Page 31 - 1964-11
P. 31
Sr, 30M pog. 3
Drumul tecialismalai
COMBINATUL SIDERUB6 IC HUMEHOARA
Organizaţiile de partid au acumulat o oferă din stocuri supranorma-
experienţa bogată în conducerea econo Paul Anghel: Scriitorul se refugiază în lumea fic
miei. Ele $î-au lărgit mult sfera de preo ţiunii inuginînd o nucă insulă — Pit- five urmăfoarele m ateriale:
cupări, rezolva cu o competenţă tot mai „ARPEGII LA ŞIRET» caîrn — în care cîţiva britanici şi cîţi-
mare situaţiile pe care le ridică viaţa. va negri se hotărăsc să înceapă o viaţă — ru lm e n ţi;
Pe şantierele I.C.S. Hunedoara, organi Reportajul cîştîgă pc zi cc trece noi cu totul nouă, să creeze o altă lume.
zaţiile de partid sesizează tot ceea ce valori, îşi extinde aria Ia aspecte tot Dar (şi acum se analizează subtil o — fitinguri ;
«Ste nou şi preţios în activitatea cons mai variate ale vieţii contemporane, marc gamă a defectelor individuale şi
tructorilor, contribuie la dezvoltarea surprinde noi realităţi sau, în unele ^onrecinţclc lor în viaţa socială) viciile — ventile d e m icşo ra re a presiunii ;
iniţiativei creatoare a muncitorilor, îi cazuri, îşi repetă obiectul pentru o mai fundamentale ale oamenilor se păstrea — p lă cu ţe d e m etal d u r;
mobilizează la înfăptuirea sarcinilor de marc adîncirc. „Arpegii la Şiret" csîc, ză şi aicî, se analizează germenii im
plan. tehnicienii a permis organizaţiilor de citorii noştri. Unele articole ca: „Stilul din acest punct dc vedere, o nouă carte perialismului, ai colonialismului, ai ra — reactivi d e laborator ;
sismului, ai simţului dc proprietate. In
Adunările de alegeri care au avut loc bază să elaboreze măsuri concrete pen muncii de partid în conducerea econo despre Moldova. ccic din urmă se va aîunge la un război — sticlărie şi alte a rtico le de laborator ;
au evidenţiat faptul că organizaţiile de tru fiecare caz în parte, să găsească cele miei'1, „Să ridicăm nivelul conducerii dc Meleagurile moldovene, cu zbuciu între negri şi albi, război în caic vor
partid s-au situat în fruntea acţiunilor mai eficiente metode pentru atragerea către organizaţiile de partid a activită mata lor istoric, au predispus întot muri cei nevinovaţi. — m ate riale de p ro tecţie ;
de realizare a indicatorilor dc plan. Edi colectivului la învingerea greutăţilor, la ţii economice" şi altele, au fost indica deauna la contemplaţie. Cetăţi, ruine,
Purceii asistă cu neputinţă la desfă
ficator în acest sens este felul în care lichidarea lipsurilor. La cariera de cal te spre a fi citite de către lucrătorii legende, harnici istoriografi, iluştri căr şurarea violenţei dar, spre deosebire de — p ie se d e sc h im b auto pentru u rm ă
au fost realizaţi, în cele 9 luni din acest car de la Crăciuneşti care este la o de noştri. Articolele publicate pc teme turari şi scriitori, ca şi vechiul şi „dul Maillat şî Rudolf Lang, are puterea toarele m ă rc i: I.M.S. G a z 69 şi 6 7 ,
an, principalii indicatori din planul teh părtare mare de sediul şantierului, la economice, mai ales din domeniul cele" grai moldovenesc stîrncsc reve (datorită şî contactului tardiv cu negrii)
nic, economic şi financiar al întreprin un moment dat s-a constatat că înfăp construcţiilor social-culturale, au consti rie şi îmbie la meditaţie. P o b e d a , M oscvici, S.R . 101, F r a g a R.N.
