Page 34 - 1964-11

Nr. 3075
D rum ul soci

Î N U N I T Ă Ţ I L E A G R I C O L E Lucrări de alimentare La întreţinerea căli ferate
In activitatea pe care o desfăşoa­
cu apă a fermelor ră, colectivul districtului L 2 dir.
frumoase.
Teiuş obţine rezultate
Experienţa înaisif zootehnice din GAG. Acord în du-se o atenţie deosebită in-
lreţinerii celor aproape 35 hm dc
Gospodăriile
lucrărilor de ali­
olcntie deosebilă colective acordă o linie cc aparţine acestui district, la
ultima verificare făcută cu cărucio­
rumbul a avut ca plantă premergă­ asupra producţiei. Pe lingă aceasta, mentare cu apă a fermelor zootehni­ rul de verificai, toţi kilometrii au
Câni am obţinut toare cereale pâioasc. extinderea lucrărilor de mecanizare ce — condiţie imporlnnlă in dezvolta­ obţinut calificativul „foarte buni-.
In primăvară am urmărit ca prin )n semănat şi îngrijirea culturii au a- rea creşterii animalelor.
lucrările de pregătire a terenului să vul şi ele un rol holărilor in spori­ Ţinînd seama de importanta aceslor V A SIL E STH EM ŢAN
kg. de
peste 4000 creăm un bun pot germinativ semin­ rea producţiei. De realizarea tor la lucrări Comitelui de Slal ai Apelor corespondent
ţelor, iar înainte cu o zi de executarea timp şi in conditiuni agrotehnice co­ împreuna cu Consiliul Superior al
insăminlărilor am efectuat o lucrare respunzătoare s-a preocupat In mod Agriculturii au stabilit pe regiuni cele
cu grapa cu colii reglabili. Semăna­ deosebit mecanizatorul Avram Nico- mai urgente lucrări de alimentare cu M M 1• A
porumb ştiuleţilaha. tul l-ain începui la dala de 20 apri­ lae din brigada a IX-a de la S.M.T. apă ce trebuie realizate pînă la sfîr-
lie, respectiv atunci cind in sol au Dobra. Ţoale lucrările efectuate la şilul anului viilor. De asemenea,’ se Am înări
fost create condiţii optime penlru cultura porumbului s-au realizat In lucrează la un studiu privind Îmbu­
Am urmărit cu muli înleres artico­ buna germinare a seminţelor (pesle bune conditiuni Aceasta se datoreşte nătăţirea alimentării cu apă a gos­
lele apărule in ziarul „Drumul so­ 0 grade Celsius). Semănatul s-a in marc parle şi ridicării continue a podăriilor colective iu anii 'ce ur­ n e ju stm ca le
cialismului" la rubrica „In unilălile efectuat in cuiburi pe iulreaga su­ nivelului de cunoştinţe profesionale mează.
agricole: Experienţa inainlală — larg prafaţă cu ajutorul maşinilor 2-S P C .-2. ale colectiviştilor, cunoştinţe pe care Unităţile Comitetului de Slat al Cetăţenii comunei Bretea Pomină,
răspindilu'. Consider că ele consliluie Cunoscind rolul însemnat pe care-l le-au primii în cadrul cercului agro­ Apelor au executai pentru gospodă­ raionul Haţeg s-au bucurat mult cind
un sprijin preţios penlru lucrătorii are executarea la timp si in bune tehnic riile colective, In cursul unui an 150 cu cilva limp In urmă au începui si
din agricullură, mai ales Unind sea­ condiţii a lucrărilor de îngrijire, Prin realizarea unor producţii spo­ de captări de apă prin foraje de a- aici lucrările de electrificare. O do­
ma de faplul că sini popularizate re- acestora le-am acordat o mare aten­ rite, obiectivul principal al muncii co­ dincime şi au asigurat asistenta teh­ rinţă generală a telăţenilor devenea
zullatele si metodele bune lolosile de ţie. De aceea, la 4 zile după termi­ lectiviştilor din gospodăria noastră, nică la alte 70 C A C. care executau fapt împlinii. Cu toţii au conlribu/î^
diferite unilă|i penlru creşlerea pro­ narea semănăm lui am grăpul întreaga s-u creat posibilitatea obţinerii unor lucrările in regie proprie. (Agerpres). pe lingă sumele votate in adunar&i
ducţiei vegetale şi animale Gospodă­ suprafaţă. Atunci cînd porumbul a ră­ venituri lot mai mori prin valorifica­ populară, 5» cu muncă patriotică la
ria noastră colectivă a obţinui anul sărit şi plantele aveau 2-3 frunze am rea către stat a produselor. In sapalul gropilor, planiarea slilpilor
acesla rezultate bune pe linia spori­ efectuat prima lucrare cu sapa rota­ acest an, ca urmare a faptului că am Fier vechi pentru oţelării şi la alte lucrări
rii recoltelor In sectorul vegetal. Voi tivă, operaţiune repelală la două săp- rcali'/at producţii sporite de porumb Tinerii din Valea Jiului, mobilizaţi Dar, s au ivit si unele deficiente.
