Page 25 - 1964-11
P. 25
ci'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-VAl
Recepţia de la ambasada
m SBcialismuliii Ambasadorul extraordinar şi ple Stoica. Alexandru Drăghici, A lexan ciaţiei de prietenie sovicto-romînă,
Uniunii Sovietice din Bucureşti
A fost prezentă delegaţia Aso
dru Bîrlădeanu.
Colin,
Dumitru
nipotenţiar al Uniunii Sovietice în
Loonte Răutu, Leonlin Sălâjau. .Şte
R.P. Romînă, I. K . Jegalin, a oferit
Au participat şefi ai misiunilor
sîmbâtâ seara o recepţie în saloanele
Râdulcscu,
Gaston Marin.
Gogii
diplomatice, acreditaţi in R.P. Ko-
membri ni C.C. al P.M .R., ai Consi
ambasadei cu prilejul celei de-a 47-a fan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe condusă de I. B. Stukalin.
aniversări a Marii Revoluţii Socia liului de Stat şi ai guvernului, con inînă şi alţi membri ai corpului di
liste din Octombrie. ducători ai instituţiilor centrale şi plomatic.
M Jt J il La recepţie au luat parte tovarăşii organizaţiilor obşteşti, academicieni Recepţia s-a desfăşurat într-0 at
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, mosferă caldă, prietenească.
Apostol. Nicolae Ceauşcscu, Chivu generali, ziarişti romîni şi străini. (Agerpres)
ANUL XVI. NR. 3068 | DUMINICA 8 NOIEMBRIE ,1964 I 4 pagini! 20 bani
Sosirea din A lgeria
-
LUCRĂRILE GRICOLE UE a deflegafiei R . 8. Romînte
DIN Simbată s-a înapoiat în Capitală de şi Populare, a luat parte la sărbătorirea
Marea Adunare Naţională şi Ion Gcor-
legaţia R. P. Romîne condusă dc tova celei de-a X-a aniversări a începerii re ger.
gescu, ambasadorul R. I*. Romîne la Al
răşul Gheorghe Apostol, membru al Bi
CRONICA Din unităţile roului Politic al C .C . al P.M .R., prim- voluţiei algeriene — Ziua naţională. La sosire, pe aeroportul Bănoasa,
Din delegaţie au făcut parte tovară
vicepreşedintc al Consiliului dc Miniştri
al R. P. Romîne, care, la invitaţia Fron şii Virgil Cazacu, membru supleant al membrii delegaţiei au fost hitîmpinaţi
Alexandru
dc tovarăşii Chivu Stoica,
tului dc Eliberare Naţională şi a guver
ÎNTRECERII agricole socialiste al se com unică: nului Republicii Algeriene Democratice C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comite Bîrlădeanu, Ştefan Voitcc, Gheorghe
tului regional laşi al P.M .R., deputat in
Ga9ton Marin, Constantin Tuzu, Cornc-
Ne aflăm în perioada cînd uncie lu minţările să fie grabnic terminate. încheiată. Acum mecanizatorii lucrează liu Mancscu, ministrul afacerilor exter
crări agricole dc toamna se apropie de Drept rezultat, pînă în prezent unele dc zor la efectuarea ogoarelor de ne, de membri aî C .C . al T.M.R. şi ai
sfîrşit. Colectiviştii, lucrătorii din gos gospodării colective cum sînt cele din toamnă. In toate aceste acţiuni, men guvernului şi dc alte persoane oficiale.
Prin buna întreţinere podăriile de stat şi mecanizatorii au Pianul de Jos, Pianul de Sus, Lancrăm ţionează corespondentul, s-au evidenţiat
muncit cu însufleţire pentru terminarea şi Rcciu au încheiat campania de însă colectiviştii Petru Mihăilă, Candin Do- Adunarea festivă consacrată împlinirii I • (Agerpres).