derii. Planul producţiei globale a fost tuire.! sarcinilor dc producţie este în tuit de asemenea pentru comuniştii şi Paul Anghel sparge cătuşele acestei dc a sesiza cauza râului şi dc a înţelege
că putea Ia un moment dat să-l o-
realizat în proporţie de 100,52 la sută; greunată din cauza slabei aprovizionări cadreJe economice dc conducere dc la viziuni melancolice şi demonstrează că prească. şi altele.
productivitatea muncii a crescut cu cu uneile materiale şi a lipsei de disci şanticruJ IV construcţii un bun prilej azi „vechea Moldovă s-a mişcat tecto
peste 5 !a sută, iar 1a preţul de cost am plină. Organizaţia de baza de la şantie de schimb de experienţă. Ele au ajutat nic mai sprc viitor — „o leacă !". In Idealul de a crea o lume nouă nu e Informaţii sup limentarela serviciul aprovi
realizat şi depăşit angajamentul de eco rul II construcţii a analizat aceste feno biroul organizaţiei de bază să se orien noul peisaj a! Moldovei, diminutivul abandonat. Acum Purceii are conştiin
nomii pe anul 1964. In această perioa mene şî a repartizat membrilor biroului teze spre acele probleme dc care depin capătă valoare,-» unui tonic superlativ. ţa puterii dc înlăturare a violenţei. Per zionări, telefon 2531, interior 37.
dă s-au dat în folosinţă oamenilor mun sarcini concrete pentru a controla per de mersul norma! al lucrărilor. Solici In imaginea trecutului se înscrie cu li spectiva este încurajatoare.
teră vie prezentul. Departe de a fi o
cii 742 apartamente, o şcoală cu 16 săli manent felul în care sînt aprovizionaţi tam sprijinul redacţiei şi în ceea ce pri antinomie, cele două aspecte creează o
de clasă, două puncte comerciale etc. constructorii cu materialele necesare. veşte extinderea metodelor care asigură „DIN LIRICA MARII"
Membrii biroului s-au deplasat mai des imagine inedită a Moldovei.
Aceste rezultate se datoresc activită o calitate superioară în executarea lu
ţii organizaţiilor de partid care au fost Ia acest şantier unde au rezolvat U faţa ci arilor. Noi avem o oarecare experien Roberf Merîe: lie —
în permanenţă forţa mobilizatoare în locului o seamă d? aspecte legate de în ţă acumulata privind felul în care tre
lupta pentru aplicarea hotărîriJor parti tărirea disciplinei în muncă. Datorită buie si activeze comisiile obşteşti de Impresionant fenomen al naturii, ma
muncii entuziaste a constructorilor, zi
dului şi guvernului. Comitetul de partid lele trecute a fost dată în exploatare prerecepţii şi de calitate. Am dori ca rca a inspirat şi însufleţit scrisul mul
a ajutat grupele dc partid şi organiza această metodă care a dat rezultate po tor poeţi. Editura pentru literatura ne
ţiile de bază, să-şi concentreze atenţia cariera de la Crăciuneşti care va asigu zitive la şantierul IV construcţii să o Noul roman _al lui Robcrt Merle în- oferă o antologie a celor mai frumoase
spre realizarea sarcinilor cc revin între ra furnalelor şi cuptoarelor dc var de extindem şî pe celelalte şantiere. sefie o continuitate tematică şi încear versuri din poezia romîncască închi
că să^ dea rezolvare unei problematici
de
la Hunedoara cantităţi însemnate
prinderii, spre înfăptuirea angaiamen- calcar. In întreprinderea noastră toate efor esenţiale : atitudinea omului faţă de nată mării.
