Page 3 - 1964-11

pagi T
Nr,' 3062 Drumul socialismului

Magazin
B»ANOU 1011 <nWtP&IRIK evidenţiat

Pentru satisfacerea tot mai deplină .1
cerinţelor cumpărătorilor, conducerea
cooperativei de consum Orăştte a luat
măsuri pentru amenajarea unor ma­
gazine moderne, bine dotate cu mo­
bilier, în care să se practice un co­
merţ civilizat.
Printre cele mai frumoase magazine
se află şi cel dc încălţăminte din stra­
Dacă arunci o privire asupra grrili- gitim întrebarear puteau fi evitate unele discuţii munca tle viitor impune rezol- da Nicolac Bălccscu, unde se desfac
cului dc producţie al Explo.vării mi d/n aceste greutăţi ? Se puteau oare pre vaica ni a, operativă a mecanizării aba­ tot mm multe mărfuri, intr-un sorti­
nierc Tcliuc, constaţi cu >aii<facţie că găti locurile de muncă in iţa fel încit tajelor şi a introducerii peste iot a ilu- ment bogat. Numai în cursul sâptă-
planul pc ccic 9 luni ale anului curnii muncitorii mineri să nu întîmpine greu­ minattduî electric. Rezolvarea acestor mînii trecute au intrat în magazin ar­
a fost nu numai realizai, dur $i depă­ tăţi în realizarea sarcinilor tle plan ? măsuri va duce fără îndoială la asigu­ ticole pentru sezonul rece în valoare
şit. Exploatarea minieră Teliuc obţi­ Răspunsul osie dat tle la ptiu că din mo rarea îndeplinirii planului de producţie. tle peste 600.000 lei.
nut rezultate bune pc linia creşterii ntentul în care conducerile întreprinde Tovarăşii Timofte (oan, Popa Z. loan, Colectivul unităţii se menţine iu
productivităţii muncii, îmbunătăţirea rii vi a sectorului ţi-au intensificat preo Cosnu Vasilc, Fazccaş Vasilc, Vlad Vir- fruntea întrecerii socialiste. deţinind
calităţii niincrcillui ji reducerea preţu cupa rea pentru treburile acestui orizont, gil şi alţii nu s-au mulţumit doar prin drapelul tle unitate evidenţiată. El şi-a
lui dc cost. lucrurile s-au rezolvat în cea mai mare a arata greutăţile cc au fost provocate realizat planul de desfacere pe 9 luni
Analizîml mai atent situaţia realiză­ parte De atunci, respectiv de cîtcva de lipsa pregătirii orizontului pentru o în prcror'jc d? 1C7 la sută.
rii sarcinilor economice nu numai la ni­ săptâmîni, orizontul 100 csre pc calc de exploatare cit mai eficientă. Ei s-au ocu­ ELENA IOAN
velul exploatării sau a sec'oarelor mi­ a realiza în motl ritmic planul. pat pe larg şi au dezbătut în mod auto­ IOAN DRAGHIN, MARGARETA PKOBSDOREER. GHEORGHE DROB. corespondentă
niere ci $i pc orizonturi sau sihimburi Cum se explică atunci neglijenţa ma­ critic şi lipsurile care s-au manifestat în prim-topitor la 0 .5 M, II, muncitoare la /eşalona specială, şef de brigadă la E.M. Vulcan
se mai observă ji unele neajunsuri, i-cc nifestată pînă nu dc mult faţă de acest cadruf colectivului din acest orizont. Fabrica de hîrlie din Petreci
tprul 1) arc n pondere marc în cadru! important loc dc muncă ? Participanţii Multe neajunsuri «— an arătat vorbi­ cuptorul nr. 0 Pregătiri pentru
L M. Teliuc. La realizarea «arcinilor la discuţii au arătat că neajunsurile torii — se datorcsc lipsei de disciplină
de plan ale acestui sector conioră ori­ existente se tlatoresc înainte dc toate în munca Numai pe seama absenţelor
zonturile 180, 140 }i 100. Planul dc pro­ slabului control exercitat dc către con­ nemotivate şi a învoirilor care s-au dat centenarul C.E.C.
