Page 23 - 1964-11

Nr. 3067 Drumul socialismului p og. 3
30

I oală fonia produsă pesfe plan

cu cocs economisii

In acest an, unul Jiu capitolele im­ furnalelor, să eliminăm consumurile su­ terne. Vrem să arătam pe aceasta calc
portante ale prcoc loi'ii.'r noastre eco­ plimentare de cocs. Mai mult ca oricînd, că din multitudinea problemelor pe
nomice l-a constituit, pe lingă sporirea comuniştii din sectorul de întreţinere care le ridică producţia şi care ne fră-
producţiei de fontă, mii* recrea consumu­ au dus şi duc o adevărată luptă pentru mintă, majoritatea lor şi-au găsit locul
rilor specifice de materii prime, intervenţii prompte, reparaţii de cali­ cuvenit în paginile ziarului, sub forma
materiale şi, îndeosebi, de combustibil. tate, care să ducă la micşorarea duratei unor îndrumări competente. In argu­
Orientarea dată de organizaţiile de par­ de opriri accidentale sau planificate. mentarea acestei afirmaţii vin articolul
tid spre un consum scăzut de cocs a După o activitate de mai bine de 10 „Cheia succesului — folosirea deplină Prin Leningrad, pa urmele Revoluţiei
găsit un larg ecou în rîndul colectivu­ luni putem face un bilanţ frumos pe a agregatelor", pagina specială dedica­
lui nostru. In acest fel, economisirea drumul înfăptuirii iniţiativei. Furnaliş­ tă iniţiativei noastre sub titlul „Econo­
cocsului a devenit cuvîntul de ordine a] tii noştri au reuşit să raporteze că an­ misirea cocsului, pe un drum continuu Leningrad, oraşul lui Lenin, oraşul entuziasm pe conducătorul lor. Ionic stradă în acea zi de început de iulie In ziua de 25 octombrie 1917, guver­
furnaliştilor, imperativul zilei. gajamentul, aşa cum a fost el formu­ ascendent", precum şi multe alte ma­ revoluţiei. I-am străbătut străzile, am raioanele oraşului au trimis numeroa­ cereau ca toată puterea să treacă în nul răsturnat mai era stăpîn doar pe
Ca întotdeauna, comuniştii au fost lat în ultima Iiotărîrc (toată fonta pro­ teriale care nc-au vizat în mod direct. păşit cu emoţie prin locurile care se delegaţii muncitoreşti. In fruntea mîinilc sovietelor. Deodată, la a- Palatul de iarnă, a cărui garnizoană era
ccastă încrucişare de străzi s-au ivit alcătuită din iunchcri şi dintr-u» „ba­
primii care au trecut la acţiune. Aşa dusă peste plan — cu cocs economisii), In prezent, colectivul nostru depune evocă acele eroice „Zece zile care au ior se aflau detaşamente ale gărzii plutoane de iunchcri şi de cazaci, care talion de şoc". Lenin ^ dat ordin sa
s-a născut angajamentul de a reduce a fost îndeplinit în perioada care a tre­ eforturi deosebite pentru realizarea pla­ zguduit lumea”, cum le-a definit aiît roşii. De la Kronstadt au venit ma­ au tras în demonstranţi. Caldarîmul s-a se ia cu asalt şi acest ultim bastion al
consumul specific de cocs cu IO kg pe cut şi se înfăptuieşte cu aceeaşi fermi­ nului anual în II luni, precum şi pen­ de bine John Reed. împreună cu rinarii. Regimentele aflate în garni­ înroşit de sînge. Guvernul provizoriu guvernului burghez.