telor h ia t n întrecerea socialistă. In turile sînt concentrate în prezent pentru vîolerfcţă. Secolul nostru, însîngcrat dc Demn de remarcat este faptul ca a»
Pe «antierele noastre a devenit o obiş
struirea periodică a secretarilor cn cele nuinţă ca o dată cu prelucrarea sarci realizarea ru succes a sarcinilor din pla două mari răzbnaîc mondiale deschide vtm dc-a face cu o antologie tematică
mai actuale probleme care au stat în nul de producţie pc trimestrul IV şi pre cu pravitate o asemenea întrebare. şi nu cronologică sau pe autori. Se ur
faţa comitetului dc partid, organizarea nilor de nroducţie în rîndnl construc gătirea condiţiilor pentiu înfăptuirea in Primul roman al lui Robert Merle, măresc patru atitudini fundamentale ale
torilor, să se facă cunoscute şi terme
unor schimburi dc experienţă şi altele, nele de predare a lucrărilor, să se dis dicatorilor dc olan din anul viitor din „Wcek-cnd la Zuydcootc”, distins cu sensibilităţii uoetice feţâ dc marc, pa
au făcut ca organizaţiile de bază să cute ce trebuie făcut pentru scurtarea primele zile. Sîntcm convinşi ci redac premiul Goncourt, avea ca erou prin tru laturi ale impresiei şi sublimării
atragă cu mai multă eficacitate colecti (-'.•minelor c» ncntrn îmbunătăţirea cali ţia ne va ajuta şî în viitor cu aceeaşi cipal pc Maillat. pacifist dezorientat poetice.
vele de muncă la înfăptuirea sarcinilor. tăţii lucrărilor. In felul acesta fiecare eficacitate în generalizarea experienţei anarhic ce se lasă ucis duna cc omo- „Marc acternum" înregistrează o pri
Ca urmare, organizaţiile dc partid sînl şantier, fiecare brigadă cunoaşte exact pozitive în munca de oar'id, în creşte mă ipostază a culuî poetic în faţa mării :
cI 'nsuşi pc alţii. Rudolf Lang din
într-un contact direct cu problemele cc arc de făcut. Ca exemplu pot fi ară rea competenţei organizaţiilor dc baza „Momea c meseria mea", c mult evo sentimentul eternităţii stîrnit dc masi
producţiei, înţeleg mai profund fenome tate lucrările de la cuptoarele 7 şi 8 din în conducerea economici, la rezolvarea luat faţă dc Maillat, el acceptă violcn- vitatea legănată a valurilor, dc adînci- — Diferite articole de uz casnic ;
nele economice care au loc în viata şan secţia O S.M. II. care au fost terminate operativi a diverselor aspecte pe care le ţa, o teoretizează şi o practică, dar în nica albastră şi transparentă a apei.
tierelor, asigură într-o măsură mai mare înainte de termen cu 5 şi respectiv 39 ridici viaţa. acelaşi timp îşi pregăteşte propriul „Omul şi marea" — o altă ipostază. — Servicii complete de apă, vin, lichior;
participarea tuturor membrilor de dc zile. Rezultate pozitive s-au obţinut ştreang. Prin Purceii din „Insula" avem Este vorba dc confruntarea tăcută din
partid la lupta pentru realizarea sarci şi la modernizarea unor furnale. La CO VA LIO V CORN EL tre mar| fenomene ale naturii (munţi, — Diferite obiecte decorative din sticlă co
nilor economice. aceste lucrări s-au evidenţiat îndeosebi secretar al Comitetului dc partid un alt unghi dc vedere asupra violen fiordurile îngheţate ale nordului, stepe
Mulţi mcmhri şî candidaţi de partid brigăzile conduse de comuniştii Iulîu I.C.S. Hunedoara ţei. Aici se analizează cauzele ei şi se ncsfîrsite etc., în cazul nostru — ma lorată; scrumiere, vaze flori, fructiere,
sînt fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea Clcp, Gheorghe Cuşmir, Ioan Koveci. Întăreşte protestul social. rea) şi om, cu semnificaţia şi destinul bomboniere etc.
socialistă, au o bogată experienţă în ac Cornel Stan si .altnlc. La cuptoarele 7 ji existenţei sale.