relata despre felul cum am muncit tămini. Efectul bun al acestor lucrări am reuşit sa livrăm stalului pcsle de organizaţiile de bază U .T.M , par­ Echipele de electricieni ai I.R.EH. au
penlru a contribui la creşterea simţi­ s-a resimlil in special asupra creş­ prevederile contractuale 6 tone de ticipă cu entuziasm la acţiunea patri­ executat multe din instalaţiile inte/--
toare a producţiei de porumb. terii plantelor. Am continuat apoi cu porumb boabe. otică de colectare o metalului. Măr­ rioare fără grijă, de proastă calita­
Deşi In gospodăriile colective din prăşilu! mecanic, lucrare făcută de )n această perioadă ne îndreptăm te. Starea de lucruri a fost sesizală
raionul Brad condiţiile |x?nlru culli- două ori cu ajutorul cullivatoarelor atenţia spre ridicarea in continuare a turie a activităţii rodnice pe care ei conducerii I.R.E H. care a trimis o co­
varea poiumbului sini mai puţin pri­ |CP.U.-4,2|. Ca lucrări de îngrijire am nivelului de cunoştinţe al colecti­ o desfăşoară stau cele 175 tone de misie să conslate si să ia măsuri Din
fier vecin colectai In cele 10 luni care
elnice decil în restul unităţilor agri­ mai aplicat două praşile manuale pe viştilor. In acest sens vom cuprinde au trecut din acest an păcate insă, comisia a constatat doar
cole din regiune, lotuşi rezultatele riud, iar cu ocazia primei praşile s-a la cercul agrotehnic un număr sporit calitatea necorespunzătoare dar mă­
pe care le-am obţinui anul acesla Ia realizat şi densitatea necesară de de colectivişti şi vom urmări buna *-au remarcat prin contribuţia adu­ suri nu s-au luat De atunci a trecut
G A C. din Rişca sini bune. De pe în­ plante )a hectar Atenţie deosebită am desfăşurare a lecţiilor In acelaşi timp să tinerii de la E. M. Petrila, E. M. mai bine dc o lună de zile Cetăţenii
Lupeni, cei de la preparaţiile de căr­
treaga suprafaţă pe care am cultiva­ acordat stabilirii densităţii corespun­ vom căuta să efectuăm arături de aşteaptă. . Poate va veni si ziua mult
t-o anul acesta cu porumb, am reali­ zătoare de pl-inle la heclar, operaţie toamnă pe întreaga suprafaţă ce se buni din Petrila şi Lupeni, precum şi Intilnire cn portativul cu siria. La aceste întîlniri, organizate la aşleptală. Esle limpul !
zat peste 4 000 lefi de ştiuleţi la ha. care s a făcut diferenţial, in funcţie va insămînla cu porumb iu primă­ tinerii din alte întreprinderi ale ora­ Şcoala populară de artă din Petro ani, vin tot mai mulfi tineri dornici (După sesizarea Iov. Petru
Obţinerea producţiei amintite se da- de gradul de fertilitale al fiecărei tar­ vară. şului regional Petroşani. de a învăţa să ciute la dijerite instrumente. Rediu).