ducţie pe întrecu! sector a fost înde­ ducerile exploatării şi a sectorului asu­ cu multă uşurinţă, orizontul ICO a pier­
plinit în proporţie de 1C0.07 b Sută. pra mersului lucrărilor de pregătire vi dut peste SCO tone minereu. In luna noiembrie a.c., se va sărbă­
La acest succes si-au adus contribuţia mminării construcţiilor miniere. Orga­ In ceea cc priveşte procentul mare tori împlinirea a 100 tle ani dc la în­
«lin plin colectivele de muncă de b ori­ nele de conducere ale exploatării s-au de rebut şi depăşirea cheltuielilor tb FLORICA MUNTEAN, fiinţarea Casei de economii din ţara
zonturile ISO si HO, caic au reuşit să sesizat numai atunci cînd existau seri­ ptodticţic. participanţii b discuţie au i' ! brigadieră la secţia înnobilat noastră. Pentru a întîmpina acest eve­
depăşească planul cu peste 7.CCC tone oase rămîneri în urmă, cînd orizontul scos !a iveală, că ele se datorcsc în prin. de la Fabrica „Vidra" din Orăşlic niment cu rezultate cît mai bune, la
minereu. trebuia să producă. cipil tu-respectă iii puşcării selective, wrWWWSm Sfatul popular al oraşului Deva a avut
Să vedem însă cum se prezintă situa­ iVtc»gJnil mai departe pe firul acestor consumurilor exagerate dc exploziv şi loc o consfătuire cu comisiile dc spri­
ţia la orizontul 100. De la prima vedere lipsuri, trebuie arătat', că existenţa lor lemn de mină, efectivului încă marc tle jin C.E.C. din localitate, care nu dis­
se constată existenţa unor neajunsuri. a produs m.trî greutăţi nu numai mine­ oameni nccalifîcaţi, unor maiştri caic cutat sarcinile cc le revin şi măsurile
Planul dc producţie la acest orizont nu rilor, ilar vi colectivului de muncă dc nu-şj îndeplinesc suficient de conştiin­ MU-. i, luate în vederea îndeplinirii planului
a fost îndeplinit decît în proporţie de la investiţii care a fost pus în situa­ cios îndatoririle. hi pe trini. IV ac. Consfătuirea a avut
92 la sulă. Cheltuielile ce revin la tona ţia tle a lucra ..suprapus", adică în con­ La ncîndcplinirea sarcinilor de creş­ « g g B U ,v i . .. .f j& t jf â ' ! de asemenej ca scop generalizarea me­
«le minereu au fost dcpăjilc iar procen­ diţiile cînd orizontul se află în plina tere a productivităţii muncii şi a ran­ . • * > - *•; t SABIN CHIOANCĂ, todelor bune folosite in muncă tle une­
tul de minereu rcbutai a fost dc aproa- activitate. Este lesne de înţeles cît dc damentelor în abataje a contribuit şi şef de brigadă la E.M. Lupeni le comisii do sprijin ca cele dc Ia Trus­
yr doua ori mai mare «lecit cel admis. dificilă si ancvoiojsă este munca în ast­ munca defectuoasă a echipei dc lăcătuşi tul minier, I.O.I.L.. Ccntrofarfi, Spi­
fel de împrejurări. talul unificat, I.G ,0 . şi Exploatarea
Cum era ţi firesc adunarea generală mecanici condusă dc maistrul Stoian minieră Deva,
pentru darea dc seamă ii alegeri ce a O altă cauză caic a dus Ia ncrcaliza- Gheorghe. Aceştia nu au pus la punct tT * 'v Cu acest prilej au fost prezentate ra­
avut loc zilele trecute la orizontul 100 rea planului consta în tendinţa dc sub­ cele trei maşini dc încărcat cu care este ■ poarte tle către secretarii comisiilor dc
a discutat pc larg situaţia economică de apreciere manifestată tle către conduce­ dotat orizontul 100, Din aceasta cauză spriiin dc la Exploatarea minieră Deva
la acest important loc dc muncă. Mem­ rile exploatării şi a sectorului faţă de indicele dc utilizare este de numai 15-50 şi Trustul minier.