tivitatea dc şantier. La locurile lor dc 8 dc la O.S.M. II. lucrările de zidărie Farmecul specific al litoralului nos — Obiecte de laborator;
muncă, comuniştii sînt aceia care însu refractară au primit calificativul „foar tru, aroma Sa de antichitate presărata
fleţesc prin exemplul personal şi pe cei te bine". cu numeroase vestigii a creat nostalgia — Articole de ambalaj.
lalţi muncitori. Rezultate bune an obţi La generalizarea experienţei pozitive plecărilor, gustul evadărilor exotice în
nut în întrecerea socialistă brigăzile con. în munca dc partid, la ridicarea rolului trecutul îndepărtat („Ţărm pontic").
duse dc comuniştii Gabriel Gros, Cor dc conducător politic al organizaţiilor Şi fără îndoială, dragostea nu putea
nel Stan, Lcontin Oprea şi altele. dc ba2ă. un ajutor prerios l-am primit să lipsească. Nisipurile aurii ale plaje
In procesul de producţie s-au ivit şî din partea ziarului ..Drumul socialis lor. crestele argintii ale valurilor înfio-
greutăţi, au existat şi lipsuri. Legătura mului". Articolele publicate în coloane ratrţ de lună au inspirat unele din cele
permanentă cu muncitorii, inginerii şi le ziarului sînt citite cu interes de mun mai frumoase versuri dc dragoste („Cîn-
tccul dc dragoste al mării").
Noua antologie cuprinde cele mai RAIONUL ILIA, REGIUNEA HUNEDOARA
E c o n o m ii prin in o vaţii frumoase versuri scrise în literatura
noastră pc tema mării. Avînd şi avan
tajul unei prezentări grafice excepţio A N t i A J G A Z A
Anul aresta, mişcarea de inovaţii mic antecalculatâ în valoare de nale, cartea sc ridică la nivelul celor
de la U. V Călan s-a lărgit mult faţa 1.742 059 lei şi o economie postcalcu- mai înalte exigenţe.
de anul trecut in rîndul inovatori lată în valoare de 837.419 lei. — artificieri autorizaţi pentiu
lor au intrat noi muncitori, ingineri Dintre inovatorii care au prezen „ARTA POPULARA
şi tehnicieni In acelaşi timp a cres tat rele mai multe inovaţii la cabi puşcare electrică
cut numărul in o v a ţilo r şi mai ales netul tehnic şi cu eficientă mare se IN ROMÎNIA"
eficienta economică a acestora. Jn numără tov. Nirolae Mateşoi, Cons — mineri
perioada celor 10 luni care au tre tantin Pînzaru, Gheorghe Bota. Ro Albumul „Arta populară în Romînîa",
mul us Bota, Petru Dăncscu şi mulţi
cut din acest an în secţiile uzinei apărut sub îngrijirea editurii „Meridia
alţii. ne", prezintă succint caracteristicile cele — ajutori mineri
noastre s-au aplicat un număr de 70 N IC O L A E M A N EA mai importante ale artei populare ro-
de inovaţii. Acestea aduc o econo tehnician cu inovaţiile mîneşti. Fotografiile (alb-negru şi co — electricieni
lor) sînt astfel alese îneît să realizeze
un tablou general al artei noastre — lăcătuşi
populare şî în acelaşi timp sa constituie I
exemplificări st argumente sugestive — muncitori necalificaţi.
pentru text (Borîs Zdcrciuc, Paul Pc-
trescu, Tancrcd Bănaţeanu).
Albumul este prezentat cu ajutorul Angajarea se face în condiţiile prevăzute de
M ARIA BARA — Haţeg. Redacţia dumneavoastră au dat posibilitate citi unui studiu clasificat pe ramuri ca : dispoziţiunile legale în vigoare.
noastră apreciază activitatea pc care o torilor ziarului nostru să afle modul în arhitectură, crestaturi în lemn, ţesă
desfăşuraţi în calitate dc coresponden care îşi petrec timpul liber colectiviştii turi si cusături, ceramică, port etc. Lămuriri suplimentare se
tă. Materialele trimise ne-au fost dc un din comuna Şard. Serile culturale orga Calitatea buni a fotografiilor, utili
real folos. Informaţia în care nc-aţi re nizate la căminul cultural din locali tatea şi rigoarea ştiinţifică a textului dau la telefon Brănişca 13.