a agregatelor la timp a recoltărilor şi însăniînţării ce mînţări. Colectiviştii din Pianul de Jos colina, Cornel Boitoş, Marta Hida, Tra-
realelor paioasc. Sub îndrumarea orga au semănat cu grîu, orz şi secară peste ian David, Nicolac Cricoveanu, Nicolac a 15 ani de la apariţia ziarului
Conlinuînd şirul succeselor ob nizaţiilor de partid, conducerile G.A.S. 340 de hectare. Corespondentul nostru Mcteş şi alţii din brigăzile 1 şi III dc
ţinute in primele două trimestre şi consiliile de conducere ale G .A .C . s-au ne face de asemenea cunoscut că meca cîtnp conduse dc Ioan Muntcanu şi Flo „ Drumul socia “
ale anului, colectivul de muncă străduit sa asigure o bună organizare a nizatorii au acordat o marc atenţie şi rean Mihăilă. ACTUALITATEA
de ta termocentrala Uzinei „V ic muncit, să folosească la maximum si cu calităţii lucrărilor. Vorbind despre si ___ezultatc hune în ce priveşte mun-
toria" din Câlan şi-a depăşit pla randament sporit capacitatea de lucru tuaţia însămînţărilor pe raion, în cores D sca de recoltare şî însămînţări au Cu prilejul aniversării a 15 ani ba şi Cornel Stoica, vicepreşedinţi
nul de producţie pe ultimele trei a tractoarelor şi maşinilor agricole. Ca pondenţa telefonică se menţionează fap U ri obţinut şi colectiviştii din Sălaşul de la apariţia primului număr al zia ai Comitetului executiv al Sfatului
luni cu 9.6 la sută. La preţul de urmare, în multe unităţi campania de tul că pînă acum cerealele păioase de de Jos, raionul Haţeg. Despre acest lu rului „Drumul socialismului", ieri popular regional Hunedoara, Ion Gffl La clubul „Siderurgistul" din
cost a realizat o economie în va recoltări şi însămînţări a fost încheia toamnă au fost însămînţatc pe mai bine cru, ne-a relatat tov. Victor Iovănescu, după-amiază a avut loc în sala Roş, secretar al Comitetului execu “ Hunedoara are loc astăzi lee-;
loare de 448.053 lei. ta, iar în prezent colectiviştii se pre de 92 la sută din suprafaţa planificată. preşedintele .G.A.C, Printre altele, cores toratul pentru părinţii elevilor de
Meritul pentru acest succes re gătesc pentru noi activităţi. Despre - i realizările colectiviştilor din pondentul nostru ne informează că aici Sfatului popular regional o adu tiv al- Sfatului popular regional, la şcoala nr. 3 din localitate. Lec
vine în primul rînd comuniştilor toate acestea corespondenţii noştri vo Ighiu, raionul Alba, ne informea- s-a terminat recoltatul porumbului pe nare festivă consacrată acestui eve primi secretai! ai comitetelor raio toratul va fi organizat pe tema
care au mobilizat pe muncitori la luntari ne informează zi de zi. ză tov. Ion Muntcanu, preşedin toate cele 131 hectare ocupate cu acea niment. nale şi orăşeneşti de partid, activişti „Educaţia copiilor in fam ilie".
îndeplinirea ritmică a planului Iată cîteva din relatările acestora : tele gospodăriei de aici, sînt rodul bu stă plantă. De asemenea, o atenţie deo Au luat parte tovarăşii Dumitru din aparatul de partid şi de stat. re La I R .I.L. Sebeş s-au deschis
de producţie, indemnlndu-i să în ecanizatorii sînt oamenii care în nei organizări a muncii. Cu multe zile sebită a fost acordată şi recoltării car în ziua de 6 noiembrie cursu
treţină în bune conditiuni agrega această campanie au un cuvint în urmă, ca urmare a strădaniei colecti tofilor, lucrare care a fost terminată. O Popa, prim-secretar al Comitetului dactori, corespondenţi voluntari, co rile de ridicare a calificării, la
tele şi să-şi organizeze judicios M greu de spus. De munca lor de viştilor s-a terminat strînsul rccobci dc contribuţie dc scjrnă la strînsul recol regional Hunedoara al P.M .R., An laboratori şi cititori ai ziarului. care au fost cuprinşi un număr
munca. pinde în marc măsură realizarea la timp porumb dc pe toate cele 1 ? I de hectare. tei de porumb şi cartofi au adus-o co drei Cervencovici, Gheorghe Vuş- Despre activitatea desfăşurată în de 60 de muncitori, din meseriile :
Prin succesele dobindite s-au a tuturor lucrărilor agricole. Intr-o co Paralel cu aceasta s-au executat şi lectiviştii Andrei Stan, Floare Bărbuţ, dea şi Aurel Nistor, secretari ai Co cei 15 ani de existenţă a vorbit tov. tîmplari binale, lîmplari de mo
evidenţiat tovarăşii Romulos Tă- respondenţă telefonică tov. Petru Toma lucrări de eliberare a terenului de co Minerva Stan, Dr< Jurca, losif Jurca, bilă şi mecanici auto.
