Page 24 - 1964-11
P. 24
frag; î Drumul socialismului N r. 3067
DE SUD
9 NEMULŢUMIRE IN RINDUL POPULAJIEI FAJĂ DE NOUL GU.
VERN • TRUPELE GUVERNAMENTALE — INTR-O SITUAŢIE DISPE-
RATA — CREŞTE NUMĂRUL FORŢELOR PATRIOTICE.
SAIGO N 6 (Agerpres). — ziarul „New York Times", semnată de
„Posibilitatea unor noi manifestări Pcter Grose, sc face o amplă analiză
de genul celor care au zguduit auto a stadiului în care sc află în prezent
ritatea lui Khanh în luna august, apare lupta împotriva forţelor patriotice din
tot mai evidentă- , transmite agenţia Vietnamul de sud. „La un an după răs
Reuter, referindu-se la situaţia poli turnarea lui Ngo Dinh Diem, scrie zia
Şedinţa festivă de la Moscova Semnarea unui program Delegaţia de partid şi de stat tica din Saigon. rul, războiul împotriva victcongului sc
află într-o situaţie mai disperată dccît
După demisia şefului adjunct al înal
tului Consiliu Naţional, Nguyen Zuan
M OSCOVA 6 (Agerpres). — TASS In prezidiul şedinţei festive au luat cultural între Chu, ziarele sud-vietn.amcze sînt una înainte.
Ca şi acum un an, continuă ziarul,
transmite : loc conducătorii P.C.U.S. şi Statului a R.P. Romîne a sosit la Moscova nime în aprecierile pesimiste referitoa nici azi nu se poate vorbi de o auto
La 6 noiembrie ,i avut loc în Palatul Sovietic, şefii delegaţiilor de partid şi R. P. Romînă re la guvernul Tran Van Huong. Nici ritate guvernamentală efectivă. Nume
Congreselor din Kremlin şedinţa fes guvernamentale din 12 ţări socialiste — M OSCOVA 6. — Corespondentul tovarăşii : A. N . Kosîghin, membru al cercurile religioase, nici cercurile stu roase rapoarte provenite atît din surse
tivă consacrată celei de-a 47-a aniver conducătorii partidelor comuniste fră şi R.S.F. Iugoslavia Agerpres. Silviu Podină, transmite : Prezidiului C .C . al P.C.U.S., preşedin denţeşti nu sînt satisfăcute de compo americane, cît şi din surse sud-vîe'.na-
sări a Revoluţiei din Octombrie. ţeşti dintr-o serie de state din Europa, In dimineaţa zilei de 6 noiembrie a tele Consiliului de Miniştri al U R.S.S., nenţa noului guvern. meze, vorbesc despre faptul că în nici
La şedinţă au luat parte veterani ai Asia şi America Latină. BELGRAD 6 (Agerpres). — sosit la Moscova delegaţia de partid şi D, S. Poleanski, membru al Prezidiului una din cele 45 de provincii ale Viet
mişcării comuniste, participanţi la re Şedinţa a fost deschisă de Vladimir de stat a Republicii Populare Romîne, C .C . al P.C.U.S-, vicepreşedinte al Con Potrivit unor relatări, liderii budişti namului dc sud, trupele guvernamenta
voluţie, muncitori şi ingineri de la în l’romîslov, preşedintele Comitetului Intre 2 şi 5 noiembrie s-au desfăşu condusă de tovarăşul Ion Gheorghe siliului de Miniştri al U.R.S.S., K. N. s-au întrunit joi dupa-amiază pentru a le nu au o situaţie militară satisfăcătoa
treprinderile din Moscova, lucrători de executiv al Sovietului dîn Moscova. rat la Belgrad, într-o atmosferă priete Maurer, membru a! Biroului Politic al Rudnev, vicepreşedinte al Consiliului examina măsurile ce pot fi întreprinse re. Cea mai mare parte a ţarii este „un
la sate. ostaşi ai Armatei Sovietice, oa nească, tratativele culturale dintre R. P. C .C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., P. V. Demcn- împotriva guvernului, care „nu este teritoriu disputat" între trupele guver