loreşte In bună parle faptului că pe lale. La fiecare hectar au rămas in Prin măsurile luate şi |x? care le IOAN CHIRAS corespondent Foto : N. M O LD O VE AN U
toată suprafaţa destinată porumbului urma lucrărilor de rărit iu medie cile vom mai inlreprinde urmărim ca In
am cultivat numai hibridul dublu ÎO.'I :18.000 de plante. mod sistematic, an de an. să contri­
din prima generaţie. Trebuie să re­ Aplicarea Ia timp a praşilrlor şi buim la sporirea simţitoare a produc­ tmm
marc că In anii precedenţi cind fo­ stabilirea unei densităţi optime a in­ ţiei de porumb. in A (3îr IE N Rl> A
loseam sămînta din populaţiile locale fluenţai in mod favorabil asupra creş­ _ Inq. ŞTEFAN POPESCU
producţia de porumb se ridica doar terii şi dezvoltării plantelor, şi deci G A C. Rişca, raionul Drad
cu ceva pcsle jumătatea celei reali­ bogăţească cunoştinţele de marxism-
zate In acest an leninism.
Un alt factor care a contribuit in O BBSMaă e i F j ţ î e ftlie © 8 a e ianE&sş MIERCURI 11 NOIEMBRIE 1964
mare măsură la sporirea producţiei M A R X Proj. ing. Simion Ţaigăr :
de porumb si căruia consiliul de con­ In „Biblioteca penlru toii a apă­ In acest din urmă ciclu, noua ediţie V EN IT U R ILE P O PU LA Ţ IE I
ducere al G A C. i-a acordat o mare rut o nouă ediţie a poeziilor lui Ni- adaugă poezii din periodice lipările CINEMA Programul //: 8.35 Clasici ai mu­
atenţie se referă la fertilizarea tere­ colae Labiş. Volumul intitulat „M oar­ lnainle şi după moarlea poetului, pre­ ENGELB Ş l N IV E LU L DE TRA I ÎN R.P R zicii corale romîneşt» ; 9,03 Melo­
nului. Pe mai bine de 00 la sută din tea căprioarei" menţine ciclurile cu­ cum şi poezii inedite D EVA : Rezervat pentru moarte dii populare ; 9.35 Muzică uşoară ;
suprafaţă s a aplicat gunoi de grajd prinse in volumul apărut in 1902 in Ediţia esle prefaţată de Gheorge Cartea ••nbină tratarea aspecte­ — cinematograful „Patria" ; Floa­ 10.00 „Poemul Carpaţilor" de Ale­
poezia „Moartea poetului lînăr" de mmm
In cantitate de 25 tone la hectar. El Editura penlru lileialură: „Primele iu­ Tomozci şi cuprinde, de asemenea, lor teoretice ale teme» cu analiza rea Manlo — cinematograful xandru Paşcanii ; 10,30 Universi­
a fost Incorporat In sol toamna sau biri", culegere tipărită de poet In realizărilor obţinute în crearea şi ..Arta" ; PETR O ŞA N I : Păşesc prin tatea tehnică radio ; 10,45 Cîntecc
primăvara o dată cu efectuarea ară­ Mihai Deniuc şi articole despre Nîco- dezvoltarea bazei materiale nece­ Moscova — cinematogi aiul „Re­ dc Emil Lerescu ; 11,30 Muzică
turilor. S-au mai administrat cîte 2 500 1956, „Lupla cu inerţia", care repre­ Itie Labiş, semnale de Geo Bogza, sare ridicării sistematice a nivelului publica" ? Moral 'G3 — cine­ uşoară interpretată de Lizela Chir-
kg de superfosfat si 1.000 kg. azotat zintă culegerea postumă apărută in George Călinescu, Tudor Vianu. de trai, în creştei'ca veniturilor rea­ matograful „7 Noiembrie" ; LU - culescu şi Alexandru Jula ; 11.50
de amoniu pe 10 heclare, unde po­ 1958, şi „Din publicaţii şi postume". (Agerpres) le ale populaţiei şi a fondurilor so- PENJ : Kozara — cinematograful Melodii populare ; 12.45 Arii din
cinl-culturale ale statului etc.
