masă cu cartea. Din
noştinţe, materialul didactic pc carc-l experienţa cu vergeaua de metal, ca să şi am arătat elevilor reproducerile dc lor noastre cu aparate cinematografice, tre acestea s-au bucurat de mult succes
folosesc, precum şi procedeele dc fixare scot regula cu corpurile bune conducă la sfîrşitul cărţii. Tot la clasa a Xl-a vj trebui asigurată şi aprovizionarea cu acţiunile organizate pc marginea căr S I 0 i v
a materiei predate. Tot în scopul dc mai toare dc electricitate, pc cită vreme mai pot fi utilizate monografiile „Sailo- asemenea filme care să constituie un ţilor „Setea", „Desculţ", „Focul viu",
sus, consult programa, merodieilc, dife sticla şi ebonită sînt corpuri rele con vc.inu" dc Savin Bratu, „Cezar Pcires- salt serios pc linia modernizării predă „Nîcoară Potcoavă0 şi altele. In ulti • n a p o l i t a n e d i f e r i t e
rite publicaţii dc specialitate ca: „Revis ducătoare dc electricitate. Dau exemple • P lŞC O T U R t „P lO N E P U L"
ta de pedagogic", „Gazeta tnvîţămîntu- de alte corpuri bune conducătoare dc cu“ dc Mihaî Cofiţa. rii obiectelor de învăţămînt. ma vreme au fost organizate dc ase • POASlfURl CUOOCOLA.TA
lui" ctc. pentru a fi mereu în curent cu electricitate: cupru, aluminiu, din care La clasa a' X-a, în special, în preda Organizînd lecţiile în acest fel şi mai menea interesante consfătuiri cu citi • TURTA* DULCE
toate noutăţile apărute ntît în domeniul sc fac firele electrice şi apoi cu corpu rea operei Iui Emincscu, am utilizat O ales, asigurîndu-le cu asemenea materia torii pc diferite teme privind munca AU O MARE VALOARE NUTRITIVA'
nostru de activitate cit şi în alte do rile rele conducătoare dc electricitate: seric dc materiale legate dc recenta ani le, vom trezi mai mult interes şi plă în gospodăria colectivă. CON FIN INC O BOGATA*GANTţ-
menii. mătasea, bumbacul, lemnul, cauciucul,
Dimineaţa, înainte de a începe lecţia porţelanul ctc., caic se folosesc la Izo versare a poetului. Astfel, am arătat cere în rîndul elevilor pentru cunoaşte F. DOBO r ATE OE ZA h AR u RÎ Jâ) GRĂSIMI &
CEREŢ» PRETUTINDENI $| PAS
aduc in clasă materialul didactic nece larea firelor electrice. elevilor diferite reproduceri despre via- rea frumuseţilor culturii noastre. corespondent
sar, harţi, tablouri, aparate ctc„ pentru In încheierea lecţiei discut cu elevii TELE INOASE, PftOD uS£ DE CA-
n-l avea (a îndemină în timpul desfăşu despre foloasele electricităţii, precum şi l /t a t e S u p e r io a r a a le f a b -
rării lecţiilor. Procedeul de a te îngriji despre realizarea, sub îndrumarea parti R lC M V lC T O R l A ’S lB lU .
de materialul didactic in timpul lecţiei dului, a măreţului plan dc electrificare In sprijinul
dăunează desfăşurării normale a aces a ţârii. Cu acest prilej întreb elevii des
teia. deci trebuie combătut. pre satele electrificate în comuna noas ^ ii îe f c !
