Page 27 - 1964-11

Nr. 3068 Drumul socialismului oog. 3

Discuţie C A L I T A T E A C Â R B U L U

colectivă — i a a a a a e ..: s b e — —■■sjjt j- saw ■ M n o a m e a

ia Lupeni @ b ie c fi¥ o r a l în în t r e c e r e a

producerea cocsului de calitate superioară necesar jurnalelor, fapt care Metode noi 019 eficientă ridicată
Calitatea cărbunelui cocsijicobil este o problemă cZc mare însemnă­
tate pentru economia naţională De aceasta depinde, in mare măsură,
inilucnfcază in mod direct atit productivitatea la cocseric şi Jurnale, 9
cit şi reducerea continuă a consumurilor specifice dc cocs pe tona de Principalul furnizor dc cărbune cocsi­ l.i un număr sporit dc abataje. De osc* vestiţii lucrează deja la săparea celei dc
fontă Cunoscînd că cocsul are o pondere de 45—55 la sută în preţul de ficabil din Valea Jiului este mina Lu­ menea. în restul abatajelor vom asigura a treia secţiuni.
cost al metalului, îmbunătăţirea calităţii lui duce implicit la ridicarea peni. In acest an, colectivul exploatării o podire corespunzătoare prin aprovi­ Cele de mal sus sînt măsuri caic au
eficientei economice a producţiei de metal. a dat însemnate cantităţi de cărbune zionarea ritmică a tuturor brigăzilor o eficienţă marc, însă necesită mai mult
Valea Jiului este principalul furnizor de cărbune cocsificabil pen­ peste plan fără însă a respecta indica­ cu seîndură şi urmărirea de către maiş­ timp pentru extindere. Avem însă şi
tru Hunedoara si semicocseria de la Călan Minerii de la Lupeni, Uri- torul principal al calităţii — conţinutul tri a modului în care se respectă teh­ numeroase alte posibilităţi, mai „mă­
cani si Vulcan s-au străduit in arest an sa asigure cantităţi tot mai de cenuşă. Mina a fost penalizată, în nologia de podire. runte-, dar care, aplicate stăruitor în
mari de cărbune cocsificabil, Ei au obţinui unele succese şi in ceea ce primele 9 luni ale anului, cu 12.000 tone O alta problemă care ne preocupă fiecare abataj, pot să aducă un marc
priveşte îmbunătăţirea calităţii cărbunelui Dovadă slut cele peste 88 000 de cărbune. Tovarăşul DUM ITRU O- în mod deosebit este găsirea unor so­ aport la calitate. Mă refer la ilumina­
tone de cărbune date în plus faţă de plan In primele 10 luni ale anului. PRIŞ, inginerul şef al minei, a expus, luţii mai eficiente de evacuare a steri­ tul în abataje. E o problemă care se
Colectivul preparafiei dc la Lupeni. prelulnd cărbunele scos din în faţa participanţilor la discuţie, lului din abataje. Un colectiv de cîţîva discută de multă vreme. Noi am făcut
nbaloje, l-a înnobilat, trlmiţînd cocseriilor cărbune cu un procent de problemele legate de reducerea pro­ ingineri, maiştri şi şefi de brigăzi a stu­ cît: ceva. Abatajele frontale sînt bine
cenuşă sub Urnita planificată, încadrindu-se în angajamentul înot la centului de cenuşă. Pc scurt, proble­ diat şi experimentat un nou sistem de iluminate. In cele pc care Ic deschidem
începutul anului — dc a da numai 8.7 In sută cenuşă, in medie. /Iceasla mele ridicate sint următoarele: buncărc. Este vorba de săparea la fie­ în continuare lumina va fi mai puter­
n constituit un sprijin preţios in activitatea cocsarilor. o contribuţie la „Avea dreptate tov. Ghîoancă cînd care suitor a unei a treia secţiuni des­ nică. Lncrînd ca la suprafaţă, minerii
îmbunătăţirea calităţii cocsului. spunea că anul acesta am rămas în tinate special pentru depozitarea ste­ au posibilitatea să distingă cu mai multă
Cu toate succesele obţinute pină în prezent, la minele Lupeni, Uvi­ urmă cu calitatea. După numeroase dis­ rilului. Cc importanţă arc aceasta ? îna­ uşurinţă şistul şi să-l înlăture.
