Page 35 - 1964-11
P. 35
Nr. 3070 Dramul socialismului* fa g . J '
A d u n a re a de d a re d e s e a m ă şi a le g e re a noului com itet
F a b r ic a „ S e b e şu ."
d e p artid la I. M. P e tro şa n i
POSTUL
UN BUN INGINER SE PREGĂTEŞTE DE CORESPONDENŢI
VOLUNTARI
SN PRIMUL RINP SN INSTITUT NE INFORMEAZĂ:
Bilan} rodnic
Rci'cnt a avut loc la Institutul de partid, a eforturilor depuse de că dat catedrelor să dezbată în şedin Au trecut J0 luni clin acest an. ră
mine din Petroşani adunarea dc tre cadrele didactico, a străduinţelor ţele de catedră anumite materiale cind bilanţul aclivilălii pe această pe
cJr.ic de seamă şi alegere a noului studenţilor. în anul universitar care din publicaţii ideologice. Astfel de rioadă, colectivul ele muncitori, ingi
comitet de partid Cu acest prilej, a trecut un număr tot mai mare dezbateri au avut loc la catedrele neri şi tehnicieni din cadrul întreprin
comuniştii de aici au dezbătut pe de ftudenţi au păşit in rîndurile ce de matematică (..Reflectarea filozo derii noastre, a constalat cu bucurie
larg felul cum organizaţia de partid lor cu note bune şi foarte bune. Ast fiei materialist-dialectiee in forma rezultatele bune pe care le-a oblinut
din institut şi-a dus la îndeplinire fel, din totalul studenţilor, peste rea noţiunilor matematice"), la'ch i- Din bilanţul întocmit, reiese că
sarcinile rare i-an stat în fată pe C7 la sută au promovat examenele mic-fizică („realizări în industria acest colectiv entuziast şi-a realizat
perioada unui an. stabilind noi mă cu medii intre 7 şi 10 Cele moi bune chimică şi în chimie după 23 August planul la producţia globală in pro
suri pentru activitatea de viitor. rezultate la î.*#văţătură au fost ob 1944"). la geologie si alte catedre. porţie de 102,86 la sulă, iai la pro
ţinute de studenţii din anii : IV pre Un început bun pe linia pregăti ducţia marfa 100,46 la sută.
parare. II şi V mine. I. IV şi V e- rii ideologice s-a făcut prin organi Pe sortimente s-au oblinut 100,91 Ia
Despre pregătirea lectromecanicâ. Ceea ce merită să zarea seminarului teoretic în cadrul suta la ciorapi dc bumbac, 101,96 Ia
fie subliniat este faptul că în frun căruia au foc dezbateri pe proble sută la ciorapi din fire sintetice şi
profesională a studenţilor tea studenţilor la învăţătură s-au me ale dialecticii marxiste aplicate 103,89 la sulă la tricotaje din bumbac.
situat în primul rînd membrii şi la ştiinţele naturii, fizică, chimie, La baza succeselor amintite stan In
candidaţii de partid. matematici.
Una din problemele de bază care primul rînd realizarea In întregime a
a făcut obiectul dării de seamă si Calitatea răspunsurilor majorită Preocupîndu-se de ridicarea nive obiectivelor cuprinse in planul M T O ,
a! discuţiilor purtate pe marginea ţii studenţilor la examenele promo lului politic şi ideologic al studen calificarea şi ridicarea calificării mun
acesteia a fost preocuparea com ite vate demonstrează creşterea simţi ţilor. comitetul de partid a îndrumat De aici, din autogara oraşului Brad. pleacă în cursă zilnic zeci de autobuze, pe tot aliteo trasee citorilor, precum şi înfăptuirea în în
tului de partid pentru ridicarea ni toare a spiritului de răspundere organizaţiile de bază. grupele de ale raionului, regiunii sau chiar in ajara regiunii. tregime a contractului colectiv şi al
velului profesional al studenţilor. faţă de pregătirea lor profesională. paitid să urmărească îndeaproape Foto : V. OiNOIU tele. Dintre secliile care au conlri-
Aşa cum a reieşit din dezbaterile Evidenţiind succesele obţinute, munca studenţilor în această direc buit in cea mai marc măsură la ob
adunării generale, din darea de sea darea de seamă, comuniştii care au ţie. ţinerea bunelor rezultate putem amin
mă şi din discuţiile tovarăşilor Popa luat cuvîntul nu au trecut cu ve In cadrul unor analize făcute la ti scc|ia circulare şi secţia Cotlon.