meni de ştîintâ şi alţi reprezentanţi ai Raportul cu privire la cea de-a 47-a Romînă şi R.S.F. Iugoslavia, în vederea de Miniştri al R.P. Romîne, caic, la tiev, membru al C .C . al P.C.U.S., mi capabil să asigure o egalitate eficientă namentale şi Vietcong (forţele patiîo-
intelectualităţii. aniversare a Revoluţiei din Octombrie încheierii programului de colaborare invitaţia C .C. al P.C.U.S. şi a guvernu nistru, A. V . Sidorenko, ministru, A. G. între budişti şi catolici- . Deşi nu s-au tice — N.R.), In ciuda operaţiunilor
Sala a fost împodobită sărbătoreşte. a fost prezentat de Leonid Brejnev, dintre cele două ţări în domeniile ştiin lui Uniunii Sovietice, va participa la Egorov, şef adiunct de secţie la C .C . anunţat de fapt nici un fel de acţiuni militare lot mai dese şi mai puternice,
Pe fundalul scene! se afla un marc por membru al Prezidiului C .C . al P.C.U.S., ţei, învăţământului şi culturii pe anii sărbătorirea celei de-a 47-a aniversări al P.C.U.S., S. T. Astavln, şef de secţie antiguvernamentale concrete, situaţia a trupele guvernamentale întîmpină rezis
tret al lui Lenin. prîm-secretar al C C . al P.C.U.S. 1965-1966. Programul semnat prevede a Marii Revoluţii Socialiste din Octom Ia Ministerul Afacerilor Externe a! devenit foarte încordată. Primul mi tenţă şi primesc lovituri din partea uni
schimburi şi acţiuni menite să contri brie. Din delegaţie fac parte tovarăşii U.R.S.S. nistru Huong a declarat că „guvernul
buie la dezvoltarea cunoaşterii şi cola Emil Bodnâraş, membru al Biroului Poli nu are de gînd să rătnînâ pasiv şi ca tăţilor Vietcongului, care fac ca rezul
tatele forţelor guvernamentale să fie
Comunicat comun sovieto-turc borării dintre cele doua popoare în do tic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Au fost de faţă şefi ai unor misiuni orice acţiuni antiguvernamentale vor
meniile învăţămîntului, culturii, artelor Consiliului de Miniştri, Paul Nîculescu- diplomatice acreditaţi la Moscova. fi reprimate cu toată severitatea- . neglijabile. Dimpotrivă, Subliniază zia
M OSCOVA 6 (Agerpres). — lui sovietic şi guvernului turc în legă plastice, muzicii, literaturii, cinemato Mizil, membru al C .C . al P.M.R., şeful In întîmpinarea delegaţiei au venit, In acelaşi timp se anunţă ca orga rul, patrioţii şi-au extins controlul în
tot mai multe regiuni unde se credea
In comunicatul dat publicităţii la tură cu necesitatea contribuţiei prin grafiei, radîoteleviziuni, editurilor etc., secţiei de propagandă şi agitaţie a C .C . He asemenea, membrii ambasadei R. P. nizaţia „Forţele populare rcvoluţionarc- că nu vor putea pătrunde. Populaţia spri
Moscova la încheierea vizitei oficiale fă toate mijloacele la instaurarea unei păci şi oferă posibilităţi pentru lărgirea şi în al P.MJR., şi Nicolae Guînă. membru Romîne la Moscova. din regiunile muntoase din centrul ţării jină sub toate formele trupele Vict
cute dc Feridun Cenul Erkin. ministrul trainice şi slăbirea încordării interna tărirea continuă a relaţiilor culturale al C .C . al P.M.R., ambasadorul R.P. Numeroşi moscoviţi aflaţi pe peronul şi-a reluat activitatea, ceea ce ridică in congului, sabotînd pretutindeni acţiu
de externe al Turciei, se subliniază că ţionale-. dintre cele două ţări. Romîne la Moscova. gării au făcut oaspeţilor romîni o caldă faţa guvernului probleme extrem de nile guvernamentale.