roi, Gheorghe Mot, Gheorghe M a- de la consiliul agricol raional Sebeş r.c ceni pe mai bine de 100 hectare, ceea Rodica Coroescu şi alţii. mitetului regional Hunedoara al Ioan Sîrbu. redactor şef al ziarului Programul cursurilor cuprinde
tache, Constantin Nebunu, Sigis- informează că mecanizatorii dc ta P M .R., Dumitru Dejeu, preşedin „Diurnul socialismului". expuneri şi demonstraţii practice
mund Mateşoiu, Lucian Dinut, ce a permis mecanizatorilor să treacă la a baza de recepţie din ’Orăstie, tele Comitetului executiv al Sfatu Tovarăşul Vaier Pop a transmis
S.M.T. Miercurea muncesc cu rîvnă, din
Nicoale Mateşoiu, Doinei Tălâ- zori şi pînă seara tîrziu, pentrţi ca însă- pregătirea patului germinativ în vede ' ne informează tov. Mircca Ilin- lui popular regional, Ioachim Moga salutul conducerii ziarului „Scînteia". ca de exemplu : „Noţiuni generale
de matematică şi geometrie". ,.Cu-
rea însămînţărilor — lucrare care a fost
boni. 1^1 ca, în aceste zile se desfăşoară o
activitate intensă pentru predarea obli şi Vichente Bălan, membri ai Biroului In numele Comitetului regional bajul materialelor", „Funcţiona
Rodul hărniciei gaţiilor contractuale. Fruntaşe în acea Comitetului regional de partid, Mircea de partid şi al Comitetului executiv etc.
A . T U Z A rea motoarelor in patru timpi"
electrician sta acţiune se situează gospodăriile agri Lucaci şi Elena Borza, membri su al Sfatului popular regional, tov.
(din colectivul subredacţiei La trupul din Cricău aparţinător ierile în verde şi uscat s-au făcut de cole colective din Beriu, Bl,indiana, Cu- pleanţi ai Biroului Comitetului regio Dumitru Popa a felicitat colectivul I J Azi începe campionatul cate-
voluntare de la Uzina „V ic G.A.S, Galda viţa dc vie pe rod ocupă către lucrători cu calificare corespun gîr, Geoagiu, Bobîlna şi altele care şi-au nal de partid. Ion Lungu, şeful secţiei redacţional, corespondenţii, colabo — goriei A la volei. Echipa de
fete Corvinul Deva va întîlni for
toria" Călan) o suprafaţă de 77 ha. Din suprafaţa zătoare. achitat in întregime cantităţile de po de propagandă şi agitaţie a Comitetu ratorii. muncitorii tipografi, di fu maţia Flacăra roşie Bucureşti. In-
rumb contractate cu statul. Mai mult,
amintită pînă acum s-au recoltat şi Folosind în continuare din plin for ne relatează corespondentul, unităti a- lîlnirea va avea loc în sala de
vinificat strugurii de pe mai mult de ţele de lucru existente şi urîlizînd m>i- lui regional de partid, Vaier Pop. re rorii şi cititorii ziarului, subliniind sport a Şcolii medii din Simeria,
Conserve şi preparate 65 ha. Producţia realizată întrece cu foacelc ds vinificarc şt cele de grîcolc ca cele clin Cugir, Blandiana, dactor şef adjunct al ziarului „Srîn- in acelaşi timp sarcinile de viitor începînd de la orele 10.30.
peste 2.000 kg struguri la ha pe cea transport la întreaga capacitate, lucră Bobîlna şi Gcoagiu au suplimentat con Icia", Adrian Jurca. activist al C C . care stau în faţa lucrătorilor redac
din carne peste plan planificată. Acest rezultat se datoreşte torii dc la trupul din Cricău vor asi tractele la porumb transportând şi a- al P.M .R., Sabin Botici, Mircea Ram ţiei ziarului. Egl In campionatul de fotbal sînt
ccste cantităţi la baza de recepţie.