brii ţi candidaţii de partid au analizat acest orizont. la sută faţă dc capacitatea utilajelor. Participanţii Ia discuţii, printre care
cu multă răspundere lipsurile manifes­ Deşi a devenit o practică în tnunca Toate aceste deficienţe care au grevat Iov. Avram Cătană şi Constantin Popa
tate în procesul de producţie precum şi conducerilor exploatării şi a sectorului situaţia economică a acestui loc de mun­ au apreciat metodele folosite dc cei
cauzele care au determinat aceste nea­ tle a delega pentru anumite perioade pe că puteau fi remediate dacă exista o doi secretari ai comisiilor de sprijin,
junsuri. Toţi participanţii au fosr «le cei mai buni specialişti acolo unde se preocupare mai atentă din partea con­ care au prezentat rapoarte, angajindu-
acord că principalii indicatori «le plan manifestă anumite greutăţi, lotuşi, în ducerii tehnico-administrative a minei 'P r e ţ u l u n e i n e g lije n ţ e sc să procedeze şi cî la fel.
puteau fi realizaţi dacă exista o preo­ cazul orizontului 100 nu *--a găsit nici şî sectorului, dacă organizaţia tle bază In continuare tov. Goţa Dumitru,
im tovarăş care să fie trimis pentru a directorul Casei orăşeneşti tle econo-
cupare mai mare din partea conduce­ manifesta tnni multă exigenţă.
ajuta acest colectiv, deşi la sectorul II mii Deva a expus pc larg sarcinile ce
rii exploatării ţi a sciMorului cît si * există 5 ingineri, din care unul putea Comuniştii înscrişi la cuvînt au ce­ Cele pe care le vom relata le-am astfel). Şi pentru că cei din Călan conducerea grupului nr. 1 din revin comisiilor dc sprijin şi mandata­
rut ca noul birou să acorde o mai marc
colectivului de muncă de la acest ori­ fi detaşat pentru o anumită perioadă atenţie pregătirii’ adunărilor generale, a văzut cu ochii. Unde ? In faţa u- nu mai aveau ce face, au trecut Deva. Nu de altceva, dar să ştie rilor în vederea sărbătoririi centenaru­
zont minier, pentru valorificarea rezer­ la orizontul 100. alegerii celor niaî principale probleme nor magazine din oraşul nou Că- Ia calcule. Sa vedem cîţi oameni şi tovarăşii de aici cît se plăteşte lui C.E.C. M iH AI G O R G H I
velor existente aici. Pc baza discuţiilor purtate şi a sar­ ale producţiei caic să fie puse în dez­ lan. Cum ? Sub formă de mor­ ne trebuie pentru dislocări, să ve­ pentru o simplă neglijenţa. corespondent
Faptele arată că oVizontului 100 nu i cinilor ce s-au stabilit în cadrul adu­ baterea .adunărilor generale. In această mane negre şi tari ca granitul. In dem cîte ore Ie sînt necesare, să C . ALEEANU
s-a acordat atenţia cuvenită. Diu acest nării generale, conducerea sectorului direcţie, s-au făcut propuneri ca lu- jurul lor, cinci oameni muncind vedem cu cili bani îi plătim şi de
trebuie să ia măsuri urgente pentru exe­ crărî’e tle învestifiî, creşterea producti­ din greu. l-am privit de departe. unde N-a fost greu sa se ajungă
motiv rxtragerea minereului a început
cutarea lucrărilor de pregătire, în ve­ vităţii muncii vi randamentului în a- Cinci minute trăgeau straşnic cu la un rezultat Necunoscutele au
cu mari dificultăţi. Numeroase lucrări bataje, să stea mai mult în atenţia nou­ fost rezolvate tot cu ajutorul nor­
derea punerii în exploatare a corpului tîrnăcoapele, 10 minute...
tle investiţii dc marc importanţă pentru lui organ r.ics, să militeze cu perse­ mativelor demult cunoscute (N R
de minereu nr. 5, crcîr.d astfel o capa- — Ce faceţi, tovarăşi ?...