latat despre sărbătoarea cc a avut loc tate, atît cu cartea, cu formaţiile artis asigură albumului caracterul unui stu
la şcoala din satul Ruşi nc-a parvenit tice, cît şi în jurul micului ecran al te diu expozitiv dc largă utilitate pentru
însă tîrziu, fapt cc a împiedicai publi levizorului, au fost deseori subiectul in marele public şi străinătate.
carea ei. Dorim ca în continuare să nc formaţiilor publicate în coloanele zia TIBERIU ISTRATE
scrieţi cît mai mult. rului. Ştim că o data cu anotimpul rece,
DO M IŢIAN DUM1TREAN — Şard, activitatea la căminul cultural va fi şi I.R.I.C. D E V A
raionul Alba. Dc multe ori scrisorile mai bogata. Aşteptăm deci să nc scrieţi. Primele exerciţii matematice
ccr efort, încordare, atenţie şi...
uneori colaborare. angajează imediat pentru abatorul din
In fotografic : Elevii Ostafî- Ha}eg muncitori calificafi în meseriile:
i a . ciu Rodîca şi Andreîca Ion din
clasa 1 A a Şcolii pedagogice — M Ă C E L A R ;
La unităţile nr. 26 şi 27 din ora ment pentru ambalaj Tovarăşii de ,,K.nmcnski" din oraşul Deva, la MAR TI 10 NOIEMBRIE 1964
şul Petri Iii. aparţinînd O C L produ Ia O .C.L. trebuie sa fie mai pre maşina dc calculat. — M E Z E L A R .
se alimentare din Petroşani, brinza ocupaţi de asigurarea magazinelor
telemea, preparatele din carne şi tu ambalajele necesare Foto : V. O N O IU CINEMA Muzică dc dans ; 21,15 Ediţie radio Se asigură cazarea în dormitor comun.
grăsimea se servesc în pungi, pc P G A lN A fonică Ion Creangă ; 21,35 Din crea
motiv câ lipseşte hîrtia de perga muncitor DEVA : Rezervat pentiu moarte ţia dc muzica uşoară a compozitori Cererile se vor adresa la /./?./.C. Deva, Piaţa
— cinematograful „Patria" ; flo a lor noştri ; 22,58 Muzică dc dans. Unirii nr. 3, telejon 2173. _______
rea Manlo — cinematograful PROGRAM UL II : 8.35 Piese in
„Al ta" ; PETR O ŞA N I : Păşesc prin strumentale ; 9,03 Muzică uşoară ;
Moscova — cinematograful „Repu 9.30 Vorbeşte Moscova ; 10,00 Melo
blica" ; Ai nouălea ntime — cine dii populare; 10,30 Muzică ; 10,50
matograful „7 Noiembrie- ; LU - Piese instrumentale; 11,03 Muzică
PENI : Kozara — cinematograful corală dc Sigismund Toduţă ; 12.15 AVIZ IMPORTANT
„Cultural" ; A LB A IUL1A : Drama Almanah ştiinţific : 12,40 Coruri din
ciocîrliei — cinematograful „V ic opere ; 13,03 Noi înregistrări dc mu
FaptcJc care dovedesc schimbările pro de deviz s-au realizat pe aceleaşi căi şi La buna desfăşurare a lucrărilor a toria" : La strada — cinematogra zică populară Interpretată dc Victoria
funde petrecute în viaţa satelor raionu la construcţiile şcolare din satele Cîm- contribuit şi fapiul că sfaturile popu ful ,.23 A ugust"; S E B E Ş : îmblân Darvai, Ştefan Tudorachc şi Har.i- Ministerul Industriei Petrolului şi C himiei— D.G.A.D.