„ambele părţi au convenit să contribuie Ambele părţi — arată comunicatul — Programul a fost semnat de către Au In întîmpinarea înalţilor oaspeţi ro- primire. Membrilor delegaţiei R.P. Ro- grele. Observatorii de presă de la Saigon Citind cifre ale serviciilor de infor
la întărirea relaţiilor de bună vecinăta s-au pronunţat pentru rezolvarea paşni rel Mălnăşan, ambasadorul R. P. Romî- mîni. pe peronul gării Kiev au venit mînc li s-au oferit flori. consideră că guvernul este înclinat să maţii sud-vietnamez şi american, ziarul
te pe baza respectării independenţei, in că a problemei cipriote pe baza respec ne la Belgrad, şi de Osman Djikic, se acorde generalului Khanh largi împu „New York Times" relevă creşterea nu
tegrităţii teritoriale şi egalităţii în drep tării suveranităţii si integrităţii teritoria terniciri pentru a putea face faţă si merică a trupelor Vietcongului. Anul
turi. Ele au văzui calea spic realizarea le a Republicii Cipru şi a respectării cretarul Comisiei pentru relaţii cultura Delegaţia R. P. Romîne tuaţiei. trecut, ele se ridicau la 23.000 dc sol
acestor ţeluri prin intermediul politicii drepturilor legitime ale ambelor comu le cu străinătatea a R.S F. Iugoslavia. * daţi pentru ca în prezent «le să nu
de coexistenţă paşnică*. nităţi naţionale. Părţile au exprimat, de Au fost prezenţi la semnare funcţio SAIGON 6 (Agerpres). — mere 30.000, plus circa 80.000 de parti
„Schimburile de păreri au arătat iden asemenea, dorinţa de a dezvolta comer nari superiori din Secretariatul de stat -a i Intr-o corespondenţă specială pentru zani care acţionează în întreaga ţară.
titatea punctelor de vedere ale guvernu ţul între cele două ţări.
pentru afacerile externe, reprezentanţi
ALGER 6. — Corespondentul Ager nării Naţionale şi M. Keredine, şeful
ai Secretariatului federal pentru învă- pres, Constantin Benga, transmite :
D e c la ra ţiile noului preşedinte ţâmînt şi cultură şi ai Comisiei pentru Vineri dimineaţa, delegaţia R.P. Ro secţiei externe a C .C . al F.L.N., membri
ai C .C . al F.L.N., deputaţi ai Adunării
relaţiile culturale cu străinătatea, pre mîne, condusă de tovarăşul Gheorghe Naţionale a Algeriei.
al Republicii C hile cum şi membrii celor două delegaţii. Apostol, membru al Biroului Politic al 'iîr
tovarăşul
De pe bordul avionului,
SAN TIAGO DE CHILE 6 (Agerpres). tor state Aceasta ar duce numai la o Au fost de asemenea, prezenţi mem C.C. al P.M.R., prîm-vîccpreşedinte al Gheorghe Apostol a trimis preşedinte
Consiliului de Miniştri .al R.P. Romîne,
„Organizaţia Statelor Americane este mai mare încordare a relaţiilor inter bri ai ambasadei R. P. Roinîne la Bel- care a participat la festivităţile prile lui Ben Delta următoarea telegramă :
lin organism anacronic, care trebuie să naţionale". grad. juite dc cea de-a X-a aniversare a re
fie remaniat, iar Asociaţia Lalino-Ame- voluţiei algeriene, a părăsit Algerul. „Părăsind frumoasa dv. ţară. pertnî-
ricană a Liberului Schimb este o în Din delegaţie au făcut parte tova leţi-mi ca în numele delegaţiei
să
mulţumesc
treprindere sterilă, care nu justifică spe răşii : Virgil Cazacu, membru supleant R T. o Romîne, călduros vă pentru pri
încă
dată
ranţele puse în ea de către statele mem S o s ir e a Ba Cairo a d e l e g a ţ i e i al C.C. al P.M.R.. prim-secretar al Co mirea frăţească făcută delegaţiei
bre", a declarat joi Eduardo I'rci, noul mitetului regional Iaşi al T.M.R., depu
preşedinte al Republicii Chile. în cursul iîa h iliii B’o p u la r a l C a p ita lei tat în M .A.N. şi Ion Gcorgescu, amba noastre, pentru minunatele con
primei sale conferinţe dc presă. diţii pe care ni le-aţi creat în timpul
sadorul R.P.R, la Alger. vizitei, spre a cunoaşte realizările do-
El a declarat, de asemenea, că gu CA IR O 6. — Corespondentul Ager ciale. Seara, la hotelul Semiramîs, gu- La plecare, pe aeroportul Dar-El- bîndite de poporul algerian în lupta
vernul chilian intenţionează să stabi pres, N. Plopeanu, transmite : \ ern.norul oraşului a oferit un dineu Heîda. cleleearîa romînă a fost condusă lui pentru consolidarea economiei ţârii,
La 5 noiembrie a sosit la Cairo, la în cinstea delegaţiei. Dineul s-a des de Segltîr Neklcache, membru al Birou
lească relaţii diplomatice cu toate ţă pentru ridicarea nivelului de trai, pen
invitaţia guvernatorului acestui oraş, făşurat într-o .atmosferă cordială, prie lui Politic al F.L.N., ministru pentru tru progres şi pace în lume.