. DESPRE Constituind prima încercare în „C u ltu ral"; A L B A IUL1A : Drama operete ; 13.03 Recomandări din
program ; 13.30 Orchestre de mu­
lilenotura noastră economică de a ciocirliei — cinematograful „V ic­ zică uşoară ; 14,00 Muzică din ope­
COMUNISMUL
toria" ; La strada — cinematogra­
prezenta
complex ş»
cuprinzător,
BÎŢIU VAS1LE — Cut. Pentru vîrs-
POŞTA REDACŢIEI ta dvs. (elev clasa VI-a) poezia „Parti­ ŞTIINŢIFIC : ştiinţific fundamentat politica con­ ful „23 A ugust"; S E B E Ş : Imblin- ra „Lalcrne" dc Delibes ; 14.30 Cîn-
lece şi jocuri populare ; 15,05 Cin-
dul" poate constitui o încercare meri­ secventă a partidului de creştere a z.itorii de biciclete — cinematogra­ tă corul Ansamblului folcloric al
torie. Puteţi să încercaţi să scrieţi poe­ nivelului de trai al oamcniRSr mun­ ful „Progresul" ; Unde-i generalul Sfatului Dopular al Capitalei, di-
—
cinematograful
„ S e b e ş u l " :
zie. Mai aveţi însă multe de învăţat în cii din ţara noastră, lucrarea pre­ O R A ŞT IE : Rebelul magnific — ci­ rijor Ştefan Mureşinnu ; 15.30 Din
N O JA RO M AN — Balşa. Ne-aţi tri­ despic manifestările culturale ce au loc. ceea ce priveşte creaţia artistică, iar zintă un interes si o utilitate deo­ nematograful „Flacăra" ; H A Ţ E G : albumul melodiilor de muzică u-
mis un nuleri.il despre Ion Creangă. pentru aceasta vă recomandăm sâ învă­ sebite penlru un larg cerc de citi­ soară ; 16,30 Solişti dc muzica
Ceea ce aţi scris dumneavoastră sînt LULELOSU ŞTEFAN — Hunedoara. ţaţi cit mai bine la şcoală. In timpul t tori. Totul despre Eva — cinema­ populară; 17.10 Recital Nicolae
tograful „Popular" ; BRAD : Totul
însă lucruri prea cunoscute Ar fi in­ Remarcăm faptul că în poeziile dvs. liber scrieţi şi poezie. E un lucru cămine oamenilor — cinematogra­ Hcrlca — arii din onere ; J3.00
dicată o interpretare originală, o apre­ evidenţiaţi viaţa nouă a patriei, fru­ frumos şi util, dar în nici un caz să nu Lucrarea reprezintă o culegere A S IG U R Ă R IL E SO C IA L E ful „St. roşie" ; SIM ERTA : Litur­ ..Am îndrăgit o melodie" — emi­
ciere inedită a personalităţii şi operei museţea muncii siderorgiştilor, că aveţi neglijaţi învăţătura. de fragmente din operele clasicilor DE ST A T IN R P R siune de muzică uşoară roinîncas-
scriitorului, un elogiu — chiar în cu­ sentimentul trăinicie! profundelor trans­ rn.ni xism-leninismului grupate în Broşura arată modul de organi­ ghia de la miezul nopţii — ciue- (-A : 1C.30 Lectură dramatizată ;
vinte puţine — care să reuşească să formări istorice reticente în ţara noas­ M AIOR IO AN — Petroşani: „Zi dc unsprezece capitole, fiecare dinlre ele zare a activităţii de asigurări socia­ mologralul „M ureşul”. 19.05 Cu microfonul printre foi mo­
surprindă ce transmite scriitorul vre­ tră. Sîntcţi însă deficitar la capitolul varâ“ e o poezie descriptivă în care reu­ corespunzând unei probleme de bază le, precum .şi atribuţiile organelor liile artistice de amatori : taraful
mii dc azi, cc imagine păstrează gene­ lehnicii poetice, creaţiile dvs. avînd un şiţi să redaţi atmosfera de muncă in­ a comunismului ştiinţific. sindicale si administrative în acest RADIO Cosei raionale dc cultură din Vîn-
raţia actuală celui care a fost unul din­ nivel artistic mediocru. Aceasta nu în­ tensă la culesul griului. Dacă v-aţi fi Cai tea reprezintă un material deo­ domeniu. Se pune accent pe activi­ ju Mare — regiunea Oltenia : 19.30
