Page 33 - 1964-11

P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E . V N I Ţ I - V A I
D c g 'c nc.’â i Vsziîa delegaţiei de prieîerole
CITIŢI sovieîo-romfae îi oraşul Braşov
mii socialismului DE AZI (pag. 2-a) sovicto-romînă care la invitaţia Con­ cosele obţinute de oamenii muncii
IN NUMĂRUL
BRAŞOV 10 Coresp. Agcrprcs —
Delegaţia Asociaţiei de prietenie
puterii
din oraşul Braşov în anii
0 Arta în sprijinul muncii ;
populare.
0 Experienţa înaintată —
In încheiere, vorbitorul a trans­
siliului General A.R L.U.S. a
luat
mis un cald salut oamenilor sovie­
larg răspindilă ;
parte la manifestările prilejuite de
sărbătorirea celei clc-a 47-a aniver­
tici. urîndu-le noi succese pe dru­
0 Evidenţiat în întrecerea
A luat apoi cuvîntul V. V. Erm i-
tombrie a făcut marţi o vi/.ită in
socialistă ;
lov. lăcătuş la
Uzinele
„Krasnîi
oraşul Braşov.
O La Expoziţia realizărilor sări a Revoluţiei Socialiste din O c­ mul construirii comunismului.
economiei naţionale a R. P. In cursul dimineţii, membrii dele­ Proletar" clin Moscova, membru al
Komîne ; gaţiei. condusă de I B. Stukalin, au C C . al P.C.U .S.. Erou al Muncii
fost oaspeţii constructorilor de trac­ Socialiste, care a înfăţişat re alizării
O Un bun inginer se pre­ obţinute de poporul sovietic în ope­
găteşte în primul rind în in­ toare. ra de construire a comunismului.
Dupii-aminzâ. membrii delegaţiei
stitut ; sovietice s-au întîlnit cu oameni ai V. V. Krmilov a urat oamenilor
(pag. 3-a) muncii din localitate. muncii clin R P. Romină noi suc­
Q De peste hotare ; Salutind prezenţa oaspeţilor so- cese în opera do construire a so­
(pag. 4-a) \ietici în Braşov, rectorul Institu­ cialismului. In încheiere, orchestra
A N U L XV). NR. 3070 M IE R C U R I 11 N O IE M B R IE 1964 4 p a g m lj 20 b o n i tului politehnic din localitate. V. populară „Mioriţa* din localitate a
Hoffmann. preşedintele Consiliului prezentat un program de muzică
regional A R.L.U .S., a înfăţişat suc- populară romîncască.
î n c e n t r u l a t e n ţ i e i
a n c h e t a ^ CUM A ŢI PREGĂTIT
mbogaiireu cunoştinţelor n o a s t r ă , IERNATUL ANIM ALELO R?
PROFESIONALE N e a fla m în p e rio a d a cind în fie c a re u n ita te a g ric o la se iau din cantitatea totală de lapte să fie
m ăsuri p e n tru b u n a ie rn a re a a n im a le lo r, tn ve d e re a b u n e i în ­ valorificată. Dar, pe baza . măsurilor
luate pentru mai. buna hrănire a vi­
ALE MUNCITORILOR g rijiri şi fu r a jă ri a a ce sto ra in p e rio a d a d e s ta b u la ţie , c o le c tiv iş ­ ţeilor, cantitatea de lapte marfă a
tii au fă c u t p re g ă tiri te m e in ic e p rivin d a s ig u ra re a fu ra je lo r n e c e ­
crescut onul acosta la mai bine de
sare şi a u n o r c o n d iţii c o re s p u n z ă to a re d e a d ă p o s tire .
lizate.