tona de fontă produsă. Prima lună din tate. în continuare. In trimestrul al tru creşterea continuă a producţiei de mine păşesc pe urmele Revoluţiei din zoană au trimis delegaţii de soldaţi. dczlănţuia astfel teroarea albă nădăj­ In dreptul Palatului de iarna se lea­
acest an însă, ne-a dovedit că am fost treilea al acestui an, spre exemplu, a- fontă, la nivelul economiilor de cocs pe Octombrie 1917 numeroşi alţi vizita­ Ostaşii unui divizion de blindate au duind să stăvilească valul revoluţionar. gănă pe apele Nevei crucişătorul „A u­
dintre
venit cu autoblindatc. Unul
cxoesiv de precauţi în luarea acestui an­ vem realizată o medic, la economia de care le-am realizat în plus. Am dori ca tori sosiţi aici, pe malurile Nevei, din ele îl avem în faţa noastră. Pe el s-a Autorităţile au pornit să aresteze pe rora", acest original muzeu plutitor pe
gajament, că — de ce n-am spune-o — cocs, de 75 kg pe tona de fontă pro­ în această acţiune să fim tot atît de toate colţurile Uniunii Sovietice, ca urcat atunci Vladimir Ilici să rosteas­ activiştii de partid, să dezarmeze uni­ care îl vizitează orice oaspete venit sa
nc-am subestimat forţele. Realizările dusă. In prezent ne apropiem cu paşi efectiv ajutaţi de către ziar. şi de peste hotarele ei. Oraşul acesta, că o cuvîntare în faţa mulţimii de tăţile militare revoluţionare. Generalul cunoască Leningradul. Urcăm şi uoi pe
practice treceau mult de limita celor IO repezi de realizarea celei de a patru- G H EO R GH E ROM AN în care aproape fiecare stradă, fiecare muncitori şi soldaţi. Cuvîntarea h Polovtzev, comandantul trupelor din puntea lui proaspăt spălata, intrăm în
leg de cocs economic pe tona de fontă zccca mic tonă de fonta dată peste plan, şeful secţîci a Il-a furnale piaţă vorbeşte despre fapte înscrise duma la luptă pentru victoria revo­ districtul militar Retrograd, a înfiinţat saloanele pe ai căror pereţi stau aran­
produsa. Sub conducerea organizaţiilor de la începutul anului şi pînă acum. Se C. S. Hunedoara pentru totdeauna în istoric, ii atrage luţiei socialiste. un detaşament special, căruia i-a ordo­ jate mărturii ale istoriei eroice a vasu­
de partid, am început să privim mai înţelege că toate aceste tone de fontă, ca un magnet. Ne oprim la încrucişarea străzii Sa- nat să-l găsească pe Lenin şi să-l îm­ lui, privim îndelung tunurile cu blindaj
departe. Cu sprijinul nemijlocit al ingi­ produse în plus, s-au realizat numai pe lată-ne în piaţa din faţa gării fin­ puşte pe loc. Drr partidul a ştiut să-şi gros de oţel şi parcă ne răsună în urechi
nerilor şi tehnicienilor noştri, comuni­ seama cocsului economisit. landeze. Pe un postament de piatră se dovaia cu Nevslci Prospect. Pe tro­ ascundă conducătorul. Am văzut şi noi istorica salvă care a vestit în­
tuare se scurge şuvoiul neîntrerupt al
ştii au ajuns la concluzii mobilizatoare, noastră pentru respectarea unui regim Ritmicitatea — află un automobil blindat. Nu e ne­ Icnîngrădcnilor. Pe aici, la 4 Iulie 1917 una din ascunzători. Pentru aceasta am ceputul unei lumi noi. Această
interes în secţia
Dcpunîndu-sc mult
care s-au concretizat în Iiolărîrca de a voie de explicaţiile ghidului. Ştim din se scurgea şuvoiul neîntrerupt al de­ ieşit cu autobuzul afară din oraş, din­ salvă trasă în ziua de 25 octombrie
produce — împreună cu formaliştii din strict de economii, prin gospodărirea manualul de istoric a Partidului Co­ monstranţilor. Alături de muncitori colo de lacul Razliv. Intr-un luminiş se dădea semnalul de atac asupra Pala­
secţia I — (000 tone fontă lunar, cu judicioasă a fondului de bază şi a fon­ munist al Uniunii Sovietice ce s-a păşeau membrii gărzii roşii şi soldaţii afla o colibă. In această colibă şi-a scris tului de iarnă. Am intrat şi noi pe sub
cocs economisit. dului de rulment, nrin realizarea mer­ o caSe petrecut aici în seara zilei de 3 apri­ revoluţionari, cu armele în mîini pă­ Lenin celebra lucrare „Statul şi Re­ arcada statului major, aceeaşi arcada pe
lie 1917. După nouă ani de emigraţie,
Dar, entuziasmul oamenilor noştri, sului economicos al furnalelor, am pu­ V. I. Lenin a sosit atunci la Pelro- şeau marinarii dîn Kronstadt. Cei pes­ voluţia". De aici a condus el Congresul sub caic au trecut îu iureş gărzile roşii,
14 000.000 a succesului
alimentat de condiţiile practice pe care tut întregi în acest an, la capitolul e- grad. Petrogradenii l-au întîmpiuat cu * Ii te 500.000 de oameni care au ieşit în a] Vl-lca al partidului bolşevic, care a nc-am oprit şi noi în încăperea palatu­
le aveam, a crescut în intensitate si conomii, suma de aproape avut loc între 26 iulie şi 3 august, la lui în care în noaptea de 25 spic 26
astfel, într-un timp scurt, am urcat Ici. Sînt succese de care sîntem pe de­ Petrograd. octombrie au fost arestaţi miniştrii ul­
treaptă după treaptă pe drumul înfăp­ plin conştienţi şi care ne stimulează Anul acesta, colectivul E. M. Aninoa- I a gara finlandeză am văzut o lo­ timului guvern al burgheziei ruseşti.