asigurarea unei exploatări raţionale cum — normativele nu se referă şi la
cLan de producţie corespunzătoare sar­ verenţă pentru extinderea experienţei — Nu vedeţi? Tragem tare. Din
ar fi sistema!izarca liniilor ferate, ins­ cinilor prevăzute pentru anul 1965. De înaintate. ziua de luni a acestei săptămîni plata neglijentelor !). După cîteva
talarea pompelor dc apă, a conductelor asemenea, se impun măsuri si pentru După modul cum s-au desfăşurat lu­ tot aşa... socoteli, s-a ajuns la concluzia că
terminarea si punerea în funcţiune a
tle acri} şi alte’c nu an fost termi­ crările adunării generale, ,a poziţiei eoni l-am lăsat pe oameni sa-şi con- sînt necesare 400 ore de muncă,
nate. O seamă din acest- lucrări ce tre­ circuitului automzt de vjgone'e, monta­ bativ? a membrilor şi c.ant!'ibţ:îor de linue treburile şi am intrat în se­ ne care să le efectueze cinei oa­
rea lanţului elevator ţi instalarea îm­
buiau terminate încă la sfîrţitul anului partidj a angaja mente! or cc an fost lua­ diul punctului de lucru din Călan. meni Deci 100 ore la 6 tone !
trecut abia în ultima vreme au fost în­ pingi ioni clor dc vagoncic caic pot asi te de conducerea sectorului şi a hot.i- aparţinător grupului de şantiere Bineînţeles că în discuţia avută
cheiate gura o creştere substanţială a producti­ cirilor adoptate, se poete tra-jc conclu­ nr 1 dm Deva. N-a fost greu sa cu dînşii am ţinut ca, la calculele
Toate aceste neajunsuri precum si al­ vităţii muncii şi a randamentului în zia că situaţia orizontului ICO se va îm­ dăm peste coordonatorul lucrări­
tele au provocat multe grcuiăţî colec­ abataje. bunătăţi. lor Bineînţeles, discuţia s-a purtat făcute anterior, să mai adauge cî-
tivului tle munca. Se pune în mod le­ După cum au rebut participanţii la T. FRANKFURT în jurul asfaltului pe care cei cinci leva. Cît se va plăti pentru repre-
oameni se căzneau s>l spargă. pararea celor 24 (one asfalt, cum
Astfel am aflat că cele 24 tone de
Propuneri*, angoj am e» te, lio tă rîri asfalt stau acolo de vineri, 23 oc­ se va proceda pentru a fi folosit,
cît vor costa lemnele de foc ? Nici
tombrie, că de luni, 26 octombrie,
a început cazna celor cinci oameni de data asta n-a fost greu. Fiindcă
liîrlia suportă orice, s-au mai în­
• Comuniştii de la sectorul I al E M, Teliuc, în aduna­ ° La turnătoria dc for.iă a C S. Hunedoara, în liotărî-
rea dc dare de seamă şi alegeri a organizaţiei dc bază r-a adunării de alegeri a organizaţiei dc partid s-a stabilit pentru recuperarea Iui. Tot cu pri­ scris cîteva cifre î 2.068 lei pentru
s-au angajat să depăşească prevederile planului de produc­ fo:Qvea miei comisii ichn'ce pentru studierea posibîlită- lejul discuţiei am aflat ca de fapt manopera de preparare cu mala-
ţie pe trimestrul IV ac. cu 1 000 tone minereu dc fier. ţiinr de reducere a rebuturilor. asfaltul fusese dirijat la Călan ana­ xoare manuale. 3.800 kg lemn de
a Adunarea de dare dc seamă şi alegeri de b labora­ ° In vederea realizării uror produse la nivelu.l celor poda, fără să fie trimişi şi asfal- foc care costă 1.520 lei, plus un
torul C S. Hunedoara a stabilit măsuri pentru eliminarea mai exigente cerinţe ale cumpărătorilor, organizaţia de tatorii. Să nu credeţi cumva că to­ total de 4.723 lei pierduţi pentrţi
totală a eronaţilor şi scurtarea timpilor de analiză la labo­ bază P.M.fL de la serviciile tehnice ale Uzinei „30 Decem­
ratoarele rapide, prin folosirea metodelor foto şi coloro- brie" Cugîr a stabilit măsuri de organizare a unor schim­ varăşii din Călan n-au fost sur­ o suprafaţă de asfaltare de 600
nictricc, potcnţionictrice. prinşi. Au fost, dar ce să facă ei m p. Nu am cerut aceste cifre nu­ Fiindcă asfaltul descărcat in fata magazinelor din oraşul nou Călan
o La adunarea de dare de scamă şi alegeri a organizaţiei buri tle experienţă cu alte întreprinderi din ţară şi străi­ cînd anumite treburi sini coordo­ mai pentru a le cunoaşte noi, ci am n-a fost aşternut la vreme, acum sini necesare eforturi suplimentare
de partid tle la sectorul I al E.M. Teliuc, s-a propus in­ nătate şi îmbunătăţirea activităţii serviciilor tehnice ale nate de grup (daca se poate spune făcut-o şî cu scopul de a „informa" pentru dislocare.