rani şi Vulcan, cit şi la preparaţia de la Lupeni există încă importante cuţii şi analize comitetul de partid şi inte, sterilul era evacuat prin aceleaşi O importantă rezervă o constituie şi
resurse de îmbunătăţire in continuare a calităţii cărbunelui cocsificabil. conducerea minei au tras o scamă de secţiuni pe care se evacua cărbunele. puşcaren selectivă. Ea sc aplică acum,
Această problemă a constituit, de altfel, subiectul unei discuţii colec­ învăţăminte, stabilind în acelaşi timp Rămîneau cantităţi însemnate dc steril da rezultate, cărbunele fiind mai bun.
tive organizată zilele trecute la Lupeni. fteprezontanfi ai minerilor şi măsuri eficace care să duca în viitor care se amesteca cu cărbunele. Aşa, Dar mai sînt locuri de munca unde se
preparatorilor — ingineri, maiştri, şefi de brigăzi, activişti de partid — la lichidarea minusurilor pe care Ic avem dintr-o data vagonetc întregi ple­ poate extinde. Dc aceea, noi ne-am
propus să luăm măsuri ca în toate aba­
au discutat o scrie de probleme privind rezultatele obţinute pină ocum, în ce priveşte calitatea. Aş menţiona, cau !a preparaţie cu steril ridicat. Acum, tajele unde se poate aplica să sc asi­
săpînd noua secţiune la buncărc, vom
greutăţile şi lipsurile care s-au manifestat, dar mai ales. posibilităţile în primul rînd, experimentarea, în par­ avea unde să depozităm sterilul, evitind gure condiţiile nccerare. Vom ciuta în
largi care există in fiecare exploatare, in fiecare sector, în fiecare aba­ tea vestică a sectorului HI, a unei noi amestecarea Iui cu cărbunele. N-aş pu­ viitor să întărim răspunderea maiştri­
taj dc a îmbunătăţi calitatea cărbunelui metode dc podirc. Se ştie ca noi avem tea sa dau o cifra exactă care să re­ lor fată de calitate, sa-î cointeresam
Ne aflăm in pragul ultimului an al şcsenalului Producţia anului vii­ sarcina sq reducem consumul de ma­ flecte ce eficienţa arc metoda. Cert este mai mult în sprijinirea brigăzilor, să
tor trebuie pregătită temeinic încă de pc acum. hnbinind preocuparea terial lemnos, înlocuindu-1 cu mcral. însă că ea a fost aprobată de condu­ le acorde o asistenţă tehnică mai ca­
pentru realizarea şi depăşirea planului pe acest au la toţi indicatorii, cu Noua metoda ţinteşte tocmai aici. Po- cerea combinatului carbonifer, cere a şi lificată şi operativă, de fiecare dată
dîrca nu se mai face cu scînduvâ ca
aceea pentru crearea celor mai bune condiţii de lucni in 196S, minerii Văii pină acum, ci cu plasă rle sîrmă dispusă dat indicaţii la toate exploatările să cînd sînt solicitaţi — în special în
schimburile de după-.imiază şi noaptea.
Jiului se gindesc ce măsuri trebuie luate, care sint rezervele interne prin dublu. In abatajele unde s-a experimen­ şi-o însuşească, să treacă imediat la apli­ Acestea sînt cîtcva din măsurile pc
carea ci. In ce priveşte mina noastră,
n căror valorificare se pot asigura noi şi însemnate succese în între­ tat noua metodă, s-au obţinut rezultate toate suitorile care se sapă dc acum îna­ care ne propunem să Ic înfăptuim pen­
cere. bune, rezolvîndu-se două probleme : întîi inte sînt prevăzute cu trei secţiuni, iar tru a da cărbur.e cocsificabil cu un
Redăm, în pagina de faţă. cile va probleme principale ridicate în înlocuirea seîndurii cu plasă de sîrmă, în conţinut dc cenuşa tot mai mic.
cadrul discuţiei dc la lupeni, in legătură cu posibilităţile existente de al doilea rînd, se asigură o reţinere mai la unele din cele vechi brigăzile dc in­
îmbunătăţire a calităţii cărbunelui cocsificobil btma a sterilului. Ne gîndim. încă de
pc acum, la extinderea acestei metode
RITMICITATEA -
„N ic i un v a g o n e t de cărbune re b u ta t“ c tm d ifle e se n fe & lă

0 INIŢIATIVA MEREU ACTUAL bune dc la Vulcan este destinată coc­ cu calitatea se preocupă în suficientă
O bună parte din producţia de căr­
măsură dc alegerea şistului din cărbune.