tuirii Iniţiativei noastre pînă la actuala mult in munca noastră de viitor. sa a muncit cu mult spor. In 10 luni, el comotivă modestă. Intr-una din zilele Să ne întoarcem la Smolnîi, în sala
Iiotărîrc de a produce toată fonta peste Dacă pînă aici am vorbit de munca a reuşit să extragă peste plan nni mult sîugcroasei terori contrarevoluţionare de şedinţe cu coloane albe, atît de bine­
cunoscută din tablourile pictorilor so­
plan cu cocs economisit. Este hotărîre a rodnică a colectivului nostru, de succe­ de 21.CC0 tone cărbune, să depăşească din vara anului 1917, dezlănţuită de gu­ vietici. Nc-am aşezat şi noi pe scaune,
care corespunde în cea mai marc mă­ sele pe care le-am dohîndit. trebuie să productivitatea muncii planificată şi să vernul lui Kcrcnskî, locomotiva a ple­ aşa cum s-au aşezat în scara zilei de 25
sură posibilităţilor pe care le avem. amintim şi desorc ajutorul pe cave realizeze pină la finele celui dc-al trei­ cat în curs* obişnuita spre FinLinda. octombrie 1917 delegaţii celui de-al
Din momentul marcat de această presa de partid l-a dat colectivului lea trimestru peste 320.000 lei econo­ Fochist era în acea zi Lenin, ascuns sub în­ doilea congres al sovietelor. Fundalul
treapta superioara a iniţiativei formaliş­ nostru. Prin nenumăratele informaţii mii suplimentare la preţul de cost. făţişarea muncitorului Ivanov. Tot pe scenei este dominat de un marc por­
această locomotivă s-a întors conducă­
tilor noştri, toată atenţia a fost îndrep­ publicate în ziarul ..Drumul socialismu­ La baza acestor succese stau o scamă torul revoluţiei la Petrograd, în oc­ tret al lui Vladimir Ilici. Atunci el a
tată spre principalii factori care condi­ lui'*, care popularizau rodul muncii de măsuri bine gîndite, organizarea ju­ tombrie. prezentat congresului două rapoarte.
ţionau în mod direct succesul scontat noastre, entuziasmul colectivului a spo­ dicioasă a lucrului şi a întrecerii socia­ Primul era consacrat problemei păcii, şi
d? noi. Astfel, nc-am preocupat cu gri­ rit. De asemenea, articolele analitice liste. Trebuie menţionat mai intîi fap­ Smoliţii. Aici se află acum sediul Co­ pe baza lui congresul a adoptat cunos­
lă de ridicarea continuă a temperaturii care au apărut periodic în ziar. au dat tul că, spre deosebire de alţi ani, anul mitetului orăşenesc şi al Comitetului re­ cutul decret asupra păcii. Pe baza celui
aerului insuflat în furnale, de respecta­ un real sprijin conducerii secţiei, orga­ acesta, |a indicaţia comitetului de par­ gional Leningrad al P.C.U.S. Cu 47 de dc-al doilea raport, congresul a adoptat
nizaţiilor noastre de partid, afrâgîndu- tid, nc-am îngrijit ca lucrările de pregă­ ani în urmă, aici era statul major al
rea strictă a reţetelor economicoase de nc atenţia asupra diferitelor deficienţe tire să fie întotdeauna cu un pas îna­ revoluţiei. In acele zile ale lui octom­ decretul asupra pămîntului, prin care
încărcare, tic asigurarea unui mers con­ care stînjcneau mersul nostru înainte, intea producţiei. brie, aici, in curtea largă, unde acum se confiscau toate pămînturilc moşie­
stant al furnalelor, aşa îneît, prin evi­ orieiitîndu-nc concret spre punerea în O atenţie mai marc s-a acordat lucră­ sini ronduri îngrijite de flori Se adunau reşti pentru a fi trecute în mîinilc po­
porului. Tot nici, la 26 octombrie, a
tarea variaţiilor în regimul termic al valoare a unor noi şi noi rezerve in- rilor de reparaţii şi întreţineri. Aprovi­ detaşamentele gărzii roşii, prcgătindu-sc
zionarea brigăzilor cu vagoncte şi ma­ pentru insurecţia armată. La 24 octom­ fort format Consiliul comisarilor po­
teriale a fost mai bine dirijată. Şi, ceea brie, noaptea tîrziu, a sesit aici şi porului, primul guvern sovietic in frun­
ce e mai important, dimensionarea lem­ V. I. Lenin, pentru a conduce nemijlo­ te cu V.L Ulianov-Lenin.