rile lumii, indiferent de sistemul lor delegaţia Comitetului Executiv al Sfa tenească. problemele sociale. M. Djilani, membru Fie ca prietenia dintre Romînia şt
social-economic. „Noi — a spus pre tului popular al Capitalei, condusă de Delegaţia Comitetului executiv al Sfa al C C . al F.L.N., preşedintele Comi Algeria să se întărească şi să se dezvol
şedintele — dorim sâ avem relaţii cu Ion Cosma. Delegaţia .a fost întîmpi- tului popular al Capitalei va vizita Cai siei pentru problemele sociale a Adu te în Interesul popoarelor noastre".
toate ţările lumii. Nu intenţionăm să naiă de guvernatorul capitalei R .A.U ., ro, Alexandria, Hclluan, Assuan, Luxor,
ne ocupăm de afacerile Interne ale al Salah Dcssouki, şi de alte persoane ofi Port Said şi provincia Al T.ahrir.
Şedinţa plenară a Conferinţei
generale U.N.E.S.C.O.
© PARIS 6 (Agerpres). — ţilor la şedinţa plenară despre moşteni
In cadrul şedinţei plenare de joi după- rea nefastă a colonialismului in Cipru,
amiază a Conferinţei generale a iar delegatul Republicii Unite Tanzania
UNESCO au început dezbaterile pe a criticat acţiunile colonialiştilor portu
CUBA. — Docul
este o construcţie marginea problemei „Despre rolul ghezi în Africa.
tehnică complicată, UNESCO în obţinerea independenţei de In încheiere s-a adoptat hotărîrea de
utilat după ultimul către ţările şi popoarele coloniale-. a se crea un grup de lucru pentru a cla-
cliVînt il tehnicii. Delegatul sovietic, Mehti-Zadc.'a- sub. 1‘Dr.i o rezoluţie care şâ^sublinieze ac
Arc o lungime de liniat în cuvîntarea sa,.ca UNESCO..nu ţiunile pozitive aie U N ESCO pentru
70 m, şi o lăţime a folosit pe deplin posibilităţile de a exercitarea rolului său în obţinerea in
de 29 m. El se poa face ca anul 1965 să fie anul lichidării dependenţei de către popoarele din co
te scufunda la o a- definitive a colonialismului. lonii şi să menţioneze nec«itatca extin
dîncimc de 11 me La rîndul său, reprezentantul Cipru derii acestei activităţi pentru lichidarea
tri şî este destinat cît mai rapidă a vestigiilor şi consecin
pentru reparaţia va lui, N. Kranidiotîs, a relatat participan ţelor colonialismului.
selor cu un depla
sament dc 2.500
tone. Docul va de Datoriile externe— o povara pentru WKl
servi 130 de vase.
In foto : Docul ţările în curs de dezvoltare O LA N D A . — In foto : Aspect de la recenta manifestaţie a muncitorilor
plutitor în golful constructori olandezi care a avut loc Ia Amsterdam în semn de protest împo
Havanei, în regiu W ASHINGTON 6 (Agerpres). — trebuie să Ic plătească mai repede de- triva îngheţării salariilor şi concedierilor nejustificate.
nea unde se con Ziarul „New York Herald Tribune", cic au posibilitatea.