De la începutul anului şi pînă în nu se aprovizionau cu materialele Pentru a c u n o a ş te m ai în d e a p r o a p e fe lu l în care s-au p re o c u ­ 50 la sută din totalul producţiei rea­
prezent, colectivele întreprinderilor necesare pentru toate orele de mun­ p a t c o n s iliile d e c o n d u c e re a le G .A .C . de rezolvarea a c e s to r p ro ­ Ceea ce s-a 'dovedit bun din expe­
din regiunea noastră au obţinut că. Apoi, ei aşezau materialele prea b le m e am s o lic ita t cîtorva c o n d u c ă to ri d e u n ită ţi şi spe cia lişti să rienţa de pînă acum se va aplica şi
succese frumoase în producţie. departe de locul de muncă. Din a- ne vorbe ască d espre fe lu l cum au p re g ă tit ie rn a tu l a n im a le lo r, pe viilor. Situaţiile privind raţiile
Aproape toate şi-au depăşit sarci­ ceastă cauză erau necesare multe calculate pc categorii şi specii de a-
nile de plan, au îmbunătăţit calita­ mişcări inutile, cm c făceau ca tim­ la tă ră s p u n s u rile p rim ite : nimale se vor întocmi lunar In func­
tea produselor, au redus preţul de pii neproductivi să fie mari. Pentru ţie de stocul de furaje existente, De
cost Pentru dobindirca acestor rea­ înlăturarea deficienţelor. Nicu Y a ­ Furaje în canUtăţi îndestulătoare asemenea, din hrana zijnică a vacilor
lizări au fost aplicate în producţie sile lc-a explicat şi demon­ de lapte nu vor lipsi concentratele.
măsuri tehnico-organizatorire efica­ strat practic celor doi muncitori Jar inginerul şi preşedintele vor ur­
ce In mod deosebit a contribuit la cum îşi organizează el munca. Invă- şi bine gospodărite mări îndeaproape administrarea co­
aceasta îmbogăţirea cunoştinţelor ţind din experienţa lui, muncitorii rectă şi la orele stabilite a raţiilor
profesionale ale muncitorilor. Popa Vale»- şi Honea loan clan lu­ — Din experienţa acumulată pînă nuri, dîn care mare parte slnt de tri­ Întocmite.
Despre acest lucru corespondenţii crări de ralitntc bună. îşi depăşesc In prezent nc-om convins ce impor­ foi şi lucerna, mai bine de 400 tone Importanta concentratelor In hra­
şi colaboratorii ziarului nostru ne planul de producţie. tanţă deosebită prezintă asigurarea de porumb insilozal, 40 tone de bor­ na vacilor de lapte e binecunoscută.
informează : Exemple asemănătoare sînt multe unor condiţii bune de hrănire şi adâ- hot de sfeclă, 6 tone dc melasă pe De aceea, la G A.C Haţeg s-au luat
în sectorul de industrializare a lem­ poslirc pentru animale, astfel ca de care o vom administra numai în a- măsuri pentru evitarea oricărei risipe.
Experienţa bună — nului. De pildă, muncitorul Hăprcan la ele să obţinem producţii constan­ meslcc cu coceni locali, însemnate In acest scop s-au construit 12 troci
loan. de la gatere, îi sprijină pc te, nc-a răspuns iov. Inşii M aieu. se­ cantităţi de concentrate etc. Acum, (lungi de cile 3-4 metri) In care se
larg răspîndită Ilenea Dumitru si Pop Maria, Ccla- cretar al comitetului de parlid de la orientarea noastră este de a folosi in serveşte tainul de ţările, uruială, boa­
ni loan, pc Lunea Maria etc
G .A .C. llia. De accca, in centrul pre­
mod raţional toate nutreţurile şi de
Rezultatele sprijinului acordat de ocupărilor noastre am pus asigurarea a nu se face risipă cu ocazţa distri­ bele ele. Aplicind o asemenea meto­
Rezultatele obţinute în producţie muncitorii eu experienţă celor rare nutreţurilor in cantităţile corespunză­ buim lor la animale. dă, alit concentratele cit şi raţiile
de muncitorii, inginerii şi tehnicie­ au o calificare mai slabă sînt bune. toare. din sortimente variate şi de zilnice de calciu şi sare nu se pierd.