tre cei mai străluciţi povestitori ai li­ seamnă că mi veţi reuşi. Munca dc per­ străduit mai mult, cu siguranţă aţi fi sebit de valoros pentru cei cc stu­ tatea desfăşurată de sindicate si me­ Programul I : 5.0G Muzică popu­ Lecţia ele limba engleză ciclul I :
teraturii noastre. realizat o poezie bună pentru publicare. lară : 5.40 Ficse distractive inter­
fecţionare sc poate rcaiiz.i prin cit mai diază socialismul ştiinţific în învă- todele fojoşite de ele pentru . a< asi­ 19.45 Muzică din onerete : 20,15
Pentru viitor trimiteţi-nc ceea ce con­ pretate de fanfară ; 6,10 Mici piese
M IHAI SUSAN — Brad. Aveţi cer­ mulţ .exerciţiu dc creaţie, prin cit -mai sideraţi că se ridică la nivelul cerinţe­ ţăminlul de partid-ţi' de stat ca şi gura acordarea la ti rup in .mod instrumentale ; 6,30 Muzică uşoa­ Şcoala şi viata : 20.35 Melodii de
te calităţi descriptive. „Astăzi la Tudo- multă lectură. lor. pentru toţi cei ce doresc să-şi im- just a drepturilor dc asigurări so­ ră : 7.0C Dansuri de estradă ; 7,30 estradă inlcmretate de oivhestre
răneşti" ar fi fost o corespondenţă bună ciale. precum şi pentru gospodărirea Sfatul medicului ; 7.45 Cîntă 0 1- de coarde : 22.15 Arii celebre din
dacă „pc alocuri" n-ar exista efuziuni judicioasă a fondurilor prevăzute ( hestra de muzică uşoară condusă noerc ; 22.30 Recital dc ooezie :
lirice prea diluate şi în contrast cu to­ în bugetul asigurărilor sociale. Din versurile tinerilor noştri poeţi:
nul celor povestire. Căutaţi să fiţi mai Lucrarea se adresează oamenilor de Enrico Fanciotti ; 8.06 Cîntecc 22.45 Piese corale clasice ; 23,15
sobru şi scrieţi-nc despre fapte şi eveni­ muncii, activului sindical, medici­ si jocuri populare; 8.30 Dansuri Muzică de dans
simfonice ; 9.00 Scene din operete­
mente deosebite de la locul dvs. dc mun­ lor si lucrătorilor din aparatul ad­ nulctive dr ştiri şf radiojurnale:
că şi mai concret. ministrativ din întreprinderi şi in­ le compozitorilor noştri : 10.03 Tea­ 6.00 ; 6 00: 7,00: 10 00: 12.00 ;
stituţii. tru la microfon : „Mincinosul" : 14.00 ; J6.00 ; 18.00 ; 20 00 : 22 00 :
SIDON1A M URESAN — Orăştie. 11.50 Piese instrumentale; 12.03 23 52 (nirvM-nmi'l 1); 9 0 0 ; 1100;
Lucrurile despre care ne-aţi scris sînt Muzică uşoară; J2,*45 Melodii popu­ )3.ro : 15 00: 17,00 : 10.00 : 21,00 ;
frumoase dar nu esenţiale pentru acti­ lare interpretate la taragot de Ion 23,00; 0.52 (programul TI).
vitatea elevilor. Căutaţi să găsiţi alte S p e c ta c o l de Murgii ; 14,10 Muzică interpretată
aspecte nni semnificative. Aşteptăm cu dc fanfară; 14.30 Roza vînturilor ; Buletin meteorologic
interes colaborarea dv$. 15,00 Din cîntecele si dan­
m u zic ă u şo arâ surile popoarelor ; 16.40 Con­ PENTRU 24 ORE
CO R N EL G H EO R G H E - Brădăţel. cert de muzică uşoară romî- Vreme nestabilă, cn cerul varia­
Din corespondenţa dvs. reţinem faptul nească ; 18.05 Cîntecc pioniereşti ; bil şi cu ploi temoorare. Vintul va
că s-a întreprins o frumoasă acţiune pa­ C o n tîn u în d u -ş i tu rn e u l o rg a n iz o t 18.30 Program muzical pentru frun­ sufla ptna la potrivit, din secto­
triotică pentru reîmpâdiirtri, prin plan­ de O.S.T.A. prin re g iu n e a noa stră , taşi si evidenţiaţi în întrecerea so­ rul sud şi xud-est. Temperatura
tare. Aşteptăm să ne scrieţi şi despre o o rch e stră d e m uzică u şo arâ a cialistă : 19,00 Jurnalul satelor;
alte acţiuni întreprinse în localitatea p re z e n ta t pe scena casei ra io n a le 19.20 Din istoria artei interpreta­ acrului va fi cuprinsă ziua intre
8 si 12 grade, iar noaptea între
dvs. d e c u ltu ră d in O ră ş tie un fru m o s tive : dirijorul Vaclav Talich : 4 şî 8 grade.