troducerea fişelor îimită la consumurile pentru utilaje. i*2Înci,

Cibernetica

Şi acum să răspundem la întreba­ goritmi), care sft contribuie la dez­ Există toate motivele să se spere
rea firească : Ce rol imediat înde­ voltarea gîndirii elevului. Invâţâ- într-o optimizare a invăţămîntului.
plinesc maşinile cibernetice în in- mîntul programat (cibernetic) este în In procesul acestei optimizări şi ci­
Potrivit unei statistici publicate decembrie, are la 1 ianuarie — văţămînt ? In ce constă importanţa ultimft analiză o perfecţionare a pro­ bernetica va avea un cuvînt greu de
V spus. Instruirea elevilor şi studen­
în ziarul ,.To Vim a“, atenienii con­ ttn an. şt utilitatea lor? cesului didactic obişnuit. în care
C* 17 sumau anual 4.000 tone de medica­ ★ Incontestabil că o metodă, un pro­ programa analitici este ridicaţii pe ţilor cu ajutorul dispozitivelor ciber­
w tW 0 fl O
mente, vitamine şi hormoni, can­ Şarpele ringal, care trăieşte in cedeu sau în general un mijloc nou n treaptă superioară printr-o fun­ netice va contribui la dezvoltarea
titate care este dublă faţă de anul India şi Africa de sud poate im- inttxxlu.s într-un domeniu de activi­ damentare solidă, logică şi psiho­ spiritului activ şi independenţei lor,
Recent cercetările de la Muzeul La Ulan-Ude a apărut primul 1953 şi de 15 ori mai marc decit la proşca la o distanţă de 5 m veni­ tate, îşi justifică introduce! ea în logică. va contribui ia difem iţicrca proce­
arheologie din Plovdiv (R.P. Bul­ dicţionar tibetan-ir.ii rus al plan­ începutul secolului. Acest fenomen nul, drept in ochii omului care sc măsuţa in cai'e sporeşte eficienţa Prin introducerea maşinilor ciber­ sului de învăţămint prin luarea în
garia), au descoperit o fotografie telor medicinale. ia întocmirea este legat de creşterea numărului apropie de cl. orbindu-l. netice se realizează apoi o mai pro­ consideraţie a particularităţilor indi­
deosebit de preţioasă infăţişind o lui. un grup dc savanţi sovietici au populaţiei Atenei, dar şi de dez­ ★ (randamentul) muruîî. Această ce­ nunţată individualizare a procesului viduale ale elevilor (studenţilor), va
vedere panoramică a oraşului Plov- lucrat timp de 30 de ani. Fi au voltarea asigurărilor sociale, redu­ Elevilor şcolilor rurale din state­ rinţă firească se poate extinde si la de învăţămint. activîndu-se mai micşora timpul necesar însuşirii cu­
dio. Fotografia, executată acum o studiat manuscrise vechi şi au e- cerea preţurilor la medicamente, le Iliinois. Indiana. Michigan, Kcn- maşinile cibernetice şi la aplicarea mult elevul care poate lucra sin­ noştinţelor. va contribui la dezvol­
sulă şi ceva de ani, este consti­ fecluat o serie de expediţii m Fx- crearea unor ramuri speciale ale tuckij, Ohio sî Wiseonsin (S.U.A ) lor în învâţăinînt. gur. lămurindu-şi problemele neîn­ tarea calităţilor lor intelectuale şi
tuită din şapte imagini separate tremul-Orient. medicinei şi popularizării meto­ le stă la dispoziţie o şcoală „zbu­ Prin aplicarea cibernetic ii şi a ma­ ţelese la predare. moi nl-volîtive.