Aion. Teodorescu Constantin. M ari- derea lipsurile care s-au făcut sim nivelul comitetului, la care ou par SIM ION O RD EAN
nescu Lucian şi alţii, in anul uni ţite in această privinţă. Astfel, s-a ticipat secretarii organizaţiilor de u i d e n ţ i a t dispecer
versitar care a trecut, comitetul de arătat că in institut există studenţi bază şi organizatorii grupelor de
partid a manifestat o grijă cres- care nu au făcut fată examenelor, partid, s-a efectuat un larg schimb
cindă faţă de ridicarea nivelului la iar alţii au obţinut la sesiuni medii de experienţă între aceştia, ceea ce Articole rol
învăţătură al studenţilor, mnbilizînd de limită. De asemenea, o parte a dus la îmbunătăţirea metodelor si
In acest sens organizaţiile de partid dintre aceştia au amînat examenele a .stilului lor de muncă. In întrecerea so cia list a In vederea prezentării de articole
din institut, organizaţiile U.T.M .. de pe o sesiune pe alta. ceea ce do Tematica învăţămîntului politic pentru contractările pe anul 19G5, au
Asociaţia studenţilor, pe toţi comu vedeşte că nu a existat o preocu U.T.M . a îmbrăţişat o gamă mai lar fost create şi realizate recent un nu
niştii si cadrele didactice pare permanentă pentru însuşirea gă de probleme, a răspuns în mai Mihai Dragomir, despre care se vor renza, se crede atotştiutor. începe să care să nu poală fi îndreptat. Depin măr de 11 no* produse care după con
Comitetul de partid, prin acţiuni sistematică a cunoştinţelor. mare măsură cerinţelor actuale pe beşte in aceste rînduri, nu are mai de cum se munceşte cu el. De aceea, tractare vor intra in producţia dc se
le întreprinse, a sprijinit îndeaproa Una din cauzele care au dus la care le ridică pregătirea politico- mult de 28 de ani; el lucrează in pre neglijeze calitatea pieselor şlefuite tovarăşii lui de muncă zimbeau. La ric.
pentru a realiza cit mai multe ca nu
pe conducerea institutului şi a facul o asemenea situaţie este şi faptul ideologîcă a studenţilor zent ca şlefuitor la Infreprinderea măr. Se spunea despre el că vine la întrebarea lui Mihai Dragomir a răs Printre noile modele crealc, putem
tăţilor în aplicarea cu bune rezul că deşi s-au luat încă de la începu Sub îndrumarea organizaţiilor de „Marmura" din Simeria. Este un linăr puns însăşi secretarul organizaţiei dc aminti ciorapii din fire sintetice pen
tate a tuturor măsurilor rare au tul anului universitar unele măsuri partid, cu sprijinul catedrei de ştiin plin de energie şi mai ales de voinţă. serviciu cind poate şi pleacă alunei bază P.M.R., Iov llie Sloica Asta l a tru femei, ciorapii „Reflex", şosele din
cind vrea. Din nou s-a clisculat cu el,
fost luate pentru îmbunătăţirea ca pentru ridicarea nivelului la învă ţe sociale, au fost prezentate în faţa i s-a arătat că nu procedează bine. impresionat pe Dragomir. A ascultat bumbac pentru femei, şosele de bum
litativă a pregătirii studenţilor. ţătură af studenţilor, aplicarea lor studenţilor informări pe probleme La întreprindere s-a angajat prin La gazeta de perete s-au publicat ar care sint criteriile pentru a fi decla- bac şi ciorapi din bumbac merceri-
In plenarele comitetului. în adu nu a fost urmărită cu consecvenţă ale politicii interne si externe a 19GI A fost repartizat să lucreze la lat evidenţiat in întrecerea socialistă. zal pentru copii şi altele.