nii staţiei C.K.R. Şimeria in rele Lună dc lună colectivul de muncă bună calitate. Organizaţia dc partid In ce priveşte adăposlirca anima­
zece luni ale anului sînt bune ; de aici si-a depăşit planul de pro­ din cadrul G A.C a îndrumat şt spri­ lelor trebuie să arătăm că gospodăria
are 6 grajduri pentru bovine, o ina- N ota redacţiei
sarcinile de plan au fost îndeplinite ducţie In luna octombrie, planul jinit In mod concret consiliul dc con­
In proporţie de 122,70 la sută. cir­ producţiei globale şi marfă a fost ducere pentru a crea condiţii bune de lernilalc, 2 saivane etc. Prin măsu­
culaţia trenurilor s-a desfăşurat în- realizat în proporţie de 108,35 la hrănire a celor 674 bovine, 8H2 ovi­ rile luate în scopul bunei hrîinirl şi Esle adevărat că la G .A .C. din llia
tr-o deplină siguranţă şi regulari­ sută si. respectiv'. 103.20 )a sută In ne, 232 porcine ele In acest scop co- adăpostiri a animalelor avem . asigu­ s-au luat unele măsuri pentru buna
tate. La indicatorul tone încurcate această perioadă s-au dat peste plan leclivişlii au depus eforturi sporite rate condiţii pentru realizarea unor furajare a animalelor Aici se semna­
si expediate planul a fost depăşit cu 35 m.c cherestea din lăsinoase, 100 pentru stringerea furajelor, reuşind producţii corespunzătoare de lapte, lează insă şi unele neajunsuri. In
26 la sută. De asemenea, sarcina sta­ m.r. rămăşiţe pentru celuloză. 25 să asigurăm aproape 701) tone dc fi- carne, tină etc. problema adăpostiră animalelor tre­
tică pe vagoanele de marfă a fost m c lăzi din fag şi alte produse. buie să arătăm că la G A C. din llia
sporită cu peste 1 la sută. L D U M ITR JU nu s-a asigurat spaţiul necesar pentru
La obţinerea acestor succese au co»cspondent Rafii diferenţiate
contribuit mai mulţi factori. Unu) cazarea Întregului efectiv existent.
deosebit de important, care şi-a do­ Deşi s-a proiectat ridicarea unui grajd
vedit din plin eficacitatea, a fost Condiţii optime pentru fiecare specis de animale
ridicarea continuă n calificării pro­ pentru bovine, această prevedere a
fesionale a muncitorilor. Avind la pentru studiu Despre pregătirile făcute Ia gospo­ probleme referitoare la furajarea ra­ rămas doar pe hîrlie S a turnat doar
bază experienţa bună din anii tre­ dăria colectivă din Haţeg în scopul ţională. Folosind in continuare expe­ fundaţia grajdului apoi lucrările au
cuţi. conducerea staţiei a deschis In cursul acestui an la întreprin­ bunei iernări a animalelor ne-a vor­ rienţa anilor trcculi, s-au întocmii la­ fost sistate In mod cu lotul nejusii-
încă din prima lună a anului un derea ..M arm ura1' din Simeiia au Fotografia înfăţişează p o d u l s ch ip u rilo r ide încărcare a fu m a - bit tov. ingineră Maria Mcdrea care bele cu raţii pe specii şi categorii de
curs de îmbogăţire a cunoştinţelor fost deschise patru cursuri ele cali­ /ulu i nr. 7 de la C 5 H unedoara munceşte In această unitate. animale, ceea ce va permite obţine­ ficat Cind spunem acest lucru ne re­
profesionale. La acest curs, care esle ficare pentru meseriile : gaterlşti, In ceea ce priveşte asigurarea ba­ rea unor rezultate frumoase alit la ferim la faptul că aici erau asigurate
frecventat cu regularitate de între­ tăietori, şlefuitori şi mecanici. Dura­ Foto i V. O N O IU zei furajere, ne relatează tovarăşa sporul In greutate cit şi ta produc­ o serie de materiale necesare ridi­
gul personal de la siguranţa circu­ ta cursurilor este de 6 şi 8 luni. Mcdrea, se poale aprecia că recolta
laţiei şj din sectorul comercial al Pentru ca toate cursurile să-şi a- de lin de pe cele 146 ha., trifoiul dc ţia de lapte. Rezultatele sint men­ cării construcţiei. A lipsit insă preo­
staţiei, predau ingineri şi tehnicieni tingă scopul, conducerea întreprin­ pe alte 53 ha., cele 2U0 tone nutreţ torii şi în ce priveşte destinaţia lap­ cuparea consiliului de conducere
cu experienţă în muncă. Lecţiile derii s-a preocupat de asigurarea Cărbune mult şi ieftin Insilozal şi concentratele de care dis­ telui Iniţial sc stabilise ca 30 la sulă pentru terminarea acestei construcţii.