sificării. Dc aceea, cu atit mai mult,
peni, am ajuns la concluzia ca trebuie
problema îmbunătăţirii calităţii cărbu­ După discuţia avută astăzi, aici la Lu­
Unul Jiu oamenii cu care am stat de irccut pc planul doi. Nici şefii dc bri­ nice, pentru câ c aici tov. inginer O- nelui trebuie sâ constituie un obiectiv să punem ordine pentru totdeauna în
vorbă a fost SAM N G H IO A N C Â . şe­ găzi nu se prea interesează, iar cit îi priş şi arc să vă spună el. Vreau să vă central al întrecerii. Totuşi, în ultimul organizarea acţiunii de îmbunătăţire a
ful unei brigăzi din sectorul III a) mi­ priveşte pc maiştri, aceştia au o singură vorbesc mai departe despre iniţiativă. timp, de la această mină s-a expediat calităţii. Eu şi cu tovarăşul prim mais­
nei Lupeni. LI a fost acela care, în ur­ pretenţie: să iasă cît mai multă pro­ Astăzi, cînd se pune cu atîta tărie pro­ cărbune cu un conţinut mai marc dc tru F.ircaş vom discuta cu conducerea
mă cu doi ani a aplicat pentru prima ducţiei blema calităţii, iniţiativa „Nici un vago- steril decît ccl planificat. Tovarăşul in­ minei, cu comitetul de partid ce tre­
dată în abatajele Văii Jiului iniţiativa Noi ne-am sfătuit de cîtcva ori cu nct dc cărbune rebutat pentru şist vi­ giner DAN SURULESCU, şeful secto­ buie îă însuşim din experienţa minelor
,.Nici un vagonet de cărbune rebnt.it biroul organizaţiei de baza cum sa urnim zibil" capătă şi mai multă importanţă, rului I, a arătat în cadrul discuţiilor Lupeni şi Uricani, cc trebuie să facem
pentru şist vizibil-. Iniţiativa a fost treburile din loc. Am ajuns la cîtcva şi mai multa actualitate. Ea trebuie scri­ care sînt cauzele şi ce măsuri se vor ca procentul de cenuşă sa nu mai fie
primită cu căldura dc numeroase bri­ concluzii, după părerea noastră intere­ să cu litere mari pe agenda zilnica a lua ca în viitor să se extragă numai dc 34 la Sută.
găzi, care au ajuns în scurtă vreme să sante. Mai întîi ne-am gîndît sa ridicăm fiecărei brigăzi. Şi cred ca n-ar fi rău cărbune de bună calitate „îmbunătăţi­ Cur.V.îrca vagonetelor înainte dc a
îmbunătăţească simţitor calitatea cărbu- răspunderea şefilor dc brigadă şi a şe­ dacă comitetul dc partid al minei Lu­ rea calităţii cărbunelui este o problema fî irîmrs din nou Ia locurile dc muncă
nclui. filor dc schimb faţă de calitate. Pentru peni şi sindicatul ar îndrepta mai muh care ne preocupă îndeaproape. Nici a constituit o problemă la mina noas­
Ce s-a întîmplat cu această iniţiati­ că în fond, noi şî oamenii noştri hotă- în această direcţie munca politică de nouă nu nc convine să dăm cărbune tră. Sc întîmpla ca pe fundul vagonete­
vă? Iată răspunsul dat dc tov. Gbioanca. rîm direct, prin munca noastră, calita­ masă. cu mult şist. Totuşi, în ultimul timp lor să se depună un strat gros de şist Mina Lupeni Mii de vagoncle încărcate cu cărbune cocsificabil
„Iniţiativa trăieşte şi azi. dar nu aşa tea. Fiecare dintre noi ştie ca rebutul dă Brigada noastră a discutat problema s-au ivit o scrie de greutăţi care care, în afară dc faptul ca reducea ca­ sint trimise „la ziuă” pentru a fi preparate şi expediate cocseriilor.