Nu scap nici amănuntul ca tabla sa tră în ultimii ani — avind în vcdcic câ
fie curată, buretele spălat şi creta la au fost electrificate 5 sate. colectiviştilor
tablă. Este adevărat, acesta este un amă Cu ocazia predării la geografie a ca
nunt, dar, după părerea mea, destul de pitolului „Electricitatea" voi face le Pentru a veni în sprijinul colectiviş SI MB UT A 7 NOIEMBRIE 1964
important. Unîi tovarăşi neglijează as gătura cu această lecţie predata, arâ- tilor care vor fi încadraţi în învăţămân
pectul de mai sus şi fac o mare gre tînil elevilor diferite planşe cu termo tul agricol de masă în perioada de iarnă,
şeală, deoarece lecţia trebuie pregătită centrale şi hidrocentrale, căutînd să Ic colectivul bibliotecii comunale din Vi lodii dc estrada; 10,50 Universitatea
no o dată cu intrarea învăţătorului sau dez.volt dragostea pentru meseria ilc CINEMA
tehnică radio; ciclul chimia industria
profesorului în clasa, ci înainte dc a- electrician. nerea, raionul Orăştic, a luai de pe a- DEVA : Umbrelele din Chcrbourg lă; 10,45 Cîntcce patriotice; 11,03 Se-
crasta. Fixarea cunoştinţelor o fac prin în cum măsurile cuvenite. — cinematograful „Patria" ; Doi co lecţiuni din opere; 11,30 Muzică uşoa U Z IN A INDEPENDENŢA SIBIU
Lecţia ţinută in clasă, fiind o verigă trebări asupra experienţelor făcute. Fondul dc cărţi al bibliotecii a fost lonei — cinematograful „Arta" : PE ră dc compozitori din ţâri socialiste ;
din lanţul neîntrerupt al activităţii de Am dat mai sus doar cîtcvn elemente completat cu noutăţi apărute în editura TROŞANI : Păşesc prin Moscova — 12,45 Melodii populare; 13,08 Cîntecc
învăţămînt, o sprijin pe lecţiile anteri privind felul cum îmi organizez lecţia. agrosilvică, ţinindu-sc, în acelaşi timp, cinematograful „Republica" ; Al nouă despre Lcnin; 13,23 Solişti şi orchestre strada Karl Marx nr. 33, telefon 6700
oare şi nu trec la expunerea materiei Aş vrea să precizez însă că organizarea seama şi dc profilul dc producţie al lea nume — cinematograful „7 No de muzică uşoară;
15,05
noi pînă nu sint convins că elevii şi-au lecţiei nu este o muncă mecanică, şa gospodăriei agricole colective. S-au or iembrie" ; LUPENI : Kozara — cine muzicii sovietice: muzică Săptămînă
populară;
însuşit bine materia parcursă. Bineînţe blon. ci ca este o oocră de creaţie — ganizat de pe acum expoziţii de cărţi matograful „Cultura!1 ; ALBA IULIA: 16,00 Muzică uşoară romînească; 16,20 vinde din sto c disponibil ;
les că nu recurg la predarea lecţiei şa opera dc creaţie a pedagogului. De ace agrozootehnice şi vitrine unde au fost Dragoste la zero grade — cinemato
blon, fiindcă fiecare lecţie îşi are parti ea, socotesc deosebit dc binevenită îm expuse şi grafice cu realizări din planul graful „Victoria" ; Pc urmele Carnet dc reporter; 16,30 Muzică din
cularităţile ci specifice obiectului respec părtăşirea experienţei noastre în cadrul de producţie al G .A .C. S-an făcut, dc bandei — cinematograful „23 operete cerută dc ascultători; 17,10 — table inoxidabile;
tiv. rubricii dcschi.sc dc ziar. Ea va scoate asemenea, recenzii şi prezentări la căr August" ; SEBEŞ : Moral ’63 — Cîntecc pioniereşti; 18,00 Melodii
In cele ce urmează voi arăta pc scurt la iveală multe metode hune care nc vor ţile: „Să folosim cu chibzuinţă credi cinematograful „Progresul" ; La populare; 18,30 Piese dc estradă; 19,05 — organe de asamblare ;