predate sînt strîns legate de speci­ unor condiţii optime pentru studiu. punem — peste tj vagoane de po­
ficul producţiei, majoritatea dintre Astfel, s-a amenajat o sală de curs rumb, 4 tone ţările etc. — vor satis­
ele sînt urmate de demonstraţii prac­ înzestrata cu mobilierul necesar. A Colectivul exploatăiii miniere Lo- post. iar la preţul de cost s-a rea­ face In bună măsură cerinţele dc hră-
nea. mobilizat de comitetul sindica­
tice pe teren. fost asigurat materialul didactic, tului, sub îndrumarea comitetului lizat în această Deiviondâr o econo­ niro a animalelor. Pe linia pregătiri­
mie de 731.664 lei.
Munritoni au fost îndrumaţi să Programul cursurilor a fost întocmit de partid, s-a încadrat şî el în n- lor făcute pentru iarnă se înscriu şi
citească reviste si cărţi tehnice. In judicios. în asa fel ea frecvenţa să vîntul general al oamenilor muncii O contribuţie de scamă la reali­ unele lucrări privind îmbunătăţirea
acest scop biblioteca tehnică a fost fie cît mai bună. Temele predate an dîn Valea Jiului pentru realizarea zările obţinute au adus-o colectivul condiţiilor de adăpostire ia toate cote
reîmprospătată periodic cu reviste fost strins legate de specificul locu­ sarcinilor dc plan şi a angajamen­ sectorului IV. care a dat 2.500 tone trei grajduri. De asemenea, s-au fă­
şi cârti tehnice, legate de specificul rilor de muncă. Ele au fost susţinu­ telor luate pe anul 1364. peste plan. ccl a) sectorului II cu cut. gropi şi canale colectoare pentru
locului de muncă. Ca urmare. între­ te de ingineri şi tehnicieni cn ex­ ] 273 tone şi al sectorului I cu 2.170 urină care vor înlătura sursa de ume­
gul colectiv si-a organizat mal bine perienţă. Ca urmare, în trimestrul IU a.r., tone cărbune. zeală a aşternutului.
munca, s-a folosit mai raţional tim­ lOAM DUŢA r-au trimis la preparaţia Petnla 8.591 In ansamblul măsurilor luate pen-
pul de lucru, s-au exploatat mai inginer şef la Jntrcpi indei ea tore cărbune peste plan. realizîndu- N A G Y ŞTEFAN Iru îngrijirea animalelor pe timp de
bine locomotivele. Drept rezultat, ..Marmura" din Simeria sc o productivitate de 1,327 tone pe corespondent iarnă sînt cuprinse In amănunt şi
staţionarea vagoanelor la încărcat
şî descărcat a fost redusă cu 1 la
sută. iar staţionarea în tranzit cn
prelucrare şi fără prelucrare a fost
redusă eu 9.5 la sută si. respectiv, E C E R II
cu C la sută. Prin reducerea staţio­
nărilor f.-a obţinut o economie de
PTH vagoane ora.
E CRETU înregistrat depăşiri cuprinse intie dat şi ridicării calificării oameni­
corespondent 0.1—3 la suta. lor din secţii. Personalul tehnic din
Nu uc mai desparte prea mult. timp de finele anului 1064. Eveni­
mentul in sine sc simlc chior de pe acum. in activitatea întreprinderilor Vorbîr.du-ne despre realizările fabrica noastră s-a preocupat in a-
Sprijin concret, Fiecare colectiv de muncă doreşte ca la 31 decembrie să raporteze rea­ bune pc linia calităţii, tov. 1. Dră- censtă perioadă şi de luarea unor
goi. maistru, ne-a relatat : „Am măsuri eficace. Amintesc dintre a-
lizări dintre cele mai bune, să intre in ultimul an. al şcseualului cu cestea : înlocuirea soluţiei S P.C. 320
la locul de muncă rezultate, tot mai frumoase O asemenea atmosferă de întrecere pen­ reuşit să obţinem o calitate supe­ cu soluţie gutipren, cu ajutorul că­
rioară datorită întăririi controlului
tru. mai bun, mai mult şi mai ieftin se inlilneştc şi în întreprinderile interfazie şî a intensificării instruc­ reia )i|)irea tălpilor la pantofi se
La sectorul de industrializare a lem­ face în condiţii mult mai bune ; în­
nului al I.F. Sebeş s-n încetăţenit un de pe raza oraşului Alba lulia. tajelor periodice cu toţi controlorii.