-— programate pentru azi cîteva
faptului că lucrările agrotehnice au fost gura stringerea şi valorificarea in bune
aplicate la timp şi în bune condiţiuni. intîlniri interesante. Formaţia de
In perioada celor 10 luni care condiţii a întregii .producţii de* stru- categoria B Minerul Lupeni va
au trecut din acest an, colectivul Astfel, întreaga suprafaţă a fost fer guri. juca cu A S.M .I). Satu Mare. Jn
tilizată cu gunoi de grajd şi îngrăşă
secţiei conserve şi preparate din corespondent LA RADIATOARE categoria C are loc la orele 15
câi ne al I.R I.C. Deva, organiztn- minte minerale, s-au aplicat 3 praştie, L. STANCIU meciul dintre Minerul Deva —
du-şi bine munca şi lncrînd cu 3 pliviri şi tot atîtea stropiri, iar tă Pandurii Tg. Jiu . In campionatul
hărnicie pentru îndeplinirea an regional de fotbal, atractive se
gajamentelor luate in întrecere, a anunţă întîlnirilc : Aurul Zlalnn
reuşit să dea peste plan 157 tone u n p r o c e n t c î t m a i m i c d e r e b u t — Textila Sebeş. Refractara Alba
preparate din carne şi 18 tone de — Dacia Orâştîe. Ştiinţa Petroşani
conserve. De asemenea în . cele .6 — Minerul Gheţar,
zile care au trecut din luna no Muncitorii dc I.t sortimentul radiatoa pe asigurarea unui grad de îndesare a din brigăzile nr. 1 şi 4 conduse dc iov. H01 In turneu prin regiunea noas-
iembrie. şi-a îndeplinit şi depăşit re, din cadrul secţiei turnătorie nr. 1, au amestecului in forme cît mai bun. în Avram Viorcl şi Cccla Lazâr, membri tră. Teatrul dc stat din Galaţi
sarcinile de plan. produs peste plan în primele 10 luni ale scopul obţinerii unei suprafeţe fine la de partid, cr.re sînt evidenţiate în în prezintă azi la Sebeş, în sala ca
La obţinerea realizărilor amin anului 68,3 tone radiatoare, faţă dc 25 produsele turnate. In acest fel. in peri trecerea socialistă. Dintre echipele de sei de cultură, spectacolul cu pie
tite a contribuit aprovizionarea tone cît era angajamentul anual. Dar, oada celor 10 luni caic au trecut din turnători se evidenţiază prin aportul pe sa autorului grec Dimîtris Psa-
ritmică cu materie primă, buna pe lingă depăşirea sarcinilor dc plan, un acest au procentul dc rebut s-a redus dc earc-l aduc cele conduse dc Rotaru thos „Se caută un mincinos".