CONCURSUL CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI Ieşim din sala coloanelor sub impre­
nului a început a se face la suprafaţă, cit desfăşurarea insurecţiei. Potrivit in­
aşa îneît minerii an avut posibilitatea dicaţiilor statului major, în noaptea sia puternică a acelui moment istoric
petrecut alei în urmă cu 47 J c
ani.
COMPLEXUL I DE LA SWttDACŢU să folosească mai deplin timpul de lu­ aceea de 24 spre 25 octombrie, deta­ Străbatem un coridor lung, pentru a
cru.
şamente ale gărzilor roşii
au
ocupat
ajunge la camera în care au locuit Lenin
Toate aceste măsuri, îmbinate cu or­ obiectivele stabilite, au organizat paza şi Nadejda Rrupskaia. Un simplu pa­
fabricilor şi uzinelor. Formaţii de luptă
socia­
ganizarea judicioasă a întrecerii
ravan ilc scîndmi desparte camera în
PETROŞANI:, noastra m liste, la baza căreia au stat angajamen­ revoluţionare vegheau intrările în oraş, două : birou şi dormitor Paturile din
pentru a rerpinge încercările unor uni­
tele concrete, luate de către fiecare bri­
gadă şi sector in parte, au făcut ca, pe tăţi credincioase guvernului provizoriu dormitor sînt d^ fier asemănătoare celor
de r.oîtal, iar dincoace de paravan —
graficul exploatării, să se înscrie mereu C.2 a-i veni in ajutor. Alături de gărzile o măsuţă, o canaoca cu două fotolii si
rezultate frumoase. Ele puteau fi însă roşii muncitoreşti — principala forţă masa de lucru. Pe masă — telefonul
Colectivele de muncitori de Io unităţile de calc icratâ din Comple­ mult mai frumoase dacă în activitatea de luptă a insurecţiei — păşeau mari­
xul C.F.R. Petroşani sint în permanenţă preocupate de realizarea pla­ noastră nu şi-ar fi fiicut loc o lacună, narii flotei din Baltica şi regimentele lampa, tocul şi călimara. Totul a ră­
mas aşa cum a fost atunci : un interior
nului de transporturi la toţi indicatorii şi reducerea preţului de cost. ŞÎ anunţe, ncritmicitaiea îu îndeplini­ din garnizoana Petrograd. In dimineaţa
Folosirea din plin a rezervelor interne, des/âşwrareâ unei largi între­ rea planului lunar şi zilnic la unele sec­ zilei de 25 octombrie, la ora 10, apă­ de o modestie emoţionantă, expresie a
felului de a fi a celui ce a locuit aici.