struieşte portul pes într-un articol intitulat „Ţările în curs Experţii ajutorului pentru străinătate
căresc. de dezvoltare în faţa unor crize provo declară că o soluţie trebuie repede gă In Comitetul O.N.U. pentru folosirea
cate dc datoriile externe- , sub semnă sită. Ei avertizează că apăsătoarele da
tura luî Joseph Slcvin, scrie printre al torii externe vor zădărnici programele
tele: Ţările în curs de dezvoltare se a- de dezvoltare economică ale ţârilor mai spaţiului cosmic în scopuri paşnice
m prople rapid de o criză a datoriilor ex sărace, tocmai cînd unele din ele înce NEW Y O R K 6 (Agerpres). — Cosmosului, mareînd a 10-a aniversare
terne. Ele datorează sume uriaşe mari peau să se pună pe picioare. Luînd cuvîntu! în Comitetul O .N U . a lansării primului sputnic sovietic.
lor naţiuni industriale, sume pe care
Dragoslav Avr.amovic, expert al Băn pentru folosirea spaţiului cosmic în sco După ce a arătat că Uniunea Sovie
cii mondiale pentru reconstrucţie şi dez puri paşnice, reprezentantul Uniunii So tică sc pronunţă pentru cel mai larg
voltare, evaluează totalul datoriilor ex vietice, academicianul A. A. Blagonrn- schimb dc informaţii cu privire la re
terne ale ţârilor în curs dc dezvoltare vov, a anunţat realizarea unei înţelegeri zultatele ştiinţifice obţinute în cerceta
Ş T IR I la 30 miliarde dolari. Debitorii au de între U.R.S.S. şi S.U.A. privind prezen rea Cosmosului, academicianul Blagon-
ravov a spus că ţara sa este gata ca pe
tarea în faţa Comitetului a textului a-
plătit anual aproape 5 miliarde dolari
S P O R T IV E în rate şi dobînzi. Aceasta se dovedeşte cordului referitor la colaborarea bilate baza unor înţelegeri cu ţările interesate
rală în domeniul Cosmosului. Totoda
să contribuie la pregătirea dc specialişti
a fi o povară prea grea pentru ţările
în acest domeniu şi sâ acorde posibili
Un prim succes starea dc asediu, arestind un număr „apărare- constă în sporirea taxelor va care dobîndcsc devizele lor externe a- tă, delegatul sovietic a menţionat pro tate studenţilor şi aspiranţilor străini să
. T E I 'AVIV 6 (Agerpres). — mare de personalităţi politice. Zuazo a male la importuri, dar la şedinţa Consi proape exclusiv din vînzarea materiilor punerea U.R.S.S. de a se convoca în studieze la universităţile din Moscova,
Echipa de $ah a R .P. Romtne a al poporului bolivian fost exilat, iar Lechin a reuşit să se as liului GATT partenerii comerciali ai lor prîmc. 1967, sub egida O .N .U ., o conferinţă
ciştigat cu 2,5—1,5 puncte meciul cundă. Angliei (în special cei din Piaţa comu internaţională în problemele cercetării Leningrad şi Kiev.
cu puternica echipă a R.S. Ceho Lupta dîrzâ a poporului bolivian, din Toate aceste măsuri represive au dus nă) au protestat atît de vehement în-
slovace din cadrul rundei a doua a rîndurile căruia nu căzut numai in la acţiunile cunoscute care au culminat cît argumentele lor au fost reluate dc
Olimpiadei de la Tel Aviv. In parti cursul ultimelor evenimente 40 dc morţi cu răsturnarea lui Estenssoro. către conservatori. jillo, în scopul de a „eurăţi" de N ICO SIA . — Vicepreşedintele Ci
da decisivă, care urma să stabileas şi peste 150 dc răniţi, a dus la obţine Agenţiile de presă anunţă că Junta Anunţarea intenţiei laburiste de a partizani această parte a ţării. prului, Kuciuk. a adresat joi o scri
că scorul final al acestei intflniri. rea unui prim succes: preşedintele Paz militară care a preluat conducerea, se prezenta la mijlocul săptămînii viitoa H A G A . — Comitetul olandez pen soare preşedintelui Makarios. cc-
Mititelu a remizat cu Kavalik. După Estenssoro a fost silit sâ fugă în Peru. bucură de sprijinul unor partide dc re un „buget de toamnă", în locul mo tru apărarea păcii si Comitetul 1%1 rînd convocarea unei întruniri a
cum se ştie, celelalte puncte au fost Ulterior, încercarea comandantului ar opoziţie ca: Partidul social-creştin, dificării destinaţiei doar a unora dintre pentru pace, au dat publicităţii o Consiliului de Miniştri intr-o zonă
realizate in urma victoriei lui Cio- matei, generalul Alfredo Ovando Can- Partidul liberal, Partidul republican so prevederi, prevesteşte o amplificare a C A IR O . — La 12 noiembrie se va declaraţie comună in care se pro- neutră, din insulă, sub protecţia
ciltea asupra lui Hort şi a remizelor dia, de a se înscăuna la conducerea ţârii cialist şi Falanga socialistă boliviană. disputei. Tactica folosită de laburişti deschide la Cairo cea de-a dotia nunţă împotriva creării Forţei nu reprezentanţilor O.N.U.