ca la început. O parte din brigăzi merg mult de furcă preparatorilor şi frînca- calităţii. La fiecare primire şi predare împiedică realizarea indicatorului „con­ pacitatea dc transport, sc amesteca cu
înainte pc lîuia îmbunătăţirii calităţii ?.ă chiar realizarea unor cîştiguri mai dc schimb vedem în ce fol s-a muncit. ţinut de cenuşă" planificat. Noi depă­ cărbunele, marindu-i conţinutul dc ce­
şim în fiecare lună procentul dc ce­
cărbunelui, altele au părăsit-o. Deşi m bune. C ‘nd avem multe rebuturi, scade Ultimele rezultate sînt bune. Aceasta ne nuşă cu 1,5 puncte, adică realizăm un nuşă. Recent s-au montat două maşini
consfătuirile dc producţie se discută producţia pc care o dăm. Deci, ne con­ dă convingerea că pîna spre sfîrşitul a- conţinut dc 34 la sută cenuşă în loc pentru curăţarea vagonetelor — una
mult despre calitate, mi se pare că nu vine mai bine să alegem cu mai multă nului, cu toate condiţiile grele dc zacă- la puţul princioal, alta la puţul 7 Vom dezvolta
se face ceea ce ar trebui Am să dau ci- grijă şistul vizibil, să primim bonifica­ mînr, vagonctclc de cărbune ieşite din de 32,5 la sută, cît este stabilit. Fot vest — care funcţionează continuu,
aminti, că principală cauză, faptul câ
teva exemple. Anul acesta sectorul nos­ ţii pcniru calitate. Şi ar mai fi ceva: abatajul nostru vor putea t^cce cu bine ponderea cărbunelui care sc extrage din astfel că brigăzile din abataj primesc
Desigur, sînt necesare o seric de noi experienţa acumulată
tru, care arc cea mai marc pondere în răspunderea trebuie s-o aibă toţi oame­ examenul calităţii". straturile cu intercalaţii mari dc şist iiunari vagonetc curăţate.
producţia minei, a rebutat peste 3.000 nii din brigadă, dc la şeful ci, pînă la Părerea tovarăşului Ghîoancă au îm­ variază dc la trimestru la trimestru, iar
dc tone dc cărbune. Brigada mea are minerul care urmăreşte cărbunele la părtăşit-o şi alţi participanţi la discuţii. acum noi exploatăm mai mult din măsuri care si asigure o reducere sim­
739 tone dc cărbune rebutat. brigada rol. La mina Lupeni sînt mari posibilităţi asemenea straturi. In stratul 18 am in­ ţitoare a conţinutului de cenuşă pcn­ în sectorul III dc la exploatarea mi­ Deosebit de valoroasă pcniru reduce­
lui frarc-mcu Ion 1.030, iar a lui Petre Un alt aspect al calităţii ţine de o de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui. trodus o combină de marc producti­ iru a nc încadra în sarcina stabilită. nieră Vulcan s-au obţinut rezultate foar­ rea conţinutului de steril este aplicarea
Constantin SCO. E adevărat că fronta­ scamă dc măsuri cu caracter tchnico- Şi în această direcţie iniţiativa arc un vitate. Noi sîntein mulţumiţi de ea Cons;der că este necesar să se întărească te bune în cera ce priveşte îmbunătăţi­ metodei de puşcare selectivă. Brigăzile
lele noastre prezintă multe intercalaţii orgenizatoric: mai buna iluminare a a- ro! deosebit. La trebuie să se afle me­ pentru că minerii care lucrează cu ca luai mulr răspunderea personală a fie­ rea calităţii cărbunelui. Aici se folosesc de mineri din sectorul nostru folosesc
de steril şi ca la puşcare acestea se sfă- batejelor, aprovizionarea ritmică cu va- reu în centrul atenţiei conducerii ex­ obţin randamente mari. Dar în timpul cărui- minor, ,a brigăzilor, astfel ca Ia o seric dc metode bune de muncă şi sc aceasta metodă, reuşind să înlăture cea
vimă, picrzîndu-sc în masa dc cărbune. gonete goale bine curăţate şi cu lemn ploatării, iar fiecare brigadă de mineri lucrului combina taie şi din vatra aba­ ii'cârcarei în abataje sa sc înlăture sic­ aplică masuri care dau rezultate hune. mai mare parte din sterilul provenit
Dar tot atît dc adevărat este că. în ul­ dc armare, mai ales pentru podire ctc. să se străduiască să nu mai dea nici un tajului, amcstccînd o marc cantitate dc riul vizibil. Depinde dc munca mine­ Despre experienţa colectivului acestui din intercalaţii.