ceri socialiste intre unită ti, brigăzi, ture şi individual intre diferite ca­ rea apelul „Către cetăţenii Rusiei", scris
tegorii de salariaţi, au făcut ca pe graficul întrecerii să apară noi rea­ toare. Acest lucru a reieşit cu prisosin­ de Lemn, care anunţa răsturnarea gu­ Lcnincrădcnii îngrijesc cu sfinţenie
lizări. Redăm mai jos citcva dintre ele. ţă în evidenţă în cadrul unei discuţii or­ l> R S S . — Casa-muzeu a lui V .l. Lenin din Gorki. Biroul de lucru vernului provizoriu şi trecerea puterii locurile legate de Marea Revoluţie So­
ganizată de redacţia ziarului „Drumul al lui V. I. Lenin. I cialistă din Octombrie. Ei ştiu să ţi Ic
socialismului" cu cadre tclinico-inginc- în mîinilc comitetului militai-revoluţio-
nar, organ al Sovietului d? deputaţi ai prezinte atît de viu îneît evenimentele
Rulajul vagonului a fost îmbunătăţii reşti de la exploatare. muncitorilor şi soldaţilor din Petrograd. petrecute în oraşul de pe Ne va în anul
Din discuţiile care au avut loc atunci
Privim hîrtia îngălbenită de. vreme a
de cotitură 1917 îţi rămîn întipărite în
s-a desprins că ncrif micua.ca
arc loc
In cadrul R.C.M . Petroşani se acordă Urmărind îndeaproape vagonul de din lipsa de îndrumare şi control a unor DIN ŢARA acestui document şi încercam să ne minte pentru totdeauna.
o atenţie deosebita îmbunătăţirii în marfă la toate fazele sale: încărcarc- maiştri, neevccutarca la timp a unor lu- imaginăm bucuria imensă, entuziasmul SILVIU PODINA
nemărginit cu care l-au citit atunci lo­
mod continuu a rulajului vagonului de descărcare, în tranzit cu şi fără mane­ etări de amenajare, concepţia greşita a cuitorii retrogradului şi ai întregii Corespondentul Agerpres
marfă. Acest indicator de calitate arată vră şi compunînd toate trenurile la ma­ unor şefi de echipă conform căreia pla­ CONSTRUCT ORILOR Rusii. la Moscova
felul cum este folosit întregul parc de ximum de tonaj, asigurînd în acelaşi nul poate fi rea’îzat şi la ffîrşir de lu­
vagoane. In cadrul lui intră şi alţi in­ timp o circulaţie a trenurilor cît mai nă, nefolosirca deplină a timpului de
dicatori. Deci pentru ca acest indicator aproape de cea grafică, colectivul de lucru ş.a.m.d. COMUNISMULUI
muncitori din cadrul R.C.M . a reuşit In vederea remedierii acestui neajuns
să fie îmbunătăţit este necesar ca şi cei­ HIDROCENTRALELE
să obţină o îmbunătăţire de 2.4 la sută şeîii de sectoare au primit indicaţia să
lalţi indicatori să fie realizaţi şi îmbu­ a rulajului vagonului de marfă pe cele analizeze mai des activitatea maiştrilor v* La marele combinat siderurgie din
nătăţiţi. zece luni ale anului. şi echipelor, pentru a preîntâmpina ori­ Krîvoi-Rog, a intrat in funcţiune pri­ metri pe oră. El se poare ridica la o
înălţime de II kilometri şi străbate
ce stagnare. Acelaşi lucru îl facem şi mul laminor blnr.iîng — 1.303 auto­ fără c>caiă 3.C00 de kilometri. Consu­
Trenuri cu fonaje sporite uoi, la nivel de exploatare. S-au dat a- matizat din Uniunea Sovietică. El va mul tb combustibil este mai mic decît DIN SIBERIA
întărirea asisten­
poi indicaţii pentru
ţei tehnice in abataje şi prcîntîntpinarca da anual o producţie de două ori mai b „ I U - 124". Noul avion turboreactor
marc dccît laminorul 1.150 existent îu
Rcmorcarea trenurilor cu tonaje spo­ să nu fie remorcate peste zece trenuri poate lua )a bord între 64 şi 72 de pa­
rite a căpătat un caracter de masă la eu tonaje sporite. rămîncrii în urmă a lucrărilor de ame­ cadrul combinatului. Toate operaţiile sageri. Rulajul la decolare nu depă­ Puterea globală a hidrocentralelor si­ Una din centrale, cea de Ia Muhtuia,
najare.