care se îmbină perfect intre elek Vr delor noi dc tratament. . rătoare'' suplimentară. Este vorba De asemenea, prin introducerea Bineînţeles însă că introducerea
Fotografia are dimensiunile 2.10 m. Pc piimul loc al medicamentelor de „0 0 -6 “ care zboară la tnălţi- şinilor’ cibernetice în procesul de în- învăţării programate şi r maşinilor
Rene Maheu, directonil general ciberneticii in învăţămint se asigură
★ al U N.F S 0 .0 . a declarat că a- consumate de atenieni, figurează mca de 7.000 de metn dc la bor­ văţumînt se realizează optimizarea o continuitate mai sporită fluxului cibernetice în pitoreştii de învăţămint
Fa Moscova a avut loc săptămi- proximatio 2/S din populaţia glo­ calmantele. dul căruia sint transmise programe acestuia In ce constă această opti­ de informaţie, mai ales dc la elev constituie o problemă de perspecti­
na literaturii tătare. Cu această o- bului, respectiv 700 milioane de fe­ •Jr de televiziune. Tclecursanţii işi mizare ? (student) la profesor (examinarea se vă, mai mult sau mai puţin înde­
cazie s-au organizat seri literare mei şi bărbaţi sînt analfabeţi. El Indiferent în ce zi s-au născut, vor putea însuşi cunoştinţele de poate face mai rapid şi mai siste­ părtată. Fa trebuie precedată de
la care au participat cei mai talen­ japonezii işi serbează ziua dc naş­ limbi străine precum se vor şi fa­ In primul nud în întocmirea iinor matic). Fiind mai temeinic infor­ temeinice studii psiho-pedagogiee şi
taţi poeţi, scriitoii şi critici de artă a adăugat că această cifră creşte tere de Anul nou. Se consideră că miliariza cu noţiunile de bnză ale pixigrame şi manuale (cursuri) cu o mat asupra cunoştinţelor elevului c!e formarea unor cadre didactice
tătari. anual cu 20—25 milioane. un copil, născut de exemplu la 30 unor ramuri noi ale ştiinţei. structură logică mai precisă, adică (studentului), profesorul poate lua temeinic1 pregătite din punct de ve­
pc bază de program eibcrnrctie (nl- din timp măsuri eficiente pentru sti- dete psihologic, logic, pedagogic si
mulrrea lui la studiu, pentru reme­ cibernetic-. Altfel nu se poate scon­
Profesorul Thorkidd Rands şi colegii săi de la Şcoala medic tehnică dierea lipsurilor, pentru completa­ ta fie rezultate pozitive^»
din Stockholm au construit, pentru copiii lipsiţi de braţe, proteze spe­ rea lacunelor. Lumea viitorului nu^TMo lumea
ciale acţionate cu bioxid de carbon şi reglate cu ventilatoare aşezate in 9 S ţ fP » * ţ? .'f'v ; N o i m e to d e (ie p r o s p e c ţ i u n i Utilizarea maşinilor în pmrestil masinifor-roboţi, cum prevestesc în­
interiorul vestei (care este o parte a protezei), chiar la wneri. Cînd co­ învăţării sporeşte eficienţa cunoştin­ grijoraţi unii ciberneticicni din apus,
pilul ridică umărul, se ridică şi braţul protezei, iar cînd copilul lasă Chimistul vcst-gcimjii Ernst D.iycr pohdut, Asticl, dintr-o sută dc litri dc ţelor (se asimilează mai uşor şi ci lumea unor oameni liberi şi activi,
umărul in jos, braţul se coboară pus l.i punct o mctoil.i dc pto:;:-ec- apă, Baycr a adunat cu ajutorul pro­ durează mai mult timp) deoarece lumea marilor capacităţi creatoare.