funcţionare a agregatelor şi apli obiectiv dc seamă al întrecerii turnăto la 10,99 la sută admis la 10,55 la sută. Gheorghe, Tudor Nicolac, Ioan Ailoaie,
carea unor măsuri tehnico-orga- rilor a fost producerea de radiatoare de In acelaşi timp a scăzut şi procentul dc Pascal Jenică şi Nicorici Constantin. Zilele trecute un grup de 34
nizatorice eficiente. bună calitate, cu un procent cît mai remanieri şi s-a îmbunătăţit simţitor ca Pentru viitor, colectivul de la sorti pj'ofesori de la Şcoala medie
Dintre muncitorii al căror a- mic dc rebut. Cele 4 brigăzi caic lucrea litatea radiatoarelor. Faptul că în acest mentul radiatoare este hotărîr să mun „Decebal" din oraşul Deva au
port la obţinerea acestor realizări ză la acest sortiment, sprijinite îndea an s-a primit doar o singură redamaţie cească cu şi mai multă atenţie pentru a plecat cu un autocar O.N.T. intr-o
este deosebit, amintim pe to v .: proape de maiştrii dc sortiment, au a- pentru un număr dc 18 elemente, arată micşora rebutul şî a ridica calitatea pro excursie de trei zile la Bucu
Binder Carol, Lazâr Loghîn, Ma- cordat o atenţie deosebită respectării că s-a îmbunătăţit în mod simţitor ca duselor la nivelul cerinţelor actuale. reşti. Autocarul va străbate Valea
griciuc Petru, Moraru Maria, Co procesului tehnologic de forma rc-t urna- litatea produselor noastre. Oltului, iar la întoarcere Valea
Prahovei. De asemenea, in cursul
joacă Vasilicâ. Oana Afet şi alţii. re a clemenţilor de radiatoare. Pentru a obţine rezultate şi mai bune IONEL H O D O R O G zilei de azi un grup de 37 lucră
Anul acesta s-a trecut de la pregăti în ce priveşte calitatea, începînd cu luna maistru princionl la sortimentul
FLO RIN N ED E LCIU rea manuală la pregătirea mecanică a iunie a.c., în cadru) întrecerii dintre radiatoare tori de la U .R .C.M . Deva pleacă
într-o excursie de două zile pe
şef de echipă amestecului dc formare într-o staţie cele patru brigăzi dc Ia sortimentul ra (din -colectivul subredacţici volun- . acelaşi traseu.
centralizată care a intrat în funcţiune în diatoare s-a introdus un nou criteriu tare de Ia U . V. Călan)
privind reducerea procentului dc rema
Mereu evidenţiat cursul lunii iunie a.c. Astfel, s-a asi niate. Astfel, media procentului dc rema
gurat un amestec dc formare cu pro
prietăţi superioare. Acestea au dus Ia niate a scăzut de la 10 la sută cît era
reducerea procentului dc rebut care pro în iunie, (a 6,7 ta sută în octombrie.
Tînărul topitor Adrian Noja
de la turnătoria de precizie a venea din cauza proprietăţilor slabe ale In întrecerea socialistă pentru îmbu
U.M . Cugir se bucură de multă Şcoala nr. 4 Petroşani Ora de geografie. amestecului dc formare. De asemenea, nătăţirea calităţii produselor, cele mai
apreciere în cadrul colectivului la formare s-a pus un accent deosebit bune rezultate le-au obţinut turnatorii
din care face parte. Sti ăduindu-se
să-şi îmbogăţească continuu ba
gajul de cunoştinţe profesionale
şi învâtind cu sirguinţâ de la cei COLOCVim. PRODUCŢIEI
mai vîrstnici, el a reuşit să stă-
pîncascâ pe deplin tainele cup
torului electric. Aşa se face că
şarjele pe care le elaborează sînt
de cea mai bună calitate şi nu
Adrian Noja a reuşit să prelun Ritei irtSens lucrărilor de investiţii!
sînt evacuate niciodată peste gra
fic. Mai mult, trebuie amintit că.
gească cu mult durata de func
ţionare a agregatului între douâ In fiecare an. pe harta patriei a- mecanizarea încărcării materialului condus la obţinerea rezultatelor de răspunderea celui care o conduce
reparaţii şi să .reducă simţitor par noi unităţi economice, iar cele cu ajutorul greiferejor, iar la două mai sus: asigurarea bunei funcţio este mai mare.