nările generale ale organizaţiilor de pe tot parcursul anului de studii. partidului si statului nostru, au avut gater După cîlva timp insă, Mihai ticole in care î se arăta greşeala Dar Acum a înleles mai bine ce are dc
Dragomir ştia una şi bună: „bani sâ
partid si 1I.T.M. au fost analizate De asemenea, organizaţiile şi gru Inc simpozioane, conferinţe si alte Dragomir a început să nemulţumea iasă". De aceea, calitatea pieselor şle făcut. Tov. Sloica avea dreptate. El Ing. ELENA R O M AN
periodic diferite aspecte ale mun pele de partid, organizaţiile U.T.M . foi ine de educare marxist-Ieninistă scă colectivul din care făcea parte. fuite de el era slabă In adunările gru e tinăr, plin de energie, capabil să
cii profesionale, felul în care stu şi Asociaţia studenţilor nu au reuşit a studenţilor. Avea obiceiul ca înainte de a veni la pei sindicale şi ale organizaţiei U.T.M. muncească mai bine, dar nu foloseşte Economii la preţul de cos}
denţii s-au pregătit pentru exame să creeze peste tot o opinie de masă Pe lingă munca de ridicare a ni serviciu să Ireacă pe la bufet unde pe deplin capacitatea lui dc muncă
ne. rezultatele obţinute, preocupa împotriva abaterilor de la discipli velului politic si ideologic al stu consuma băutuiă alcoolică. Sfaturile s-a luat atitudine holărîlă faţă de a-
rea romunistdor din rîndul cadre na univei-sitară, a pasivităţii şi su denţilor. în preocupările comitetu tovarăşilor de muncă nu au fost luate ceastâ comportare. Dragomir susţi pentru a da producţie de cea mai bu Economiile la preţul de cost reali
lor didactice pentru ridicarea per perficialităţii manifestate de unii lui de partid a stat si orgnniz.arca in seamă Chiar şi atunci cind a fost nea că e persecutat. De ce să mai fie nă calitate. Nici nu s-a străduit îndea zate peste sarcinile de plan in peri
manentă a procesului de învăţă- sludenţi. nu s-au preocupat suficient utilă şi recreativă a timpului liber găsit dormind in timpul schimbului criticai dacă la băulurâ a renunţai, juns, ăsta i adevărul Dar In minte oada celor trei trimestre care au tre
iv»> nt. de mobilizarea studenţilor la orele al acestora. Astfel, studenţii au fost de noapte a refuzat să-si recunoască dacă scandaluri nu mai face? Tovară i a Incollit dorinţa de a face lot ce cut din acest an, se ridică la 19G.000
Pe baza concluziilor desprinse din de meditaţii si consultaţii, nu an antrenaţi in diferite formaţii artis vina. şii lui de muncă, in special cioplitorul poale pentru ca tovarăşii lui de mun lei.
analizele efectuate, comitetul dc combătut cu destulă tărie absenţele tice. în activităţi rultural-sportive După vreun an unii lovarăsii au Angliei Manzuc, şlefuitorul Ioan Jurj că să aibă de acum încolo numai cu Principala cale care a dus la obţi
partid o propus conducerii institu de la cursuri si seminarii. Trebuie care au contribuit la educarea lor. ajuns la concluzia că Mihai Drago şi strungarul Sava Sabin, s-au ocupai vinte de laudă la adresa lui. O va do nerea rezultatului amintit constă in
tului discutarea în colectivele de adăugat apoi şi faptul că unele ca In munca ideoloeică şi de educa mir nu poale fi îndreptai. Prezenţa lui mai mult do el. Ei s-au angajat in vedi tuturor Şi atunci numele lui va organizarea procesului dc urmărire a
catedră si decanate a situaţiei la dre didactice nu au desfăşurat, ală ţie. pe lingă rezultatele bune obţi In mijlocul colectivului nu mai era fala biroului organizaţiei de par(ici fi printre* cele ale evidenţiaţilor consumului de materii prime pe faze
învăţătură n studenţilor si luarea turi de exigenţa impusă de cerin nute, atit darea de seamă cit si co dorită, făcea de ruşine colectivul. să-l ajute să înţeleagă care sini tră Zilele, săptămînile s-au scurs pe ne de opornliun» şi om De asemenea, s-a
unor măsuri practice pentru tichi ţele actuale ale învăţămîntului. şi muniştii care au luat cuvîntul. Mergea să danseze la serile cultu- săturile morale ale unui muncilor al simţite. Mihai Dragomir lucra mai a- introdus o stricta evidenţă a econo
ei/.• rea deficienţelor constatate. o susţinută muncă de educare a stu printre care Leţu Nicolne. Suc iu Au late organizate la căminele culturale societăţii noastre 1 s-a arălat ce im tent. Sfatul celor cu mai mullă ex miilor pe muncilori, lucru care se ur
In urma propunerilor făcute con denţilor. pentru a-i face să înţelea rel. Toma Gheorghe si alţii, au sub din satele apropiate şi provoca scan portanţă are calitatea produsului. I-nu perienţă îl asculta, nu ca inainle cind măreşte zilnic şi se înregistrează.