IN F O T O : Inginerul Bo Klasson, unul dintre constructorii pro­ ţimii cu totul ieşită din comun. LI .i teinelor 1,4 micrograme dc aur. s-a constatat experiment**! că recep­ Datorită maşinilor cibernetice va n-
tezelor servind cu supă pe micuţa ANN dc 3 ani, din farjurie speciav■ I x acvatice reuşesc, priiur-un proces chi­ ★ tivitatea canalului vizunl este mai prre im tini tio de enc iHopedist.
pornit de Ij faptul c.i unele animale
(Mia. r;i Aris'otel odinioară, clar la
mic să acumuleze în organismul lor Plantele îşi schimbă culoarea în bute­ mare decît a celui auditiv : de ase­ “ n nivel mult mai înalt, va putea
menea reţinerea informaţiei pc acest
metal aflat în canrîtrţi 'nome in apă lie dc compoziţia solului în care sc dez­ canal este mai bună. să sintetizeze cunoştinţele dui cele
tic marc. Acest lucru sc* da Lor caz i anu­ voltă. Această proprietate a fest folo­ m-i diverse şi variate domenii ale
mitor proteine — de exemplu hcnio- siră de geologii sovietici pentru a de­ Incontestabil că prin învăţ'*i’'*a culturii.
dnina — care a * rc ^ unc.'c metale a- pista bogăţiile minerale ale subsolului. programată şi prin introducerea ma­ In serolul trecut. Ampe-rc. făcînd
flatc în suspensie în apă. Baycr a ren îa O simplă fotografic în culori a tere­ şinilor de învăţat cibernetice sc rea­ n clasificare a ştiinţelor, considera
să obţină pe calc sintetică aceşti „mag­ nului respectiv va indica geologilor, lizează si o scurtare a duratei învă­ cibernetica * ştiinţă a guvernării,
neţi natjra'i" dc caic s-a folosit pen­ dacă există sau nu un zăcăniînt mi­ ţat ii : cu ajutorul lor elevul va asi­
tru a lua probe dc aur uin Golful Nca- neral. mila mai repede un volum mai mate iar în dreptul acea tei ştiinţe a scris
de cunoştinţe, deoarece maşinile ci­ ca niotto urmălcrul dicton Ir Un ver­
bernetice îl obligă să - şl intensifice sificat : „ct sccura cives ut pace
activitatea intelectuală.
Modificarea staturii medii a unor Prin introducerea automatelor în Irunatur", ceea re în limba noastră
s-ar traduce : şi le asigura cetăţe­
popoare din Europa occidentală procesul de învăţămint, profesorul nilor posibilitatea de a se bucura
este apoi eliberat de unele sa ren î de pace.
Revista „Science Progres — La Na- danezii cu 7,7 cm, belgienii cu 6 7 didactice mai puţin subtile, putîn- Cibernetica s-a dezvoltat enorm
tiiiv" publică un articol al cercetătoa­ cm, germanii cu 6,4 cm, iar francezii du-se astfel ocupa cu problemele mai de la Amp^re pînă în zilele noastre,
rei Marîe-Clamle ( bamla, despre creş­ şî italienii cu 4.6 cm. Spaniolii uu au delicate ale muncii educative şi pu-
terea staturii medii la popoarele din cîştigat decît 2,4 cm. însă deviza lui îşi păstrează şi-şi
Europa occidentală în ultimii 60 dc Statisticile arată in prezert că înăl­ lîndu-se dedica în mai mare măsură spot este actualitatea, căci ciberneti­
ani. Cercetătoarea afirmă că în aceas­ ţimea medic a recruţilor suedezi şî nor­ cercetărilor ştiinţifice (psihologice, ca zilelor noastre este chemată toc­
tă perioadă înălţimea medic a vc:t- vegieni este dc 1,77 iii, a olandezilor — metodice, didactice etc.). Deci, de­ mai să asigure oamenilor posibilita­
curopenilor a crescut în uncie czzuri 1.76 m, a danezilor — 1,75 m, a vest- finite de a-1 împiedica în muncă sau tea de a se bucura de pare. Este
cu aproape 11 cni. Pc primul loc sc
•utncază olandezii, cu o creştere medie gcrmanilor — 1,73 ni, a belgienilor şi de a-i mccaniz.a munca, automate­ sensul şi semnificaţia ei majoră.
Ic 10,3 eni, după care urmează elve­ elveţienilor — 1,72 ni. Singurii care le îi vor scurta considerabil drumul (Sfirşit)
ţienii cu 8,6 cm, apoi suedezi şi norve­ nu depăşesc graniţa celor 1,70 ni sînt şpre do bî tuli rea măiestriei pedago- IO N D R A G A N ^ '
gieni, respectiv cu 8,4 cm şi 8,1 etn, italienii şî spaniolii.
lector umv.r