lui IIia sînt multe la număr. Din aces puri de Sus, Ridulcşti, Dumbrăviţa şi lare raional şi comunale au analizat în zitorii de biciclete — cinematogra lambic lovită ; 13,30 Muzică uşoara :
tea atrag atenţia şi construcţiile so- altele. sesiuni aceste probleme şi au luat mă ful „Pmgresul" ; Unde-i generalul 14,00 Concert dc prînz ; 14,30 Arii
cial-culturalc. Dar pentru a ilustra mai Experienţa dobîndîtă a fost genera suri din cele mai corespunzătoare. Ana — cinematograful „ S e b e ş u l " ; şi duete dc dragoste din operete ; Anunţă urmăfoarele examene pentru instalatorii
bine schimbările survenite este suficient lizai.! şi îmbunătăţită. Au apărut noi lize asemănătoare s-au făcut şi în şe O R A ŞT JE : Rebelul magnific — ci 15,05 Solişti de muzică uşoară ; 16,00 autorizaţi în aragaz :
să consultăm datele statistice a două pe iniţiative, din ce în cc mai valoroase. dinţele dc contilct executiv. In cadrul nematograful „Flacăra" ; H AŢEG: Cu cîntccul şi jocul de-a lungul Du
rioade : cea dinaintea anului 1944 şi Astfel, pentru ridicarea unor construcţii sesiunilor s-au popularizat rezultatele Lovitură de pedeapsă — cinema nării ; 16,30 Muzică din oocra „Ita
cea din prezent. In trecut, peste 30 dc mai dc amploare cum au fost şcolile pozitive, experienţa acumulau şi s-au tograful „Popular" ; BRAD : Totul lianca în Alger" de Rossini ; 17,10 — 16-18 noiembrie 1964—examen pentru instala
sate nu aveau localuri proprii dc şcoală, medii din Ilia şi Certcj au participat lo criticat unele deficienţe, râmîne oamenilor — cinematogra Muzica de promenadă : 1S.00 Cîntccc torii noi (categoria limitat şi nelimitat);
în numai două sate existau cămine cul cuitorii mai multor comune, atît prin O influenţă pozitivă în mobilizarea ful „St. roşie" : SIMERTA : Litur de dragoste ; 1S.45 Muzică corală ;
turale, cinematograf nu exista în nicî o contribuţie voluntară cît şi cu muncă comitetelor executive la grăbirea ritmu ghia de la miezul nopţii — cine 19,40 Dîn muzica popoarelor : 20.3Q — 18-21 noiembrie 1964—examen pentru reexami
locaJiLatc, iar dispensar în local propriu patriotică. La Ilia, la construirea celor lui lucrărilor, în descoperirea şi folosirea matograful „M ureşul-, Muzică din operete; 21,15 Muzică
era doar unul. 10 săli de clasă dc la şcoala medie, cc resurselor locale au avut-o şi unele ar uşoară ; 21,35 Prelucrări corale . narea instalatorilor reuşiţi în anii 1958 şi 1959.
In anii de după eliberare, sub condu tâţenii din comuna CHrmăzineşii au ticole publicate în ziarul „Drumul so RADIO
cerea organelor şi organizaţiilor dc contribuit cu 10.000 kg. var, pc care cialismului", care au cuprins aspecte din TELEVIZIUNE Cei care nu se vor prezenta la reexaminare vor
partid, slaturilc populare au pus un ac l-au făcut pc plan local, cei din Guia- raionul Ilia şi din regiune. Au fost popu PROGRAM UL I : 5,06 Cintcce ;
cent deosebit pe mobilizarea resurselor sada au fasonat o bună parte din ma larizate unele metode şi iniţiative cît şi 5,40 Melodii populare ; 6,10 Muz'că 13,30 Universitatea tehnică la te pierde autorizaţiile respective prin anulare.