ducerea institutului a intensificat gă necesitatea unei serioase pregă liniat că în această direcţie s-au ma daluri. Umbla îmbrăcat neglijent, fis explicat că produsele de calitate sini respingea ajutorul La controlul cali Datorită acestor măsuri s-au eco
organizarea unor consultaţii supli tiri la toate obiectele de învăţă- nifestat şi unele deficienţe. Astfel, tichiu, la locul de muncii nu respecla cartea de vizită a întregului colectiv, tăţii, tehnicianul Todor Adam avea nomisii in perioada amintită 440 kg.
mentare. a urmărit — cu ajutorul la învătămîntul ideologic unele ca dispoziţiile maiştrilor Multora le era lnlr-una din zile, tehnicianul Todor din ce In ce mai puţine observaţii, fire dc bumbac, din care se pot pro
asistenţilor — mai atent răspunsu mînt. dre didactice nu au frecventat cu penibil să recunoască că sini tovarăşi Aclam l-a demonstrat practic faptul cu iar în ultima vreine nu mai spunea ni duce J 1 000 perechi ciorapi, 9 kg lire
rile studenţilor la seminarii şi lu Adunarea generală a recomandat regularitate cursurile, au participat de muncă cu el Biroul organizaţiei dacă cl. Mihai Dragomir, face luciu mic. Asta il bucura pe Dragomir, îi sintetice din care se pot produce 450
crări practice, a extins experienţa noului comitet de partid să se ocu în slabă măsură la dezbaterea pro de bază P M R., conducerea întreprin de mîntuialâ, acest lucru diminuează dădea imbold Înseamnă că şi munca perechi ciorapi rclon şi 765 kg. tricot
pozitivă a fruntaşilor la învăţă pe in continuare de ridicarea nive blemelor. La jnvâţămîntul politic derii şi comitetul sindicatului au realizările celorlalţi muncilori. lui ridica acum presligiul întreprin de bumbac, din care se pol produce
tură prin organizarea consfătuiri lului calitativ al cursurilor şi semi U.T.M . s-a manifestat uneori forma chibzuit mult Dacă i desfăceau con- Curind după aceaslă discuţie a a- derii. 0 500 bucali diferite confecţii tricotate.
lor profesionale la nivelul grupelor. nalii lor. să urmărească mai îndea lism în organizarea şi desfăşurarea 1 raciuI de munca, situaliu nu era re vul loc şedinţa de producţie In care Septembrie 1964 Organizatorul de La obţinerea economiilor a mai
Pentru a veni mai mult în spri- proape studiul individual al studen diferitelor acţiuni, iar metodele şi zolvată S-ar li pulul ca Dragomir să se analizau rezullalele Irimeslrului II grupă sindicală anunţă că are loc şe contribuit reducerea consumului de
iinul studenţilor din anul I. care ţilor. frecvenţa acestora la cursuri, procedeele folosite nu au trezit în- nu tragă concluziile necesare, să nu-şi al anului I9G4. Muncitorii cu cele mai dinţa in care se analizează rozul lale combustibil, energie electrică, mate
nu sînt încă obişnuiţi cu munca in să intensifice activitatea educativă lotdeauna interesul studenţilor. In dea seama pe,deplin de vinovăţia lui. bune rezullale au fost evidenţiaţi. le întrecerii- socialiste. Dragomir .s-a riale dc inlrelinere şi altele
tr-un institut de învătfimînt supe pentru creşterea simţului de răspun activitatea ciiltnral-educativâ nu nu Omul acesta trebuia Îndreptat. Mulţi au fost distinşi cu titlul de „evi ,dus la şedinţă calm, cu gindul să Trebuie scos in evidenţă faplul că
rior. la indicaţia comitetului de dere al studenţilor faţă de pregă fost atraşi marea majoritate a stu A fost trecut la maşinile de şlefuit denţiat in înlrdc^rea socialistă". jOfi- spună şi el cîtc ceva despre calilatea lupln pentru economii a devenii o