La astfel de instructaje, analizăm
obicei demn dc urmat. Pentru rea­ locuirea croiului manual prin croiul
lizarea ritmică a planului de pro­ defectele ce se nasc uneori în pro­ cu stanţe ; fixarea vopselei cu foi -
ducţie, cît şi pentru îmbunătăţirea cesul de fabricaţie şi dăm indicaţii mn! pe feţele exterioare prin care
muncitorii de aici se ajută reci- 11.916 perechi încălţăminte am realizat o îmbunătăţire consis­
continuă a calităţii produselor, practice cum să fie depistate, m m
pioc. In timpul lucrului cci care au să fie remediate. Atenţie am acoi- tentă.
o experienţă mai bogată în muncă peste plan
le arată concret celor care au o ca­
lificare mai slabă cum trebuie să Un ultim pas
folosească maşinile, cum să-şi or­ La fabrica „Ardeleana". în oricare Scheau, Maria Covacî, Elena Utvarî,
ganizeze munca. De exemplu, şeful din secţii a» intra : croi. pregatit- Vasile Trifan, Petru Anghel, loan Antrenat în întrecerea socialistă, primele 10 luni In acest indicator
de echipă Nicu Yasile, de la sec­ cusut sau tras-terminat nu poţi să Drăghic». Vjrgil Moangâ şi alţii. colectivul de la Atelierele centrale s-a înregistrat o depăşire de 0.7 la
ţia tîmplărie. a observat că mun­ nu remarci un lucru râie denotă că Drept urmare a efoitunlor tuturor de reparaţii a obţinut rezultate din sută. Printre măsurile cele inai efi­
citorii Popa Vaier şi Honea loan, toţi muncitorii sînt antrenaţi în în­ de a produce cît mai mult şi mai cele mai bune. Pînă la sl'îrşilul lunii ciente aplicate se număra organiza­
deşi se străduiau să obţină realizări trecerea socialistă : numeroasele ste- bun. în primele 10 luni, planul a octombrie s-a realizat ap»x)npe în rea muncii pe brigăzi şi echipe de
bune, nu reuşeau. Aceasta pentru gulele de pe bancurile dc luciu ; sînt fost depăşit cu 11-91G perechi încăl­ întregime planul anual. Pentru ur­ specialitate, introducerea în pro­
că în organizarea muncii existat» peste 250 de drapele pe mesele mun­ mătoarele zile a mai rămas de făcut ducţie a unei maşini rotative de
eiteva deficienţe. In primul rind ei citorilor Ana Magda, Paraschiva ţăminte ; la planul de calitate s-au un ultim pas pînă la îndeplinirea lo­ debitat alice din oţel. care a sporit
ială a sarcinilor stabilite pe anul în productivitatea de 16 ori, crearea
curs. La producţia globală şi marfă şi aplicarea unui dispozitiv de în­
mai sînt de realizat 2.8 ş\ respectiv doit cintre metalice din oţel U 12.
3.2 procente. Acum. tot colectivul în T U şi linie C F. îngustă etc.
frunte cu comunişti ca Drăghici Piin aplicarea măsurilor amintite,
loan. Moldovan Simion, Pop losif. cît si prin organizarea în treceri i so­
Bucur loan, Trif Traian. Vitrohan cialiste pe baze mobilizatoare, acest
Nicolae, Puican Constantin, sc stră­ colectiv a reuşit să realizeze peste electricienii b o b in a to ri losif N ico ară şi A u re l Neagu, de la A te ­
duieşte să realizeze ultimele preve­ pian o producţie valorică rare echi­ lierele centrale clin C urabarza, îşi depăşesc lunar sarcinile de plan cu
deri de plan. valează cu repararea a 4 locomo­
Rezultatul bun realizat dc acest tive dc mină. cinci graniee de foraj '25— 30 la sută.