tima vreme grija pentru calitate a cam Nu vreau să intru în amănuntele teh­ vagonet rebutat. steril mărunt cu cărbunele. Şî în stra­ rilor, în primul rînd. înlăturarea ste­ sector a vorbit tov. FARCAŞ LAU- La noi s-au luat şi o scrie dc masuri
tul 4 avem necazuri. Frontalele dc rilului. Sc cerc însă maî multă exigen­ REN ŢIU, prim maistru miner. Iată cc care vin să sprijine eforturile minerilor
acolo au multe „sărituri" de şist care ţă şi din partea maiştrilor. Ei ar trebui a rolat.it : dc a da numai cărbune cocsificabil de
să nu închidă ochii cînd văd câ într-un „Faptul câ mina Vulcan livrează car- bună calitate. S-a îmbunătăţit ilumina­
nu pot fi evitate. Se ştie, de asemenea,
Respectarea baremului de cenuşă ca la mina noastră n-a fost o situaţie ah"'ai şistul nu este bine ales. să ia mă­ hune cocsificabil măreşte foarte mult tul locurilor dc muncă, ceea ce ajută la
suri nentru ca Ia suprafaţă să uu ajun­
clară a lucrărilor vechi. Acum, în con­
diţiile în care mina creşte şi se dez­ gă cărbune cu mult şist. răspunderea noastră faţa dc calitate. alegerea şistului — dar s-ar putea face
Noi ştim că sporirea producţiei şi îm­
maî mult; sc curăţă vagonCtele de ste­
voltă necontenit, trecem prin vechile In discuţiile purtate s-a vorbit despre bunătăţirea calităţii cocsului depinde în ril, se asigură minerilor asistenţa tehni­
I.a noi, la Uricani — spunea iov. mg. Intcrcalaţiilc de steril nu vor fi exploa­ găzile conduse de Constantin Sorescu, galerii şi abataje. Intîlnim acolo multe o scrie de măsuri care au fost luate,
ION SABAU, şeful sectorului I — situa­ tate, ci vor rămîne în vatra abatajului. Stan Mafteî şî Alexandru Pînzaru, care cuiburi dc cărbune de proastă calitate, sau vor fi luate la Lupeni. Consider că marc măsură de munca noastră, a mi­ că de care au nevoie şi altele. Cred însă
nerilor. Dc aceea, această problema s-a
ţia este deosebită faţă de Lupeni şi Vulcan. Rezolvarea problemelor privind na­ dau numai cărbune bun şi în ultimul dar care trebuie scos pentru evitarea si Ia noi sc pot aduce unele îmbunătăţiri pus cu mai multă tărie din momentul ca şi la noi în mină s-ar putea aplica o
Baremul dc cenuşă în cărbunele brut c tura zăcămîntulm se împleteşte în ul­ timp n-au avut nîci un vagonet rebutat. focurilor. Şi mai sînt şi alte greutăţi în ceea cc priveşte iluminatul în abataje în care din sectoarele I, II şi IU a în­ scrie din măsurile arătate de tovarăşii
tic 43 la sută. Dar noi nu reuşim să-l tima vreme, cu un şir de măsuri stabi­ Credem că după această consfătuire alte dc acest ordin. şi la rolurile dc încărcare, mai buna ceput sa sc livreze cărbune pentru coc­ de Ia Lupeni şi Uricani. Ar trebui sâ
realizăm. Anul acesta am irimis prepa- lite în comun de conducerea minei şi brigăzi vor aplica iniţiativa. Dar iui despre greutăţi vreau să vor­ aprovizionare a brigăzilor. controlul sificare. Dc atunci, colectivul sectorului experimentăm şi noi monografia de ar­
raţici Lupeni cărbune cu un conţinut comitetul nostru de partid. Mă refer la Dovadă câ pe minerii de la Uricani îi besc acum, ci despre cc am făcut şi cc mai activ şi asistenţa tehnică. Cît pri­ III a căutat in permanenţă să reducă cît mare folosită la Uricani. Dc asemenea,
mediu de 45,8 la sulă. Deşi cărbunele extinderea puşcării selective în toate a- preocupă mult calitatea cărbunelui este rezerve interne mai sînt. vesc Iniţiativa „Nici un vagonet de mai mult conţinutul dc steril în cărbu­ valoroasa este şi măsura luata la Lu­
peni, de a se face la buncărc o nouă
nostru nu are o pondere prea mare ui ha ta jele cameră, la instruirea mecanici­ faptul că ei caută să îmbunătăţească cărbune rebutat pentru steril vizibil", ne, şi în bună măsură a reuşit. Sa luăm,
cantitatea totală a producţiei preparare lor de craţerc, la sporirea preocupării munca, să perfecţioneze metodele pc Pentru a îc asigura o granulaţi? ca a dat hune rezultate Ia mina noastră de exemplu, Juna trecuta. Din produc­ secţiune — a treia — care să fie folo­
h Lupeni, totuşi el diminuează îutr-o brigăzilor pentru alegerea şistului în a- care Ic folosesc. Recent, minerul şef de bună a cărbunelui, pe baza unor studii unde se mai aplică de către unele brigăzi. ţia totală a sectorului nostru (17,500 sită numai pentru steril.'