locale şi a tuturor cetăţenilor la execu terialul lemnos, iar cei din Vorţa, Sîrbi cei mari harnici deputaţi şi cetăţeni. In uşoară ; 6.30 Dansuri de estradă ; 7,06 leviziune : 19,00 Jurnalul televiziunii;
tarea unor construcţii de interes obştesc. şi Lăpuşnic au participat la lucrările de egală măsură au mobilizat şi uncie cri Muzică uşoară ; 7,30 Sfatul medicului; 19.10 Ştiţi să desenaţi, copii?: „Bă Examenele se fin îa sediul Bazei I Bucureşti,
Bilanţul acestor ani arată câ s-au cons construcţie cu braţele şi atelajele. tici făcute prin ziar cum au fost schim 7,4 5 Mici piese dc estradă ; 9,06 Me ieţelul strănută 1“ — povestire dc strada General Budişfteanu nr. 11 bis.
lodii populare interpretate la dife
truit şi dat în folosinţă în satele raio Asemenea rezultate au fost obţinute barea destinaţiei fondurilor votate din Octav Pancu-Iasî ; 19,30 Şah ; 19,40
nului Ilia din fonduri bugetare şi din şi în construirea altor obiective cum contribuţia voluntară la Roşcani, Visca rite instrumente ; 9,30 Muzică uşoa Muzică populară. Interpretează or
ră \ 10,03 Mici pîcsc pentru formaţii
contribuţia voluntară 57 şcoli cu 157 sînt dispensarele medicale din Alniaş şi Furcşoara sau rămîncrea în urmă a de cameră; 10,30 D;n folclorul mu chestra Sfatului oopular din Oradea;
săli de clasă, 48 cămine culturale, 5 dis Sclişte şi Lăpugiu. In ultimii ani, în lucrărilor la şcoala din Tîmăviţa, a că zical al regiunilor patrie; : melodii din 20.10 Em'siunc dc ştiinţă : Din viaţa
pensare medicale, un cinematograf, în tr-un număr tot mai marc de sate s-au minelor culturale din Leşnic şi Tătărăşti. Transilvania; 11,00 Muzică din ope peştilor ; 20,30 Popasul. Froul acestei
38 de sate s-a introdus curentul elec construit noi localuri pentru magazine Acum, cînd în satele raionului au loc rete; 11,30 Radio Prichindel: „Ma comedii, pl:ne dc situaţii amuzante,
tric, iar 34 s-au radioficar. Sînt cifre săteşti, unde cetăţenii şi-au adus o con adunări populare pentru votarea con rinei şî blocurile turn"; 11,45 Pot este un academician care a luat liotâ-
care demonstrează câ în satele noastre tribuţie importantă. Noile magazine din tribuţiei voluntare, comitetul executiv puriuri interpretate dc orchestre do rîrca să petreacă cîtcva săptămîoi în
sc făureşte o viaţă nouă, îmbelşugata. satele Sulighcte, Bacca, Valea-Lungă, aî sfatului popular raional a orientat mandoline ; 12,03 Melodii populare „Oaza singurătăţii şi a liniştei" dc la strada Abatorului nr. 2, telefon 3797
La realizarea acestor obiective, în ra Mintia şi altele au contribuit la înfru sfaturile populare comunale să foloseas interpretate dc Vasile Cânănău, Ion (ară. Pe eroul nostru îl vor aştepta,
ionul Ilia s-a acumulat o bogată expe museţarea lor. că fondurile votate pentru terminarea Copil şi Stancîu Simion ; 12,30 Pe însă, o scama dc surprize şi situaţii Livrează fără reparfiţie pe bază de comenzi:
rienţă. Consultînd masele de cetăţeni, Faptul ca în toate centrele de comu construcţiilor începute, în vederea asi tenie internaţionale; 12,40 Muzică neprevăzute ; 21,40 Sclectiuni dîn o-
dînd viaţă propunerilor acestora, la nă există cămine culturale, a permis în gurării de noi săli dc clasă pentru des dc estradă ; 14,10 Formaţii vocale de peretc. Tn încheiere r Buletin dc