cum procedez, la o lecţie cînd c înso fi de un rea! folos, în munca noastră tele acordate de stat", „Folosim cu chib strada — cinematograful „Sebeşul’: Muzică de dans; 19,30 Capodopere ale
ţita de material didactic demonstrativ, diilactico-educativă. zuinţă ziua-muncă", „Creşterea vacilor ORAŞT1E : Şcherezada — cinemato literaturii universale; 20,00 Interpreţi — tablă aliată;
de lapte" etc. Pentru cursanţii care vor graful „Flacăra" ; H A ŢEG : Valea ai muzicii populare romîneştî: Ioana
începe în curînd învăţămîntul agrozoo Vulturilor — cinematograful „Popu Radu, Măria Lătârcţu, Fănică Luca, — o}eluri de scule ;
Alexandru Grozuţă,
Nicu Stănescu,
Rospunsu! tovarăşului BACIU PFTRU, profesor de limbo tehnic pregătesc de pc acum consfă lar" ; BRAD : Lumea comica a lui Traian Lascuţ-Făgărăşanu; 20,30 Noap — scule;
tuiri pc care Ic vom organiza asupra u- Harold Lloyd — cinematograful
romînă, Şcoala medie „A. Vlaicu1' din Orăşlie te bună, copii: „Copăceii, nepoţeii";
nor cărţi care să-i ajute la cercul dc în „Steaua roşie" ; SIMERIA : Cei şapte 20,40 Canţonete; 21,15 Muzică dc — motoare şi materiale electrice;
văţămînt agricol în care vor activa, Vom magnifici — cinematograful „Mure dans; 22,30 Mari intcvprcţi dc operă
şul".
Două aspecte pe care întocmi bibliografiile cerute de tema RADIO din trecut; 23,15 Muzică dc dans. — rulm enţi;
— materiale feroase:
ştiri şi radiojurnale:
de
Buletine
tica cercurilor, prin consultarea lecto
5,00; 6,CC; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
le consider importante rilor şi a manualelor, pentru a lucra di PROGRAM UL I: 5.06 Din cîntcccle gramul I); 9,00: 11.00; 13,00; 15,00; — diverse alte materiale ;
16,00; 18,00; 20,00; 22,00, 23,52 (pro
ferenţiat cu cursanţii în funcţie dc a-
nul dc studiu. de luptă ale proletariatului; 5,25 Re 17,00; 19.00 21,00; 23,00; 1,52 (pro
comandări din program; 5,30 Lecţia
Mă bucur că pol să particip din nou, vind activitatea noastră de educatori ai de gimnastică; 5,40 „Sat nou, cîntec gramul II). Doritorii pot consulta listele la serviciul de
prin intermediul ziarului „Drumul so tinerei generaţii de elevi. SALOMCIA HERLEA nou" — muzică populară; 6,10 Mici
cialismului", la o discuţie colectivă pri In anul trecut, problemele caic au fost bibliotecară piese instrumentale; 6,20 Emisiunea aprovizionare sau la telefon 6700.
pentru sate; 6,30 Muzică uşoară ro- TELEVIZIUNE
mînenscă; 6,45 Salut voios de pionier;
C resc 7.30 Sfatul medicului; 7,45 „Tinere In jurul orei 9,30 — Aspecte dc la
ţe, dragă-mi eşti" — muzică uşoară; Parada militară şi demonstraţia oame
8,00 Sumarul presei; 8,06 Melodii nilor muncii cu prilejul zilei de 7
depunerile populare; 9,00 Dansuri din operete; Noiembrie, transmisiune dc la Mos EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
9.30 Piese dc estradă; 10,03 Valsuri cova; 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
interpretate de fanfară; 10,20 Din fol Album muzical: Tîncrî interpreţi. Pro
la C.E.C. clorul muzical al regiunilor; 10,50 gram prezentat dc elevi ai şcolii de RAIONUL IHA, REGIUNEA HUNEDOARA
Săptămînă muzicii sovietice; muzică muzică nr. 1 din Bucureşti; 19,40 U-
Colectivul Casei dc economii a ora de estradă de compozitori sovietici ; zina „Farul": Reportai la uzina dc a-
şului regional Hunedoara sc străduieşte 11,25 Solişti aî teatrelor noastre mu paratc optice dc înaltă precizie din ANGAJEAZĂ.