bună măsura calitatea şi randamentul la bataie. $1 la noi la mină s-a preluat sis­ brigadă Stan Mafteî a experimentat o temeinice s-au întocmit monografii dc Socotesc că ea poate fi extinsă, con­ tone de cărbune), numai 56 dc vagonc- Şi pe viitor colectivul sectorului nos­
puşcare pentru fiecare loc dc muncă.
spălare. temul suitoarelor cu trei secţiuni, apli­ nouă monografic dc armare, care da po­ Aceasta a asigurat o îmbunătăţire a tribuind astfel la reducerea continuă a tc au fost rebutnte. Şi în luna aceasta tru se va strădui să dea numai cărbune
de bună calitate, contribuind astfel la
Depăşirea conţinutului de cenuşă îşi cat la Lupeni. La abatajele în pregătire, sibilitate brigăzii să aleagă mai uşor grannlaţiei. astfel că atît cărbunele, cît conţinutuiui de cenuşă al cărbunilor pc noi reuşim sa dam cărbune cocsificabil îmbunătăţirea calităţii cocsului, la spo­
găseşte explicaţia într-o scamă dc factori şi treptat la cele mai vechi, se va lu­ sterilul. In ce constă noua monografie mai ales sterilul, rămîn în bulgări mari care îi livrăm- . de bună calitate.
obiectivi, dar şi în factori de ordin teh­ cra numai după acest sistem. Chiar dc dc armare? Tov. Mafiei a prepus o care pot fi aleşi. S-au întreprins şi o Trebuie să arătăm că la mina Vulcan Rezultatele obţinute se datoresc, în rirea producţiei de metal*.
nic şi organizatoric care depind direct astăzi conducerea minei a Lotărît să spo­ armare pentru depozitarea şistului ime­ seric dc măsuri care sa asigure o mai o importanta rezervă internă de îmbu­ marc măsură, aplicării metodei dc în­ Una din problemele ridicate dc tov.
tic noi. In prezent exploatăm stratelc 17 rească numiirul oamenilor la banda dc diat lingă front. Intre mijlocul abataju­ bună alegere a şistului, astfel ca din nătăţire a calităţii cărbunelui o consti­ cărcare a cărbunelui cu ajutorul panou­ Farcaş, se referea la lucrările de pregă­
i 18 care ne produc mari dificultăţi din claubaj pentru a alege cît mai bine ste- lui şi surpăiură se depozitează şistul. mină să nu mai iasă vagouete cu căr­ tuie asigurarea unei producţii ritmice. rilor. Sc poate afirma câ această metodă tire în cărbune. El arăta ca la aceste lu­
cauza intercalaţilor de steril. Mai avem rilul din cărbunele care este trimis la Pentru aceasta a schimbat jugul dinspre bune în care să existe şist vizibil. Adi­ Luni trecută, pînă în ziua de 17, colec­ crări nu sc ia în consideraţie conţinutul
Lupeni. camera surpată, la mijloc. Dacă înainte nc dă posibilitatea să obţinem succesele de steril, ci numai cubaju). De aceea,
fi stratul 3. Numai de aici, cu toate e- In discuţie a Intervenit iov. Alexan­ minerii trebuiau să depoziteze şistul la că. c vorba tocmai de ceea ce vorbea tivul exploatării Vulcan era rămas în amintite. De ce ? Pentru că noi sîntem unele brigăzi nu aleg sterilul, pentru că
f orturile noastre, cărbunele brut extras drii Matei, prim maistru miner în sec­ 4—5 metri distanţă dc frontul de căr­ tov. Ghîoancă Sabin, că răspunderea urmă cu 5128 tone de cărbune, Rc- scutiţi în mare parte de eforturile dc
are peste 60 la sută steril. Asta ne-a cupor.irea acestei rămîncri în urmă a nu sînt interesate. Cărbunele de la pre­
torul If. „Aş vrea să notaţi — a spus el bune, acum ei îl depozitează la numai pentru calitate stă in primul rind pc încărcare a cărbunelui, această operaţie gătiri reduce dc multe ori calitatea pe
provocat mari greutăţi, dar cum stratul — că tot astăzi are loc la Uricani con­ 1 metru. Noua monografie de armare umerii şefilor de brigăzi şi ai şefilor presupus depunerea unor mari eforturi, cxccutindu-sc cu mult.î uşurinţă. In