colectiv se datoreşte In primul rînd şi 100 tone armături metalice. IN FO TO G R A F IF : C ci d o i electr icicn i, e x c c u tin d rc b cb in a rc a
măsurilor luate pentru creşterea u n u i tra nsform ato r de sudură.
continuă a productivităţii muncii. In AR IŞTI DE VA D U Foto ; V. O N O IU

lară ,,Trandafir de la M o ld o v a “ a nic d c masa, în cursul zilei de azi
ACTUALITATEA nal Bîrlad, p rezin tă azi la orele la C o n siliu l a grico l raional Brad
S fatului p o p u la r al oraşului re g io ­
va avea lo c o şedinţă de in s tru i­
17 şi 20 in sala .,A ria " d in oraşul
Deva, c o n c e rtu l sneclacol „P e p la ­ re a le c to rilo r C u acest p rile j, pe
Ungă analiza re z u lta le lo i o b ţin u te
iu rile m o ld o v e n e ". în anul de invă (ă m înt 1963— 1964,
Işi dau con cursu l soliştii vocali se v o r da in d ic a ţii cu p rivire la
Vila Bărbulescu, loan C rcfu. Cică buna desfăşurare a a ctivităţii cer­
© Ieri la c lu b u l din Curabarza, © Astăzi. în sala T eatrului de
tin e rii m u n c ito ri de la uzina de păpuşi din oraşul A lba lulia arc N ic h ilo r, M io ara Velicu. loan C e r­ c u rilo r în n o u l an dc în v ă tă m in t
preparare, atelierele centrale şi u- lo c plenara lărgită a c o m ite tu lu i nea şi alţii. a g ro z o o te h n ic T o to d ată se vor
O M î ine, 12 n o ie m b rie . OST A
zina electrică, au p a rticip a t la o raional p e n tru cultu ră şi artă La p rezin tă în sala „ A r ta " din Deva d is trib u i ne cercu ri m anualele şi
seară distractivă organizată de că­ plenară p articipă m e m b rii c o m ite ­ m a terialele d id a ctic e p rim ite de
tre C o m ite tu l raional U.T.M . Brad tulu i, d ire c to rii de căm ine c u ltu ­ c o n c e rtu l spectacol al lui Val C. la C o n siliu l a grico l regional şi de
în cinstea tin e rilo r care îm plinesc rale şi b ib lio te c a rii c o m u n a li p re ­ Bnt.i „F x p re s -m e lo d v “ cu Luigi lo- la C o n siliu l S up e rior al A g ric u l­
nescu. Ioana M a lacbe , V illy D o -
turii.
18 ani. cum şi cadre d id a ctice de pe c u ­
nea. Rodica Raliu. Fm anuel lones- Q In sectorul de exploatare
Cu acest p rile i, tin e rii preze nţi p rin s u l ra ion ulu i. cu, Rodica Luca. Viorica D onca. Grădişte, al I.F. Orăştie, s-a des­
au audiat expunerea „2 0 de ani In c a d iu l p le n a re i vor li d e z b ă ­ C on ducerea m u zica lă aparţine lui chis, recent, un curs de calificare
de m ari realizări" şi au p articipa t tute p ro b le m e p riv in d activitatea Fm anuel lonescu. S pectacolele vor a m e ca n ic ilo r de fierăstraie m e ca ­
la un concurs gen „C in e ştie cîş- cu ltu ra l-e d u ca tivă de masă pe p e ­ avea lo c în m a tin e u de la ora 17, nice. C ursul este frecventat de un
iar seara de la ora 20 n u m ă r de 31 m u n c ito ri, recrutaţi
C o m u n is tu l D u m itru Avasiloaie, şef de echipă la spălătoria de cărbune clin C oroieşli, îm preu nă Hgăm, pe tem a „C o n te m p o ra n i cu rioada de iarnă. © In vederea b u n e i desfăşu­ de la în tre p rin d e rile forestiere din
cu m u n c ito ru l D u m ilru Casim ian, urm ăresc cu atenţie c irc u itu l m e d iu lu i dens. viitorul".. © O rchestra de m u zică p o p u ­ rări a în y ă tă m in tu lu i a g ro z o o te h ­ O răştie. Haţeg. Petroşani şi Sebeş.
Foto : N. M O L D O V E A N U