paitid, organizaţiile U.T.M . si Aso tirea lor profesională, să mobil iz.pze denţilor. iar în formaţiile artistice Aici avea prilejul să vadă rezultatul hai Dragomir asculta cu emolie nu produselor. Ii preocupa acest lucru preocupare pentru întregul nostru co
ciaţia studenţilor au organizat con în măsură si mai mare organizaţii au participat im număr i-estnns de muncii, produsul finit Mihai Drago mele celor distinşi. Numele lui nu a din ce in ce mai mult Îşi auzi strigat lectiv Aşa sc lacc că şi la scclia len
sfătuiri cu studenţii anului I la care le de bază. pe toţi comuniştii şi ce studenţi si îndeosebi dintre fruntaşii mir <i învăţat repede meseria şi se fost amintit printre cele ale evidenţia numele. A fost declarat evidenţiat in jerie, unde exista părerea că nu se
au participat cadre didactice cu ex lelalte forţe existente în institut la învăţătură. părea că-i place să lucreze. Era primul ţilor Se întreba de ce. Doar el a şle întrecere. O clipă simli că singele-i pot realiza economii, s-a reuşit ca in
perienţă îndelungată si studenţi pentru a acţiona în comun in vede Ţinînd seama de lipsurile semna pas spre îndreptare. Cuvintele mais fuit mai multe piesei S-a înscris la aleargă mai repede in vene Tovarăşii urma studiilor întreprinse de către un
fruntaşi din ultimii ani de studii. rea lichidării tuturor deficienţelor late. adunarea generală a recoman trului Teodor Diucă, ale tehnicianu euvînl A întrebat de ce nu este şi ol lui de muncă aplaudau Cei care stă colectiv să se găsească soluţiile co
In cadrul acestor consfătuiri li s-au manifestate, dat noului comitet de partid să se lui Todor Adam, păreau că au găsit evidenţiat. Mulli dintre participanţi teau mai in faţă şi-au întors spre el respunzătoare in vederea încadrării
explicat studenţilor cum să-şi or- preocupe şî mei mult dc conţinutul leren lerlil Treptat, numărul pieselor au zimbit. Ura un zîmbet de îngădu feţele ziinbiloare.'Erau zimbele dc fe în normativ a operaţiunilor de croit.
ganize/e studiul individual, cum să-şi şi eficienţa muncii ideologice, dc în inţă fală de pripeala tinărutui. în licitări. dc încurajare. Erau zimbele In prezent şi la această secţie sc ob-
întocmească consocrtelc. modul cum Muf?G3 ideologică şlefuite de Dragomir creştea O dală seamnă că Mihai Dragomir c pe dru ale victoriei întregului colectiv lin rezultate bune
se studiază o lucrare, felul cum tărirea activităţii educative în rîn cu aceasta a sporit si salariul. mul cel bun Omul nu se schimbă ra ILEANA BOGDAN
dul studenţilor : să informeze opera
să-.sî organizeze timpul liber si alte şi de educaţie — tiv pt comunişti, cadrele didactice Iată insă că Dragomir se infumu- dical, dinlr-o dală, dar nu exislâ om D CR1COVI2ANU economistă
probleme pe care le ridică viaţa si studenţi cu toate hotărîrile şi do
studenţească. pe o treaptă totmei înaltă cumentele de partid si de stat. să
In scopul îmbunătăţirii procesu cunoască şi să râsoundă preocupă
lui de învăţâniînt. comitetul de rilor acestora, cxplirîndu-le pe larg
partid a acordat mai multă aten Analiz.înd activitatea pc care co problemele fundamentale ale poli
ţie conţinutului ştiinţific si orientă mitetul dc partid a depus-o pentru ticii partidului nostru. In învătă-
rii ideologice a prelegerilor si semi- ridicarea nivelului ideologic al ca mîntul politic U.T.M . să fie gâsilc
nariilor. Pentru aceasta, comitetul drelor didactice si al studenţilor, si promovate noi forme de activitate,
de partid a sprijinit conducerea in munca de educaţie în rîndurile aces rît m^i atractive, la care studenţii
şi i ti i tu li ii în editarea de manuale tora. comuniştii au apreciat că au să participe în mod activ.