este pc c. de a fi lichidat —• mai avem sfătuirea de producţie pc întreaga ex­ a fost aprobată şi ea va fi introdusă în muncă ..în asalt", ceea cc, bineînţeles, timp cc cărbunele este transportat, noi întreaga mină. De aceea, el propunea ca
tioar trei _ >ataje — spre începutul anu- ploatare. Este o consfătuire care are ca scurt timp la toate abatajele unde este de schimburi. NSi subscriem la această dăunează calităţii. Dc aceea sînt nece­ avem posibilitatea să alegem fiecare bu­ uu criteriu al aprecierii muncii acestor
ti viitor vom reuşi sa ne încadrăm în obiectiv principal calitatea cărbunelui. posibil. părere. Dovadă ca în ultima vreme am sare o scrie de măsuri care să creeze cată dc şist. Prin aceasta metodă numai brigăzi să fie şi calitatea cărbunelui pe
baremul planificat. Fa dezbate măsuri şi propuneri ale mi­ La noi se vor mai aplica şi alte mă­ şi numit în fiecare brigadă cîtc un res­ condiţii colectivului dc a îndeplini pla­ un singur om se ocupa de încărcarea care îl scot. Această propunere merita
a fi analizată mai ales că dc la pregă­
La abatajele în pregătire din stratelc nerilor şi arc scooul să stimuleze în- suri, de mai mică importanţă, dar care, ponsabil cu calitatea, pc fiecare schimb. nul ritmic. 7.i de zi, pe fiecare sector cărKunelui pnşeat pc craţcr, ceilalţi pu­ tiri sc scot cantităţi însemnate dc căr­
17 şî 18 intcrcalaţiilc variază, dar există ireccrca dintre brigăzi pentru extrage­ privite în ansamblu, ne vor da posibili­ Din păcate însă, nu toţi responsabilii şî l.i fiecare loc dc munca. ţind alege bucăţile de şist. bune.
posibilităţi reale ca procentul de steril rea unui cărbune cît mai bun. tate ca în scurt timp să ne încadrăm
so scadă mult. Tot pc stratul 18 se va La noi se aplici dc către unele brigăzi de în procentul rnbilr d* cenuşă, să pu­
tlcschidc primul abataj frontal. Cărbu­ mineri iniţiativa „Nici un vagonet de tem spune şi noi că ajutăm preparaţia
nele dc aici este bun şi va avea o pon- cărbune rebutat pentru şisiul vizibil". în îmbunătăţirea calităţii cărbunelui coc­
tlerc însemnată în producţia sectorului. Ea dă bune rezultate. Pot aminti bri­ sificabil. Discuţii propuneri, măsuri
Trcrînd în revistă problemele ridica-, n-au fost totdeauna cele scontate. Dis- forme adecvate dc urmărire operativă a despre calitate. La fel sc proccJc.i2ă şî
te în cadrul discuţiei, propunerile fă­ cuiînd cu mai mulţi activişti de partid, rezultatelor. la celelalte exploatări. Dar ca aceste
cute şi măsurile preconizate, sc poae a reieşit că, în cc priveşte calitatea căr­ O influenţă directă asupra calităţii o cursuri să-şi sporească eficienţa este ne­
trage următoarea concluzie: cărbune)? bunelui nu toate conducerile tehnice şi arc ritmicitatea producţiei. In uncie pe­ cesar ca şefii exploatărilor, organizaţiile
livrat Hunedoarei se înscrie în normele organizaţiile de partid au exercitat un rioade se practică munca „în asalt". In de partid şi sindicatele să urmărească
prevăzute. Dar, atit la mîncîe Lupeni, control temeinic asupra felului în care prima decadă a lunii — şi acesr lucru în permanenţă desfăşurarea lor, să Inter­
Vulcan şi Uricani, cît şi b preparaţia sînt îndeplinite măsurile preconizate. se vede bine acum — exploatările mi­ vină operativ orî dc cîtc ori sc con­
Lupeni există importante rezerve inter­ Din cauza slabului control al maiştrilor niere rămîn mult sub plan. In a doua stată superficialitate sau ncrcspcctarca
ne, dc a sc îmbunătăţi considerabil ca­ şi şefilor de sectoare, la minele Lupeni, decadă abia se prinde ritmul, ca în a programelor dc tnvăţămînr.