făcute de Chiţescu si Chcorghiu in în fruntea unei junte militare, a eşuat. Observatorii politici apreciază că si constă, aşa cum reiese din primele zile, sesiune a Adunării Naţionale a cleare multilaterale a N.A.T.O. B ER LIN U L O CCID EN T A L. —
partidele cu Filip si respectiv Pa- Singurul conducător al Bolivici a rămas tuaţia din capitala Bolîvîei continua a ale dezbaterilor din Camera Comune- R .A .U ., la care va lua cuvîntul Ga- BR U XF.LLES. — In mina Mon- W illy Brandt. preşedintele Parti
chman. Joi, echipa romînă a avut zi vicepreşedintele, generalul Rene Barri- fi nesigură. Rămîue de văzut dacă ge lor.de a da dovadă de dinamism pentru mal Abdel Nasser. ceau-Fontaîne continuă greva celor dului social-democrat, va pleca la
dc odihnă, urmind ca in rnnda ur entos. neralul Rene Barrientos va putea con aplicarea măsurilor pe caic le preconi ATEN A. — A fost semnat un con 300 mineri care cer mărirea sala 9 noiembrie la Londra pentru a
mătoare să intilnească formaţia Por Pentru a înţelege mai bine situaţia din duce ţara pe drumul progresului, a în zează, astfel îneît în „primele 100 de tract cu compania italiană „Snam “ riilor. lua parte la o reuniune a liderilor
to Rico. această ţară, trebuie reamintit ca fostul făptuirii acelor reforme structurale care 2ile- — termen tradiţional în Anglia, pentru prospectarea de zăcăminte LO N D RA. — Manlio Rrosio, se partidelor social-democrale din Eu
☆ preşedinte, Paz Estcnssoro a făcut, după sînt cerute dc majoritatea poporului. pentru definirea politicii unui nou gu petrolifere in provincia Epir, chel cretarul general al N A T O . , va ropa occidentală.
C H IŞIN A U 6 (Agerpres) — venirea sa la putere în anul 1952 în Ţ IC U S1MION vern — ci să înregistreze un bilanţ mai tuielile totale ridicindu-se la circa sosi la sfîrşitul acestei luni la Lon CO LO M BO . — Parlamentul cey-
La Chişinău a luat sfîrsit intilni- fruntea Mişcării naţionale revoluţiona amplu decît s-a presupus că le-ar în un milion dolari. dra pentru a discuta cu reprezen lonez a aprobat joi un proiec t de
rca de gimnastică dintre reprezen re, o întoarcere de 180 grade, reforme gădui o majoritate parlamentară dc nu ROM A. — Un noti proces pen tanţii noului guvern britanic pro lege care prevede naţionalizarea
tativele R S S . Moldovenească si a le structurale pe care sc angajase să le La început de sesiune mai cinci voturi. tru delapidare a început joi la bleme in legătură cit situaţia celei mai man companii de presă
oraşului Cluj. La feminin pe primul aplice, întîrziau, sau erau aplicate par Dar obstacolele ridicate de conserva Roma, acuzatul principal fiind Do- N.A.T.O, şi cu proiectul american din ţară — „Associated Press of
loc s-a clasat studenta lAudmila K a- ţial. In dorinţa de a nu-i supăra pe re începerea lucrărilor noii Camere a tori nu pot fi ignorate. Chiar în pri menico Marotta, directorul gene de constituire a Forţei nucleare Ceylon-.