TOM A E. — Brad. Ampla relatare şi b o g a t c o n c e rt d e m uzică u ş o a ­ 20.30 Noapte bună copii : „Două PENTRU U R M Ă T O A R EL E
despre sărbătoarea şcolară din oraşul ră. Ş i-au d a t c o n c u rs u l cîn tă re ţi re ­ povestiri" de Mălina Cajal ; 21,15 3 Z fL E
Brad putea fi redusă la dimensiunea n u m iţi ca llin c a C e rb a ce v , M a rin a Cine ştie cîştigă ; 22,15 Muzică de Vreme nestabilă, cu temperatura
unei informaţii obişnuite. Coresponden­ V oica. C o n s ta n tin D ră g h ic i şî O v id dans. variabilă.
ţele de mari dimensiuni, articolele şi
reportajele cer descoperirea noului, a T eodorescu.
esenţialului unor evenimente. Simpla S p e c ta c o lu l a fost u rm ă rit cu viu
relatare a faptelor aparţine informaţiei interes d e cei peste 1.500 de s p e c ­
şi cerc o concentrare maximă a mate­ ta to ri care au a p la u d a t în re p e ta te TURIŞTI SI SPORTIVI!
rialului. In dimensiunile în care ne-aţi rîn d u ri pe a rtişti. J> __ *________________
scris nu v-am putut publica materia­
lul. Scrieţi-nc mai des despre aspecte din Turmele de oi ale gospodăriilor colective se întorc de la păşune spre saivane, unde li s-qu pregătit VIRGIL BETEA
activitatea muncitorilor din oraşul dvs. condiţii bune pentru iernat. corespondent Vizitaţi munţii Făgă­
raşului şi Cibinul ui
vestiţi prin farmecul
scenă. Această modalitate ingenioasă dc
ARTA iN SPRIJINUL MUNCII a populariza fruntaşii a creat o atmos­ tistic.n originală. Critica este făcută prin lor şi prin condiţiile mi­
intermediul unui basm alegoric, drama­
feră de sărbătoare, a înviorat mult spec­
tizat. unde împăratul Rebut şi sfetnicii
tacolul, a reuşit s.î surprindă dragostea săi (oală spartă şi şarjă declasată) este nunate pentru schi şi spor­
cu care sînt înconjuraţi aceştia dc că­ definitiv izgonit. Asemenea exemple se turi de iarnă.
tre colegii lor dc muncă, de întregul maî pot da şi din alte texte ale brigăzii
colectiv. Un asemenea punct din pro­ artistice de agitaţie dc l.i O.S.M. II. Iar Cabanele: Negoiul, Bî-
gram a constituit — aşa după cum spun dacă, după ceie trei trimestre care au lea Cascada, BîJea Lac,
D e sp re ie rn a tic a b rig ă zilo r însăşi muncitorii — un puternic imbold trecut, colectivul de muncitori din a-
ccastă secţie a raportat 3.109.857 lei eco­
pentru noi succese, şi aceasta pentru că
programul a reuşit să se apropie mai nomii la preţul de cost, o mică parte din Poefragu, Sîmbăfa precum
artistice de agitaţie de la C.S.H mai mult dc realitatea firească a relaţi­ acest succes se datoreşte şi intervenţi­ şi staţiunea balneo-ctima-
ilor zilnice dinire muncitori.
ilor făcute la timp prin programele bri­
In tematica brigăzilor artistice de a- găzii artistice dc agitaţie. ferică „Păltiniş", vă oteră condiţii optime de cazare
gilaţie de la C.S.H., munca inovatori­ Intervenţii prin programele brigăzi­ şi masă.