litatea cărbunelui, dc a sc trimite coc- Vulcan şi Uricani nu sc ştie practic care treia să sc dea, cum s-ar spune, „bă­ Perioada aceasta dc pregătire a pro­
sarilor cărbune mat mult, cu un conţi­ csic aportul real al fiecărei brigăzi la taie" pentru a sc recupera rănilncrca iu ducţiei ultimului an al şescnalului cores­
nut mai redus dc cenuşă. Valorificarea reducerea conţinutului de cenuşa. A- urmă. La ieşirea din mină sc numără punde cu un eveniment dc seama în
în continuare a acestor rezerve depinde, ceasia este confirmată, dc altfel, şi de cît mai mulţi v.igor.cţi, îiichizîndu-se viaţa organizaţiilor dc partid — adu­
în primul rînd, dc modul în care con­ faptul că penalizările pc sectoare pen­ ochii la steril. Unii maiştri mineri şî nările dc dări dc scamă şi alegeri. Cu
ducerile exploatărilor miniere şi organi­ tru depăşirea şistului vizibil sînt repar­ chiar şefi dc sectoare au în vedere nu­ acest prilej fiecare organizaţie de bază
zaţiile de partid vor urmări zi de zi, tizate pc brigăzi în funcţie de produc­ mai producţia şi canalizează atenţia bri­ sau comitet de partid arc posibilitatea
cu perseverenţă, traducerea în viaţă a ţia acestora, fără a se ţine seama dacă găzilor exclusiv spre cantitate. Aceste sâ dezbată pe larg problemele privind
propunerilor valoroase făcute de mineri, o brigadă sau alta rcbutcază sau nu va- practici sînt dăunătoare realizării unui calitatea cărbunelui, să ia hotârîri dc a
ingineri şi maiştri, vor ţine seama şi gonctelc cu cărbune. Aceste practici nu indicator atît dc principal cum este căror traducere în viaţă va depinde, în
vor folosi din plin iniţiativa creatoare a sînt dc natură să-i stimuleze pc mineri, calitatea. Atît inginerii, cît şi maiştrii mare măsură, îmbunătăţirea calităţii.
colectivelor. îngreunează munca politica dc masă mineri trebuie sâ aibă mai multă preo­ Discuţia organizată la Lupani a evi­
In Valea Jiului se ridica încă o sca­ desfăşurată dc organizaţiile dc partid cupare faţă de calitate, pcniru că ei sînt denţiat aspecte importante ale calităţii
ma dc alte probleme, a căror rezolvare pentru îmbunătăţirea calităţii. Partici­ aceia care dau tonul felului în care sc producţiei, a reliefat cîtcva direcţii prin­
necesită ajutorul conducerii combinatu­ panţii Ia discuţia dc Ia Lupeni au fost munceşte în flecare abataj. cipale rpre care trebuie îndreptată aten­
lui carbonifer ;i al Comitetului orăşe­ unanimi în aprecierea câ fiecare grafi: Ridicarea calificării şi specializării mi­ ţia. Există însă numeroase alte mijloace
nesc de partid — Petroşani Anul a- al întrecerii trebui? să oglindească, ală­ nerilor este o altă latură a luptei pentru cere pot asigura succese în munci mine­
cesta, n-a existat organizaţie dc bază turi dc randamentele şi producţiile ob­ calitate. La mina Lupeni peste 1000 dc rilor. Rămîne însă ca toate colectivele,
sau comitet de partid caic să nu fi ana­ ţinute, indicii dc calitate realizaţi dc fie­ mineri vor începe în curînd cursurile într-L-u efort comun, organizat, să Ie
de perfecţionare. La indicaţia comitetu­ pună în valoare. In felul acesta min',r:î
lizat de cîtcva ori problema calităţii. care brigada. Iar conducerile exploată­
lui <lc partid, crdrcle tehnice au şî al­ Văii liului vor face un pis hotărîtor
Noua mină Dilja se trezeşte la viaţă. Peste puţină vreme, din abatajele ei, cărbunele cocsificabil de S-au întocmit planuri dc măsuri bune rilor miniere, a combinatului şi consiliul cătuit programei? dc înv.îţamînt care spre îmbunătăţirea calităţii cărbunelui
bună calitate, va spori baza de materie primă pentru fabricarea cocsului. Foto : N. Moldoveanu şi cu marc eficienţă, dar rezultatele local al sindicatelor să se gîndcasca la prevăd un marc număr dc expuneri cocsificabil.