multe din construcţiile obşteşti s-au fo cheiere.! procesului dc cineficarc a raio făşurare.! în cit mai bune condîţiuiii a muzica uşoară ; 15,00 Arii din opere; ştiri şi buletin meteorologic. — articole de marochinârie (cureluşe ceas, cordoane);
losit pe scară largă resursele locale de nului încă din anul 1963. învâţămîntului general dc 8 ani, electri 15,30 Orchestre de muzica populară ; — produse ţărăneşti (mături de nuiele cu şi fără coadă, cozi
materiale ca lemn, piatră, pietriş, cără Obţinerea acestor rezultate a fost ficări ctc. Pînă acum s-a stabil't termi 16,10 Dîn viaţa muzicală a oraşului Buletin meteorologic
midă, var şî altele. La executarea lucră posibilă şi ca urmare a folosirii pe sca narea a încă 12 şcoli dc 4 şi 8 ani cu Craiova ; 16,49 Cîntece patriotice ; pentru lopeţi, tîrnăcop, topor, cazmale) ;
rilor cetăţenii au participat prin mun ră largă a formelor organizatorice dc un total de 32 săli de clasă, construirea 17,00 Muzică moară de Mi.şu lancu ; PENTRU 24 ORE — lichid de frînă hidraulică in bidoane de 0,750 litri;
că patriotică. Ca urmare construcţiile masă. Prin studiile şi propunerile făcn- a 9 cămine culturale, a unui dispensar 17,15 Scrisori din ţară ; 18,05 Pîcsc Vreme închisă şi umedă, cu cerul — ştergâtoare pentru picioare tip fagure, din fier;
s-au realizat cu un volum redus dc le, comisiile permanente, în special cele medica! şi altele. In perioada care ur instrumentale ; 19,15 Universitatea mri mult acoperit. Vor continua sa
cheltuieli, comparativ cu cele din deviz. de gospodărire comunală, au indicat so mează atenţia noastră este îndreptată tehnică radio ; 18,30 Program muzical cadă ploi temporare. Vîntul va sufla — pastă „PURATIN" pentru spălat mîinile de ulei şi grăsimi. în
Aşa dc pildă, la construirea şcolii dc 4 luţii din cele mai economicoase. In ace spre asigurarea materialelor necesare cerut de muncitorii de la G.A.S. din moderat, cu intensificări locale dîn tuburi de 40 grame; I
ani din satul de munte Runcşor, unde laşi timp comitetele de cetăţeni dc cons construcţiilor. comuna Odober.ti — raionul Focşani sud-est. Temperatura acrului va fi — praf „PIM“ pentru curăţat tacîmuri şi veselă, in pungi a t kg.
numărul locuitorilor este mal mic, s-au trucţii în fruntea cărora au activat de Sub conducerea organelor de partid, şi a colectiviştilor din comunele Va cuprinsa ziua între 7 şî 14 grade, iar
folosit pc scara targa materialele din re putaţii, au organizat munca şi au urmă şi în anul viitor în raionul Ilia <e vor lea cu Apă — raionul Tîrgu-Jiu şi noapîea între 3 şi 7 grade.
surse locale, iar altele au fost confecţio rit în permanenţă mersul lucrărilor. Dc termina o scrie de lucrări dc interes Gîsteştî — raionul Videle: 19,40 Mu PKNTHU ll|<M ■' l'dAHKLE Oe asemenea execută, prin unitatea din Cisnădie;
nate dc cetăţeni. Drept rezultat lucră putaţî ca tov. Gheorghe Lupşa. Teodor obştesc deosebii de importante. zică uşoară interpretată dc Johnny 9 7.ILE
rile au costat mai puţin de 30.000 Ici în Sorinca, Aurel Roncea, Ioan Mihuţ şî TEODOR VAS1U Hallyday ; 20,30 Noapte bună, copii: Vreme închisă, favorabilă ploilor. — reparaţii cintare, lucrări de lâcâluşerie, sfrungârie.
loc de 90.000 lei conform devizului. Re mulţi alţii şi-au cîştigat stima tuturor preşedintele Comitetului executiv Povestea „Vulpea şi Gîscanul" ; 20,40 Temperatura în uşoară creştere.
duceri între 35-40 la sută faţă de preţul cetăţenilor din satele respective. al Sfatului popular raional Ilia