L.n Combinatul siderurgic din Hune­ combinat, creaţie a 'vremurilor noastre deu original, aducînd pc scena însăşi lor ocupă un loc important. Aici. unde lor au fost făcute ori de cîte ori s-au
doara, activitatea culiural-artisiică sc dc azi. Acest lucru este simţit de hu- panourile fruntaşilor. Paralel cu rosti­ muncitorii sînt mereu preocupaţi dî des­ ivit anumite deficienţe, cri dc cîte ori Informaţii şi înscrieri la agenţiile O. N. T.
bucură dc o bogată tradiţie a succese­ uedoreni şi inspiră la poezie. Dăm un rea textului, prin diverse mişcări sceni­ coperirea noului, unde prin inovaţiile a- s-a constatat neglijenţă sau lipsă de Carpaţi din ţară, precum şi la sediul întreprins
lor, rod al muncii unui mare colectiv exemplu din textul brigăzii laminorului ce, erau aduse în prim plan tablourile plicate sîivt aduse importante economii preocupare. Din obiectivul critic al bri­
dc artişti amatori, ajutaţi permanent dc dc 450 mm. celor care sînt cei mai buni: fruntaşii la preţul de cost, prezenţa unei aseme­ găzilor artistice de agitaţie aJc combi­ cerii balneo-climaterice „Păltiniş" din Sibiu, stra-
comitetul sindicatului din combinat, „Nu prea dc mult era pc-aici / Un Culda Avram, Cozan Ştefan şi mulţi nea teme este cu atît mai mult nece­ natului nu au scăpat nici lipsurile sem­ da Tribunei nr. I, telefon 3712—3713. ____
sub directa îndrumare a comitetului de cîmp cu bălţi şi cu urzici / Cu broaşte alţii. O soluţie, dc asemenea, originală sară. Modul în care este reflectata mun­ nalate la sectorul staţii şi relee, servi­
partid. Prezentînd spectacole dc un înalt multe/Iar Ccrna cind sc revărsa / Cîm- a fost prezentarea fruntaşilor paralel cu ca aceslor inovatori în programele bri­ ciu! protecţia muncii, serviciul personal
nivel artistic, strîns legate de numea şi pîa toată inunda Puhoi dc apc/Trc- realizările combinatului şi cu aspecte ale găzilor oferă spectatorilor adevărate de la C.F.U ., nglomcratorul II, U .C .C.,
viaţa siderurgicilor, formaţiile cultnr.nl- ent-a timpul, an dc an / Oraşul faţa şi-a oraşului nou. blocurilor turn. noilor car­ surprize artistice. Un singur exemplu: atelierul mecanic ctc. Critica fiind
lăturarea imediată a deficienţelor cons­ AVIZ IMPORTANT
anistice ale combinatului sînt mult schimbat / Unde era mai Ieri maidan / tiere ctc. Astfel s-a sugerat iilcea că prin în textul brigăzii laminorului dc 450 constructivă şi tovărăşească a dus la în­
apreciate atît dc localnici cit şi de ju­ Un combinat s-a ridicat/'*. munca entuziastă a unor asemenea oa­ mm. poate fi întîlnit scheciul „Casa de
riile diferitelor concursuri la care au Reliefînd munca nouă a siderurgici­ meni s-a ajuns la realizările de azi. Şi naştere C .S.H .". Avem de-a frec, bine­ tatate, sprijinind astfel procesul dc pro­
obţinut o scrie dc premii importante. lor. metodele lolosile, rezultatele obţi­ la brigada artistică dc agitaţie a căilor înţeles, cu o metaforă, casa de naşteri ducţie.
In anul acesta, la cel de-al Vll-iea con­ nute în întrecerea socialistă, programele ferate uzinale s-a folosit un procedeu nefiind altceva decît cabinetul tclmic al In programele tuturor brigăzilor se Ministtrul Industriei Petrolului şi Chimiei— D.G.A.D.
curs pe ţară ii formaţiilor artistice dc brigăzilor artistice de agitaţie sînt o inedit Avînd ca pretext dialogul pito­ combinatului unde frecvent sc „nasc" mtîlneştc o tema frecventă: viaţa noua
amatori combinatul siderurgic a pre­ oglindă a activităţii entuziaste a mun­ resc dintre doi tineri din Oaş, proaspăt inovaţii. A‘.i s-a făcut cunoscută ultima a Hunedoarei. Trăind şi muncind în ora­ Anunţă următoarele esamene pentru instalatorii
zentat. în afara celorlalte formaţii, şi 2 1 citorilor de aici, fiind în acelaşi timp sosiţi în combinatul hunedorean, frun­ inovaţie a inginerului Mihai Curcubafa, şul care a crescut o dată cu ei. siderur­
dc brigăzi artistice dc agitaţie dintre imbold spre noi succese. taşii au fost popularizaţi într-o formă care, aplicată, a adus combinatului eco­ gicii simt uriaşa transformare a lor, a autorizaţi ?n aragaz :
care una (a laminorului de 450 mm.) Dacă numărul evidenţiaţilor în în­ mulf agreată dc publicul spectator. Tî- nomii anuale în valoare de peste tOO.COO localităţii în care trăiesc.