raseva, campioană a R .S S Moldo prezentanţii capitalului autohton şi Comunelor, în care laburiştii dispun de ma zi a prezentării viitoarei legi privi ral al Institutului superior al să multilaterale. NEW YO R K . — Un avion de
venească. care a totalizat 37,7 puncte. străin, el a făcut numeroase şi impor o majoritate firavă, a fost marcată de toare la trecerea industriei siderurgice nătăţii, acuzat de fals în acte pu IE R U SA LIM . — Moşe Dayan a transport a explodat in timp cc
Pe echipe victoria a revenit gaz tante concesii. Aşa cum a promis, el a declanşarea unei lupte dîrzc privitoare, sub controlul statului, (se presupune că blice ş» delapidare. demisionat din funcţia de ministru decola de pc un aeroport militar
delor cu 232,7— 180 puncte (feminin) naţionalizat puternica industrie dc co în special, la problemele politicii eco aceasta se va întîmph luni), va avea loc al agriculturii din cauza unor se din stattd New Hampshire. Toţi
Si 273,65—265,15 (masculin). nomice ale Angliei. Cu toate că mesajul G EN EV A — Federaţia interna rioase divergenţe cu primul minis
sitor. dar a plătit vechilor stâpîni, drept un vot de încredere, pentru ca în ziua ţională a muncitorilor melalurgişti cel cinci membri ai echipajului
•î' compensaţii 20 milioane de dolari. Dez tronului, prezentat marţi de regina Eli- următoare (adică marţi) conservatorii să cu sediul la Geneva, va ţine la 16 tru izraelian, Levi Eshkol. şi-au pierdut viaţa
Campionatul categoriei A la fot voltarea imliutrîei prelucrătoare nu s-a sabeta s-a referit Ia numeroase aspecte ridice pentru a doua oară, după cum au noiembrie la Frankfurt o şedinţă C IU D A D DE M E X IC O — Au LE O P O LD V ILL E. — După lupte
bal continuă duminică. 8 noiembrie înfăptuit. Reforma agrară, insuficientă, ale politicii engleze, reluînd în largă anunţat, chestiunea încrederii în gu pentru a ez'amina situaţia grea In fost eliberaţi liderii Centralei in înverşunate cu detaşamentele de
cu disputarea etapei a X ll-a. In Ca nu a dus !a dcsfiinţa'-ca latifundiilor, măsură tezele expuse în programul elec vern, de astădata, în privinţa întregii care se află industria de automo dependente a ţăranilor, Ramon Pa- răsculaţi, trupele guvernamentale
pitală, pe stadionul Dinamo. de la majoritatea ţăranilor fiind în continua toral al partidului laburist, pasiunile au orientări enunţate în mesajul tronului. bile din numeroase ţări occiden lomino si Bruno Martinez, precum congoleze, conduse de mercenari,
ora 15.00, SC va desfăşura partida re lipsiţi de pâmînt. fost dezlănţuite în momentul abordării In aceste condiţii, lupta parlamentară tale. şi conducătorul organizaţiilor lo au pătruns joi noaptea în localita
IVogreMi) — Rapid. concrete a perspectivelor de naţionaliza auare mai înverşunată chiar dccît reac BONN. — Cu prilejul vizitei în cale Studenţeşti, Râul Martinez tea Kindu. După cum afirmă cores
In ţară. se vor disouta jort/rilc : Inconsecventa politică a lui Estenssoro re a marilor întreprinderi din industria ţia produsă în rîndurile cercurilor fi R F. Germană a ministrului turc Parra, arestaţi luna trecută pentru pondentul agenţiei Associated
ştiinţa Cluj — C.S.M .S Iaşi. Dinamo a determinat fârămitarca în numeroase siderurgică, crearea unei comisii guver nanciare în urma anunţării naţionaliză al muncii B. Eeevit, s-a aflat că participarea la mişcarea populară Press, la Kindu au fost concen
Piteşti — Crisul Oradea. Petrolul fracţiuni a partidului în fruntea căruia namentale de control a terenurilor de rii industriei siderurgice. După ezitări pînă la sfîrşitul acestui an se vor împotriva guvernatorului reacţio traţi 2.000 de soldaţi şi peste 300