Depoul de locomotive din Petroşani, De la începutul anului şi pînă în pre­ Tot aici se cuvine să arăt că au fost tehnologice, inclusiv cele ajutătoare, şi şeşte 1.S03 de metri. „TU-134" poate beriene a depăşit 10 milioane kW. ŞÎ va fi construită pe Vitim, aflucnt al
lo t mai mulţi mecanici vin şi cer să zent mecanicii şi focbîştii de la acest create toate condiţiile pentru aplicarea controlul producţiei sînt automatizate ateriza şi pe aerodromuri cu piste ne- acesta nu este dccît începutul. Pînă Lenei. Ea va avea o putere de 1.500.000
in întregime. Conducerea blumincului
remorcheze trenuri cu tonaje sporite, depou au remorcat 3018 trenuri cu to­ cti succes în abatajul frontal a iniţiati­ se poate realiza pe trei căi : cu ajuto­ bclonate. Aparatura instalată la bord în 1970 Siberia v.a furniza anual peste IcW, iar lacul de acumulare — o adîn-
îmbucurător este faptul că pe lîngă me­ naje sporite. Tonajul remorcat in plus vei de a extrage două fîşii pe zi. Pe rul unei instalaţii «cmiautonxatizalc de asigtuă aterizarea automată chiar şi în K0 miliarde kWh de energie electrică. cimc de 150 metri. Această imensa can­
canici vîrstnici, la această acţiune par­ se ridică Ia 476.514 tone. Prin aceasta lingă faptul că abatajul a fost dotat cu telecomandă, de la un pupitru central condiţii de ceaţă, cînd vizibilitatea se Centrala de la Bratsk va funcţiona a- titate de apă va permite să se regle­
ticipă tot mai mulţi mecanici tineri. s-a făcut o economic de 216 locomotive roate cc!c necesare, am început a ne în­ ş» de la postul de conducere. reduce pînă la 50 de metri în înăiţime şi tunci cu capacitate deplină. Vor fi date menteze cursul Vîtimului şi să se con­
Buna întreţinere a întregului parc de lo­ de tracţiune pe distanţa Petroşani-Sinte- suşi podi rea lui cu plasă de strrrţă, care, In acest din urmă caz sînt folosite 503 metri la orizont. în exploatare alte instalaţii uriaşe, cum struiască în aval alte trei centrale elec­
comotive, cunoaşterea la perfecţie a ria şi retur şi în plus alte trei locomo­ pe lîngă reducerea consumului de mate­ maşinile electronice universale. Rolul O Au fost terminate principalele lu- ar fi centrala de la Ivrasnoiarsk (5 mi­ trice — la Karalon, Amalîk şi Bodaibo,
profilului liniei şi bineînţeles stăpînirea tive duble la flecare tren, din care două rial lemnos, aduce cu sine şi scurtarea inginerului de serviciu se va limita la ciLri de amenajare a bazinului de acu­ lioane k\V), centrala de la Ust-llim (4 cu o putere de peste un milion k\V fie­
temeinică a meseriei de mecanic, au pe distanţa Pctroşani-B.lniţ-i şi una pe duratei operaţiunii de podire. La pră­ verificarea periodică a procesului teh­ mulare Cirrdara de pe rîul Sir-Darîa, miljcanc k\V), cea de la Saianî (6 mi­ care. Aceste construcţii hidraulice vor
făcut ca aproape să nu existe zi în care distanţa Pui-Băniţa. buşire s-a introdus metoda stropirii ste­ nologie pe baza dalelor primite de la (el mai marc bazin de acest fel din lioane k\V), cele de la Boguccanî, leni- forma o cascadă cu o putere globală de
rilului cu apă pentru a-1 face mai plas­ maşinile electronice. Au fost instalate, Kaza.hstan. Zilele trecute cursul rîufui seisk, Osinovka. 5 milioane kilowaţi.
Imobilizarea vagoanelor a fost redusă următoare. De asemenea, se aplică cu de asemenea, camere de televiziune care a fost barat. A început umolcrea bazi­ Au fost elaborate de asemenea pro­ Proiectele hidrocentralelor au fost
tic şi a tui-i permite îă curgă în fîşia
nului care va aduna 5,7 miliarde metri
permit urmărirea pe un ecran luminos,
succes iniţiativa ,-Două cîmpuri de căr­ de la punctul central de comand.'î, a cubi de apă. iectele termocentralelor care urmează elaborate în conformitate cu ultimele
să fie construite în Siberia. Puterea ce­
realizări ale tehnicii. Se va construi o
Pentru executarea reparaţiei la fiecare fie redusă, de la începutul anului şi bune re schimb, din fiecare aripă" în a- funcţionării tuturor instalaţiilor, a miş­ Crearea acestui imnortent rezervor
vagon de marfă în cadrul Atelierului de pînă în prc/Cnt, cu 13,4 la sută. batajclc cameră. cării blumurilor şi profilelor finite. <b apă permite regularizarea cursului lor mai importante dintre acestea va fi r.ltă cascadă de hidrocentrale pe Aldan.