să atragă cît mai mulţi depunători şi să zicale; 12,01 Cîntecc şi jocuri popu Leningrad; 20,00 Muzică populara ro-
facă o deservire exemplară a cetăţeni lare; 13,10 Concert din operete; 14,10 mînească; 20,35 Tinereţea lui Maia-
lor. Datorită muncii depuse au fost ob „Înfloreşte ţara mea" — muzica uşoa Icovski; 21,55 Muzică distractivă... cu — artificieri autorizaţi pentru
ţinute o seric de realizări importante. ră romînească; 14,30 Prietenii lui do- Constanta Cimpeanu. Măria Morarii,
Astfel, în anul 1964 numărul depunăto rc-mi; 15,00 Arii şi duete din operele Eliseu Simulescu, Vacile Moldovan; In puşcare electrică
rilor a crescut faţă de anul 1959 dc 2,2 lui Puccini; 15,30 Pagini din proza încheiere: buletin dc ştiri, sport şi
ori, iar soldul mediu pc cap de locui lui Boris Polevoi; 15,50 Program dc buletin meteorologic. — mineri
tor a ajuns la 740 lei faţă de 150 Ici cîntecc; 16.10 Cînta orchestra dc mu
cît era în anul 1959. Dc asemenea, gra zică populară a Radiotclcvîzîunii; Buletin meteorologic — ajutori mineri
dul dc pătrundere a instrumentelor de 16.30 Emisiune muzicală dc la Mosco
economii în rîndul populaţiei a sporit va; 17,00 Duete alese din operete; PENTRU 24 ORE — electricieni
considerabil, în prezent cxistînd un li 17,15 Scrisori din ţară; 18,00 Pe teme
bret Ia 1,7 locuitori. internaţionale; 18,10 Din creaţia dc Vrcmt cu cerul mai mul, — lăcătuşi
Datorită activităţii depuse pc linia a- muzica „.oară a compozitorilor noj- c,nd vor. « ‘‘j? Plo‘ '' '
•J2 5Q Vmtul va sufla potrivit din est. Tcm-
tragerii disponibilităţilor băneşti ale irî; 18,30 Almanah ştiinţific; • - 7, iu a va fi cuprin-
populaţiei s-a reuşit ca planul pc 9 luni Melodii populare îndrăgite dc ascultă- ?c!’al,,ra staţionara; zma v: noaptea în — muncitori necalificaţi.
*s C ? dc
ale acestui an să fie îndeplinit în pro tori; 20,30 Muzică dc dan,; 21,15 Car- *> * er’ u'- ocara ti dimineaţa
plastic; 21J0 Din folclorul mu- ,rc J 3
porţie dc 103 la sula. nc, plat,ic; 21.30 Din folclorul mu- ,rc 3 6r,dc- Scara i. Angajarea se face în condiţiile prevăzute de
In cinstea Centenarului C.L.C. şi a zîcal al popoarelor; 22,15 Muzică dc cc,1ln-
„Sâptămînii economiei". colectivul dans. PEN’TRU U R M Ă T O A R ELE dispoziţiunile legale in vigoare.
C.E.C. Hunedoara va depune şi mai PRO CRAM UL II: 8,30 Recoman 3 7.1 UE
multe eforturi pentru obţinerea unor dări din program; 8,35 Pagini orches Lămuriri suplimentare se
noi succese. trale din operete; 9,03 Muzică popu Vreme nestabilă favorabilă ploilor dau la telefon Brănişca 13.
AVEL S1MERIA lară; 9,30 Roza vînturilor; 10,00 Mc- locale.
directorul C.E.C. Hunedoara Pe defileul ,Vâii Jiului.