Ploieşti — Ştiintn Craim a, Farul se afla Partidul a fost părăsit de Her- construcţii, ceea ce echivalează cu drep le iniţiale, la bursa londoneza — con afla în Germania federală peste nar Antonio Nava Castillo, care a de mercenari belgieni, sud-nfricnni
Constanţa — U T . Arad. Steagul nan Siloz Zuazo. fost preşedinte al ţâ tul dc preluare de către stat a acestor siderată barometrul întregii vieţi eco 100.000 de muncitori turci şi că în fost silit să demisioneze săptămina şi sud-rhodesieni. Chombe a tri
Roşu Rraşov — Minerul Dala Mnre. ri' în perioada 1956-1960. care s-a apro terenuri printr-o despăgubire corespun nomice a Angliei —• cursul acţiunilor a viitorii trei ani numărul acestora va trecută. mis în ajutorul acestora un însem
Meciul Steaua Bucureşti — Dinnmo piat de unele cercuri militare. Estensso- zătoare şi, în sfîrşit, în legătură cu mă evoluat normal. Aceasta se datoreşte a- creste cu încă 300.000. D JA K A R T A . — Generalul Na-
Bucureşti a fost amlnat. ro s-a îndepărtat apoi de popularul li surile îndreptate spre echilibrarea ba sigurărilor date dc guvern că acţionarii CIU D A D DE M EX1CO — In cu sution, ministrul apărării şi secu nat număr de membri ai fostei jan
(Agerpres) der al sindicatului metalurgiştilor, Juan lanţei dc plăţi a Angliei. rităţii al Indoneziei, a declarat că darmerii leatangheze. Sc anunţă,
I.cchin, fost vicepreşedinte al Bolivici. Dincolo dc reproşurile reciproce (con marPor monopoluri, ale căror între noscuta staţiune balneară mexica „toate bazele militare străine am de asemenea, că premierul Chombe
Acesta a constituit un nou partid — servatorii susţin că laburiştii merg „prea prinderi vor fi naţionalizate, vor primi nă Acapulco va avea loc între 14 plasate pe teritoriile ţărilor Asiei
Mişcarea naţională revoluţionară de în locul acţiunilor deţinute bonuri dc si 24 noiembrie Festivalul anual al de sud-est trebuie să fie lichidate". a adresat răsculaţilor dîn Stanlev-
LOTO-CENTRAL Stingă. Trecînd peste deosebirile mari departe- , iar laburiştii arată că se impun tezaur. filmelor premiate la alte festivaluri M ECCA . — Regele Feisal al Ara- vîlle un apel, eerindu-le să depună
dintre poziţiile lor, Zuazo şi Lechîn şî-au măsuri urgente pentru că moştenirea Dar disputa parlamentară angaîată nu internaţionale, la care iau parte biei Saudlte a semnat joi legea cu armele.
J.a tragerea Loto-Central din 6 unit forţele hotârînd boicotarea alegeri preluata de la vechiul guvern are ca pa apare limitată doar la problemele de 14 ţări. privire la bugetul de stat pe anul
noiembrie 1964. au fost extrase din lor din 1964. Estenssoro fiind reales, a siv dificultăţi în economie) se vădeşte aotualitate, ci vădeşte tendinţa de a de C A R A C A S. — 3.000 de militari financiar 1964—1955. Aproape ju
urnă următoarele numere : trecut la răfuirea cu adversarii săi po căutarea unor soluţii la scăderea rezer veni o „cursă lungă- în care existenta au început o acţiune de încercuire mătate de buget este destinat pro ^f)e i
‘24 62 65 72 41 79 83 80 18 54 velor valutare ale Angliei şi la ceea ce guvernului laburist este condiţionată de a zonei muntoase din statele vene- gramului de reforme in domeniile
Premii suplim entare: 63 10 84 litici. Sub pretextul unui aşa-zis com presa engleză a denumit „apărarea li diverse voturi de încredere. zuelene Lana, Portuguese şi Tru- Învăţămîntului şi armatei.
Fond de premii : 683.350 lei. plot antiguvernamental, el a reintrodus rei sterline". Pe plan extern, aceasta 2. FLOREA
Redacţia ţi administraţia ziarului l str Dr. Petru Groia nr. 25. telefon 15 89. 12 75, 15 85, 20 78 Taxa pl9t!t5 In numerar conform aprobârii U irc ţiei Generale P T .T R or 263228 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul (întreprinderea Poligrafica Huoedoara-Deva 40.061