de 4 milioane lc\V. Pînă la sfîrşttul anu­
zonă C.F.R. din Petroşani este afectat Totodată s-au obţinut însemnate rea­ De altfel, trebuie să amintesc că, în 4> A intrat în funcţiune porţiunea rîuliij Sîr-Daria, irigarea a 500.000 hec­ lui viitor, 70 la sută din energia Potrivit calculelor inginerilor, acest flu­
viu poate furniza anual peste 100 mi­
un timp scurt. Cu toate acestea, colec­ lizări şi în ce priveşte reducerea preţu­ urma intensificării preocupării con­ principală a liniei de înaltă tensiune tare de pămînturi noi pe care se vor electrică a Siberiei va fî fur­ liarde IcWli de energie electrică. Bazi­
tivul de muncitori de la acest atelier lui de cost datorită folosirii rezervelor Ii kutsk-Ulan-Ude. Linia leagă cascada amenaja mari orezării, alimentarea cu nizată de termocentrale caic vor nul lui este bogat în minereu de fier
este preocupat în permanenţă de redu­ interne, a recuperării materialelor fio­ ducerii exploatării şi sectoarelor pen­ hidrocentralelor de pe Angara şi pu­ apă a patru milioane hectare de păşuni funcţiona cu huilă locală ieftină, ex­ şi huilă. Se prevede sa se construiască
re­
tru realizarea ritmică a planului,
cerea acestui timp cît mai mult posibil roase şi rcfolosirii lor. Stinsa economisi­ zultatele s-au îmbunătăţit sub toate as­ ternicele termocentrale ale Siberiei cu deşerticc şi îmbunătăţirea aprovizionării trasă din exploatările la zi. acolo, la 400 kilometri de Ialcutsk, o
şi a scurta astfel timpul de imobilizare tă pe această calc se ridică la aproape sistemul energetic al R.S.S.A, Buriată. cu apă a sistemelor de irigaţii exis­ mare uzină hidraulică — Bclaia (3,5 mi­
a vagoanelor aflate în reparaţie. 50.000 lei. pectele. Luna trecuta au fost extrase Noua linie se întinde pe o distanţa de tente în sudul Ivazahstanuluî şi în Stepa Proiectele de valorificare a resurselor
peste plan mai mult de 3.000 tone căr­
Buna organizare a muncii pe şantie­ IO AN CRIŞAN bune, obţinîndu-sc depăşiri însemnate peste patru sute de kilometri şi asigură Flămîndă. hidraulice ale Siberiei sînt impresionan­ lioane IcW). Aceasta centrală uriaşă va fi
rul de reparaţii, a lucrului în atelierele operator R.C.M . transportul energiei electrice produse O In zece ani (1954—1963). s-au te, de o amploare fără precedent în situată la cea. 600 kilometri de Marca
anexe şi a proceselor tehnologice de re­ (responsabilul subrcdacţici vo­ în fiecare decadă. de regiunile Irkutsk, Novo-Sibirsk, construit în oraşele şi aşezările munci­ pr,getica mondială. Oliotsk.
parare a vagoanelor, a făcut ca imobili­ luntare de la Complexul C.F.R. DAN C f.C O T A Tomsk, Omslc," Kcmerovo în Transbai- toreşti dîn U.R.S.S. peste 17 milioane Conform prevederilor, se va construi O hidrocentrală de 2,5 milioane kW
zarea acestora, cu ocazîa reparaţiilor, să Petroşani) inginer şef ai r. M. Aninoasa kalia. Transportul energiei electrice în d= locuinţe, iar la sate circa şase mi­ pe Lena o cascadă de trei hidrocentrale va fi construită pe Uciur. aflucnt al
R.S.S.A. Buriată va fi reglat de la cen­ lioane de casc. Aproape jumătate din — Ia Ialcutsk, Muhtuia şi pe cursul in­
trul de dispecerat din Kcmerovo. populaţia Uniunii Sovietice — mai pre­ ferior al Lenei. Aceasta din urmă se Aldanului. Pe cursul mijlociu şi infe­
O De curînd au fost terminate lu­ cis 1C8 milioane de persoane — s-au află în apropiere de Marea Laptev *-î rior al acestuia se vor instala citcva
crările de electrificare a uncia din cel.* mutat în locuinţe roi. va avea o putere de 20 milioane kW. centrale mai mici, de cîte 1-1,5 milioa­
mai importante magistrale feroviare dîn Spaţiul locativ al oraşelor şi aşeză­ Aici se vor instala 20 de turbine cu ne* IcW.