durata de topire a şarjelor, con existente sinţ înzestrate cu maşini dintre ele s-a mecanizat şi operaţia nări a utilajului şi buna organizare In perioada care urmează, volu
tribuind astfel substanţial la de şi utilaje la nivelul tehnicii mon de betonare, folosindu-se cofrajele a muncii, ne-au vorbit, pe scurt, in mul lucrărilor afectate exploatării
păşirea planului de pi'oducţie pe diale glisante. ginerii Emeric Faivaş, mecanicul va creşte considerabil. Prin urmare,
secţie Luna trecută numai, el a In bazinul carbonifer al Văii Jiu Aceeaşi atenţie s-a acordat şi me şef al exploatării, şi Petru Muntea- pentru a-i face faţă, va trebui să
reuşit să înregistreze durate de lui, în anii puterii populare au în
elaborare de circa .1,45 ore. faţă ceput să dea din nou cărbuni mi canizării transportului. Atît la Dîl- nu, inginer cu problemele de inves crească şi ritmul de execuţie. Des
de 2.15 ore cît este planificat. nele din Vulcan şi Jieţ, s-a deschis ja, cit şi la Paroşeni, s-a electrificat tiţii la sectorul Dilja. Primul a ac pre ceea ce s-a preconizat a se în
Datorită acestor merite, foto mina Uricani. Nu demult au fost transportul pe galeriile de coastă, centuat necesitatea bunei întreţi treprinde în acest sens, ne-a relatat
grafia lui a apărut mereu la pa scoase la suprafaţă primele tone de prin introducerea locomotivelor cu neri a dotării tehnice. „In acest în cîteva cuvinte ing. Emeric Mo
noul evidenţiaţilor în întrecerea cărbune de la mina Dilja, în curs trolev. La Dîlja, pe galeria princi scop — spunea el, au fost create c- ghioroşi:
socialistă. pală de la orizontul 440 m, s-a in chipe speciale, însărcinate cu exe — In primul rînd aş vrea să a-
de redeschidere. Se lucrează intens mintesc că este in curs de experi
R O M U LU S Ml HA ÎL A Ia deschiderea minei Paroşeni. La mentare un nou procedeu de meca
corespondent celelalte exploatări se construiesc nizare a betonării galeriilor. Mai
puţuri noi şi galerii, care deschid ® Direcţia principală O Despre alţi bine zis, intenţionăm să mecanizâm,
drumul spre straturile de cărbune. cu ajutorul unor pompe, transpor
Pentru ea ritmul acestor lucrări doi factori @ Ce va aduce viitorul tul betonului de la locul de prepa
Pentru să fie cit mai intens, colectivele de rare pînă în frontul de lucru. Reu
şita acestui
procedeu ne va ajuta
muncitori, ingineri şi tehnicieni se
buna aprovizionare străduiesc să folosească cit mai bin? trodus locomotiva cu acumulatori. cutarea reviziilor şi reparaţiilor la mult la reducerea, duratei opera
ţiunii de
Apoi, la toate
betonare.
să
utilajele,
aplice şi să extindă
maşini şi utilaje, conform unor gra
La halda de steril, de la aceeaşi mi
metodele noi de muncă, să facă nă, a început să funcţioneze un bul fice dinainte stabilite. Astfel, defec galeriile, vom folosi bandajele me
a populaţiei drum tot mai larg tehnicii înainta dozer. ţiunile mici au fost remediate tot talice, in locul celor din material
te. Despre toate acestea am avut zi Preocuparea pentru mecanizarea deauna operativ, iar deranjamente lemnos. Avantajul lor constă Sn h-
Colectivul I.C.R.T.I. din Petroşani lele trecute o discuţie cu cadre in transportului pe galerii, a mecani le mari evitate. Prin urmare, a fost ceea că sint recuperabile, evită
acorda luna de lună o atenţie tot mai ginereşti de la Exploatarea de des zării încâixrârii în abataje şi in pu soluţionată problema stagnărilor consumul de lemn şi se montează
mare bunei aprovizionări a oamenilor chidere de noi mine din cadrul ţuri, pentru buna aprovizionare a din cauza nefuncţionârii utilajelor, uşor.