si cursuri, culegeri de pmblemc. în fost obţinute unele rezultate bune
drumătoare pentru problemele de Invăţămîntul ideologii al cadrelor
laborator si analizarea lor cu exi didactice şi învăţămîntnl politic Pentru ducerea la îndeplinire a
genţă. in cadrul catedrelor si al con U T M. s-nu desfăşurat In un nivel tuturor snn inilor care-i stau în faţă. ’ 270.C00 hn s-n urmărit extinderea
siliului ştiinţific Astfel, cadrele di mai inalt. In cadrul acestora au asn cum a recomandat adunarea ge Prin „pădurile41 Ma» sînt si alte aparate eu per si forma frumoasă de prezentare a
diferitelor minereuri.
dactice an elaborat f> cursuri noi fost însuşite mai temeinic proble nerală, noul comitet de partid va plopului duglas, a sălciei şi a altor formanţe ridicate, mult apret iute de
iar altele 5 urmează a fi terminate mele dezbătute, iar tezele teoretice trebui să-si îmbunătăţească stilul de expoziţiei spetii de acest fel. personalul medical De exemplu, Sînt chimist şi. fireşte, în aceaslă
— Cu loate
acestea — continuă
în curînd. De asemenea, an fost au fost legate mai strîns de activi muncă, să Iunte cu mai multă con profesorul — să nu se creadă că a „î'antostat tip P-:>\ utilizat pentru cr.lilate m-au interesat îndeosebi
Am
standurile industriei chimice.
multiplicate 3 cursuri si 0 îndrep tatea practică. secvenţă pentru îndeplinirea pro Deunăzi, în sectorul economiei fo- diagnostic şi terapie. „Uetoscop"-ul,
tare pentru lucrări de laborator. Majoritatea referatelor susţinute priilor hotăriri. mobilizând toate iesticie am făcut cunoştinţă cu ele rămas in urmă cultura ruşinoaselor. trusa oftaimologieă normală şi al rerectat îndeaproape exponatele in
Tn atenţia comitetului de nartid în cadrul cercurilor au reflectat in forţele şi în primul rînd pe comu vii anului întîi de la Şcoala profe Ea va deţine şi în viilor o mare tele. dustriei chimice anorganice, orga
ni* ti la ridicarea întregii activităţi
au stat si ridicarea calificării pro tcresiil cadrelor didactice pentru din institut. sională de pădurari din Brăncşti. ra pondere datorită calităţilor tehnolo Ceea ce am văzut aici este încă nice şi petrochimice. Vă t>og să mă
credeţi, vorbesc din proprie expe
fesionale şi ştiinţifice a cadrelor di un studiu apitifundot al bibliogra ionul Lehliu. Printre brazi, molizi, gice pe care le au ruşinoasele. o dovadă care atestă caracterul mul
dactice. antrenarea lor şi a studen fiei indicate, pentiu tratarea la un Plin măsurile stabilite de aduna stejari şi fagi. printre cerbi carpatini — După cîte ştiu, completează ele tilateral a) industriei noastre so rienţă : ştiu cit de greu este să or
ţilor în munca dc cercetare ştiinţi inalt nivel teoretic a pioblemelor rea generală, comuniştii si-nu ma si capre negre erau, cum s-ar spu vul Cristea Ion, din totalul împădu cialiste. Alături de uriaşele masini- ganizezi o expoziţie de produse chi
fică. care si-au găsit concretizarea puse în discuţie nifestat hotârîrea fermă de a depu ne, la ci ..acasă". Ascultau cu aten ririlor efectuate in ultimii ani ră- unelte. ca strungul Carusel şi roto mice care să ilustreze intr-adevăr
în îmbunătăţirea metodelor si pro Pentru cunoaşterea de către ca ne toate eforturile pentru pregăti ţie lecţia practică pe care le-o fă sinoaselc reprezintă 57 Ia sută. rul pentru turbină cu o greutate dc progresul in acest domeniu. Dv. aţi
cedeelor de predare. îmbogăţirea drele didactice a problemelor ac rea studenţilor la nivelul sarcinilor cea aici, în ..creierul munţilor", pit)f. In continuare, grupul de elevi din 37 tone. reţin atenţia oricărui vizi reuşit însă în mod ingenios şi su
experienţei cadrelor tinere. în re tuale ale politicii partidului nostru, actuale trasate de partid Itomuîus Du mi traseu. Urăneşti a făcut cunoştinţă cu me tator si aceste gingaşe instrumen gestiv să prezentaţi stadiul actual