Uniunea Sovietică, linia Moscova-Gor- rilor de tip urban a crescut de peste o putere de cîte un milion IcW fiecare. In sfîrşit, în partea de nord-est a
ki-ICirov-Perm-Svcrdlovsk. Lucrările au şase ori în 1963 faţă de 1913. Se acor­ Barajul va avea o lungime de 2.280 ţării, pe Kolîma se vor construi trei
fost efectuate fără întreruperea circu­ dă în continuare o marc atenţie con­ metri, iar lacul de acumulare — o su­ centrale cu o putere de cile un milion
laţiei trenurilor. Prin încheierea lor, strucţiei de locuinţe. prafaţă de 61.000 kilometri patraţi. k\V fiecare.
aceasta ca;e ferată, lungă de circa 1.800 In 1964.—1965 va fi dată în folosinţă
kilometri trece la tracţiune electrică. o suprafaţă loca ti vă de 155 milioane
Prin introducerea unor instalaţii moder­ metri pătraţi, ceea cc va permite ca
ne de telecomandă în staţii şi pe linie, alţi 15 milioane de cetăţeni sovietici
\iteza trenurilor poate să atingă 160 să primească locuinţe noi. înzestrate cu
de kilometri pe oră Creşte capacitatea confort modern. Pînă în anul 1920 fon­
de transport şi în acelaşi timp scade dul de locuinţe al U.R.S.S., se va tri­
preţul de cost al transportului, se asi­ pla faţă de anul 1960.
gură ridicarea gradului de securitate a ^ Unul din cele inaî mari magazine
circulaţiei trenurilor, se uşurează mun­ din Moscova, situat pe strada Petrovka,
ca feroviarilor. a împlinit recent 60 de ani de exis­
<y In curînd se va construi la Mos­ tenţă. Iii prezent, ol este vizitat zilnic
cova prima linie monorail experimen­ de 100.000 de persoane. Arhitecţii mos­
tală. Ea va lega staţia de metro Avtoza- coviţi au adoptat un proiect de recon­
vodskzia cu satul Kolomcnskoc. Cu struire şi modernizare a magazinului,
timpul, linia monorail, care v* avea o care va putea primi pe viitor 130.000
lungime de 8 km, va fi prelungită pini de vizitatori. Se vor instala scări ru­
la aeroportul Domodedovo. Pe parcursul lante şi dispozitive automate pentru
ci vor fi amplasate trei staţii. desfacerea a diverse articole. Noile con­
Noua linie va fi deservită de 40 de strucţii ale magazinului vor fi realizate
trenuri expres care se vor deplasa cu din beton, aluminiu şi sticlă, şi prevă­
o viteză de 150 Icni pe oră Garniturile zute cu săli de prezentare, braserii,
vor fi alcătuite din mai multe vagoane restaurante.
cu o capacitate de 100-120 călători fle­ 4Ş Un grup de cercetători de la
care. Institutul de chimic a lemnului de pe
?> A fost încheiată prima etapă a lîngă Academia de Ştiinţe din R.S.S.
zborurilor de încercare a noului avion Letonă, au reuşit să dea lemnului o
pentru pasageri „T U -134", creaţie a co­ duritate mult mai marc dccît cea pe
lectivului condus de academicianul Tu- caic o au metalele neferoase. Tm înd
polcv. „TU-134" se distinge din „fa­ pe calc chimică esenţe moi de foioase,
milia TU" printr-o construcţie origi­ ci au obţinut un produs ale cărui pro­
nală.Motoarele sale sînt aşezate la coada prietăţi tehnice întrec pe cele ale bron­
fusclajului. Pasagerii aproape nu vor zului. După calculele făcute s-a sta­
auzi zgomotul turbinelor. Viteza de bilit că 2 m3 din acest produs pot în­
ST A Ţ IA DE SO R TA R E C R A C I UNEŞTI. In foto Moara de stări mare a calcarului zbor a avionului este de 800-850 kilo­ locui o tonă de bronz.