a aiuns în faza finală, obţinînd locul III trecerea socialistă creşte cu fiecare lună, nărul, dornic de a deveni şi el fruntaş, Ici. — 16-18 noiembrie 1964 —examen pentru instala­
pc ţară. dacă popularitatea acestora în rîndul explică prietenei sale care este condiţia Căutin<1 să reflecte în adîncimc pro­ Experienţa bogată a brigăzilor artis­
Programele acestor brigăzi au lost muncitorilor este tot mai marc, un a- principală: depăşirea planului la toţi in­ blemele de producţie, colectivele de cre­ tice de agitaţie ale Combinatului side­ torii noi (categoria limitat şi nelimitat);
axate pc problemele principale ale pro­ port îl an si brigăzile artistice de agi­ dicii cu cît mai multe „proiente“. La­ aţie ale brigăzilor artistice de agitaţie au rurgic din Hunedoara, poate fî folosită
ducţiei, rcliefînil în cîntec şi vers mun­ taţie. Avînd în vedere rolul mobiliza­ tura hazlie a dialogului nu diminuează, urmărit în permanenţă desfăşurarea pro­ şi de alte asemenea formaţii. Adoptînd — 18-21 noiembrie 1964—examen pentru reexami­
ca noua, entuziastă a sidcrurgîştdor. a tor şi forţa exemplului personal al ci potenţează mesajul textului, surprin- cesului dc producţie. Brigăzile au inter­ soluţii originale, dc o înaltă ţinută ar­ narea instalatorilor reuşiţi în anii 1958 şi 1959.
celor care în flăcările furnalelor, în clo­ fruntaşilor în procesul muncii, textierii zînd dorinţa tinerilor dc a ajunge la ni­ veni» cn promptitudine atunci cînd exis­ tistică, brigăzile combinatului au reuşit
cotul metalului incandescent, în şerpii şi instructorii brigăzii au rezervat un velul celor fruntaşi. tau indicii de slăbire a exigenţei faţă dc st constituie un sprijin preţios în mun­
dc oţel ai laminoarelor au croat viaţa spaţiu vast popularizării fruntaşilor şi Mult apreciat dc către spectatori a calitatea muncii. Asemenea fapte au fost ci de zi cu zi a sidcrui giştilor. Semna­ Cei care nu se vor prezenta la reexaminare vor
nouă a Hunedoarei socialiste, au fău­ evidenţiaţilor. Formele orin care se rea­ fost felul în care brigada secţiei repa­ repede prinse în acul s.virîc al progra­ lăm, ca un fapt pozitiv, munca neobo­ pierde autorizaţiile respective prin anulare.
rit imaginea omului nou. Şi compara­ lizează acest obiectiv sînt variate dc la raţii electrice şi-a pomdinz.it frunta­ melor. Brigada artistică de agitaţie dc la sită a instructorilor, textierilor şi inter­
ţia cu trecutul capătă forţa unui im­ o brigadă la alta, de la un program la şii. In limp ce pc sccn.î, brigada artisti­ O S.M. II, dc exemplu, a intervenit im preţilor. care a fost chezăşia obţinerii Examenele se (în la sediul Bazei I Bucureşfi,
perativ. Mlaştinile şi terenurile virane alini. că se încinsese într-o „periniţ.î". frun­ odată atunci cînd. în dauna calităţii, unor asemenea rezultate.
dc odinioară nu mai pot fi identificate; Brigada artistică de agitaţie de la la­ taşii erau invitaţi Ia ioc chiar din sală procentul dc rebuturi tindea să crească. LU CIA U C IU strada General Budişfeanu nr. 11 bis.
fe. o suprafaţă imensă se ridică marele minorul de 'Î50 mm. a folosit un proce­ şi aduşi în mijlocul dansatorilor dc pc Şi la această temă s-a găsit o soluţie ,ir- TIBERIU ISTRATG