muncii cu mărfuri industriale de bună C .C .V .J. muncitorilor şi organizarea cit mai care. de obicei, afectează mult ne Ne preocupă de asemenea aprovi
calitate, în sortimente cît mai variate şi — Colectivul exploatării noastre, judicioasă a muncii, au făcut ca in rea Uzarea planului". zionarea in condiţii cît mai bune, a
specifice fiecărui sezon. Preocuparea ma spunea ing. Emeric Moghioroşi, şe dicatorii planului tehnic să fie cu — Rezultatele noastre la construc minelor cu materialele necesare. In
nifestată de colectivul acestei întreprin ful exploatării, aic sarcina de a mult depăşiţi. La încărcarea mecani ţia galeriilor — a arătat printre al acest sens, Ia sectorul Dîlja, se fac
deri a făcut să se obţină realizări fru executa lucrările de deschidere a că în galerii spre exemplu, pe ex tele ing. Petru Muntcanu, — se da- pregătiri intense pentru ca vagoa
moase. Planul de aprovizionare al uni nunelor Dîlja şi Paroşeni, şi de a ploatare, planul a fost- realizat în torese în bună parte unor măsuri nele de cale ferată normală să poa
tăţilor comerciale din regiune, pe prime săpa un put la E. M Âninoasa. De proporţie de 176 la sută. Numai la organizatorice chibzuite. In mod tă pătrunde pînă în incinta minei.
le 10 luni ale anului, a fost îndeplinit felul in rare lucrăm noi depinde Dîlja procentul de realizare este de deosebit este vorba de crearea bri Tot aici se construieşte o instalaţie
cu 13 zile mai devreme. Oamenii mun scurtarea sau prelungirea termenu peste 290 )a sută. Planul )a încăr găzilor complexe, care execută toa pentru culbutaroa cărbunelui şi în
cii din regiunea noastră au primit ast lui de dare a lor în folosinţă şi. în carea mecanică in puţuri a fost în te operaţiunile lucrării respective: călcarea lui mecanică în vagoane.
fel mărfuri industriale în valoare de 20 mare măsură eficienta investiţiilor. deplinit şi el, pe nouă luni în pro săpare, betonare şi amenajare. A- Se va extinde în continuare meca
milioane Ici peste prevederile planului. De aceea ne străduim să facem to porţie de peste 240 la sută, iar la vantajele acestei metode sînt evi nizarea lucrărilor aferente deschi
In munca de aprovizionare a unităţi tul pentru a ne înscrie în grafice, şi viteză medie de avansare în galerii, dente. Toţi membrii brigăzii sînt derii orizontului 440 m, puţului orb
lor comerciale cu produse industriale se chiar a le-o lua înainte. de 112 la sută. La Dîlja, în galeriile interesaţi în executarea cît mai nr. 2 şi altele. In plus, "Se pregăteş
evidenţiază Ioan Popcscu, de la depozi De la început ţin să accentuez că unde se lucrează cu maşinile de în grabnică şi de o calitate cit' mai te reţeaua de apă pentru introdu
tul de ţesături de bumbac, Gheorghe cărcat, s-a obţinut o viteză medie bună a întregii lucrări. Fiecare om cerea perforajului umed.
Paicu, de la depozitul de tricotaje de direcţia principală în care acţionăm lunară de peste 105 m l. îşi dă silinţa să contribuie la folosi Am convingerea că a plicind aces
bumbac, Constantin Vîlccanu, de la de este mecanizarea. Atît la mina Dilja, Cît priveşte viteza de avansare în rea eît mai deplină a utilajelor din te măsuri, precum şi altele pe care
pozitul de ţesături de mătase şi Petre cît şi la Paroşeni, au fost introduse puţuri, la E. M. Âninoasa, unde s-a dotare, a timpului de lucru şi în le-am preconizat, străduindu-ne să
Stelcscu, de la depozitul de ţesături de maşini de încărcat la săparea tutu lucrat eu cofrag glisant şi grei fer, cadrarea tuturor operaţiunilor în ne organizăm cît mai bine munca,
lina. s-a ajuns la 40 m.l. pe lună săpare vom face ca viitorul să ne aducă
I. CRIŞAN ror galeriilor unde profilul permite. şl betonare. grafic. Există apoi, o coordonare succese şi mai frumoase.
corespondent La săparea puţurilor s-a introdus Despre alţi doi factori care au mai bună a activităţii brigăzii, iar Ing, GH . COM $UŢA Vedere de pe defileul Jiului