zolvarea practică a unor probleme ale mişcării comuniste internaţio I. AVRA M — Pădurile noastre se îmbogăţesc canizarea lucrărilor de împădurire. te destinate medicilor şi personalu de dezvoltare şi perspectivele de vii
ridicate de proces**! de producţie nale. comitetul de partid a recoman- I. CIO BO TA de la un an la altul — spunea pro Ei au aflat, printre altele. Că prin lui care lurrcază în policlinici şi tor in fiecare sector. Aceasta con
din industria minieră. fesorul — şi voi veţi fi păzitorii, mecanizarea unor operaţii de bază, spitale. Mă înapoiez la Galaţi cn tribuie la formarea unei păreri de
Sub îndrumarea comitetului de ocrotitorii lor de nădejde, prrtiei- rostul lucrărilor de împădurire se irima plină de bucurie pentru tot ansamblu clare si precise. M ache
partid, prin organizaţiile de bază, pînd la acţiunea sistematică ce se poate reduce cu 50 la sută la rîm- ce am văzut si, ceea ce pentru mine tele modernelor u'/îne şi combinate,
duce pentru conservarea şi exploa
organizaţiile U.T.M şi Asociaţia stu Expoziţii i dcărţi rorâsşti pssts listare pîe şi cu 28 la sută la deal. este mai important, cu o listă de produsele expuse, cifrele din gra
denţilor s-a desfăşurat o largă mun tarea lor raţională. aparate care vor trebui să comple fice sint o mărturie vie a progre
că nolîtico-ednrativă în rîndul stu — Observ aici. spune elevul Bur- Aparate medicale teze zestrea tehnică a laboratorului sului pe care l-a făcut industria chi
denţilor, făcindu-i să înţeleagă mai Receni a fost expediată spre capi ne urmează să fie deschisă in aceeaşi cuţ Dumitru, apixmpe toate soiurile unde lucrez". mică din ţara dv. într-o perioadă
bine obligaţiile lor. datoria de a se tala R D. Germane o expoziţie de car perioadă la Bucureşti. forestiere cu performanţe de timp foarte scurtă. Cele văzute
pregăti rît mai temeinic te rominească care va fi prezentată In această lună, cartea rominească — !ntr-adevăr, aveţi in faţa voa Impresii confirmă intrutotul faptul că in
Toate acestea au contribuit la îm berlinczilor in a doua jumătate a lu moi este prezentă la al 9-lea tirg in stră seminţe de pin silvestru şi de dustria chimică romînă se află la
bunătăţirea procesului de invătă- nii noiembrie. Expoziţia cuprinde cir ternaţional dc carte dc hi Belgrad pin strob. de stejar, de frasin, de ridicate Italia nivelul atins de ţările cu veche tra
Piînt. la ridicarea calităţii cunostin- ca 1.200 lucrări reprezentative din (7-12 noiembrie) unde tara noastră ex paltin de munte, de gorun şi de Ing. ETTORE M A N ZIN I, directo diţie în acest domeniu.
ţe’or însuşite de către studenţi. toate domeniile activităţii editoriale pune peste 000 de lucrări si la cea multe alte specii. ..De aproape două ore cercetez rul general al firmei „Manzint Olanda
Apreciind rezultatele la învăţătu Printre exponate se găsesc şi cărţi ale de-a (>-o expoziţie internaţională de — In acţiunea dc împădurire, in exponatele sectorului de aparate şi lig ii" din P a n n a :
ră. darea de seamă si participanţii autorilor germani traduse in limba carte de la Tokio (10-15 noiembrie) tervine inginerul Ion Coman, unul instrumente medicale, ne-a declami Ca tehnician am apreciat că ma IIEN D R IK C. A B A U O N , redac
la discuţii au subliniat faptul ră in roinină si lucrări tipărite in tara noas unde participăm cu circa 400 lucrări. dintie ghizii e.xoo/iţiei. o deosebită V'iorel M. Popa. medic la policlinica şinile expuse sint foarte bine pio- tor şi corespondent pentru Europa
urma îndrumării permanente a co tră in limba germană. atenţie se acordă unor specii repe din Galaţi a Ministerului Transoor- ie< tate şi executate — in special Centralii al ziarului ,.Zuid-Oost-
muniştilor de către comitetul de O expoziţie similară a cărlii gerrna- (Agerpres). de crescătoare. La împădurirea celor lurilor şi Telecomunicaţiilor. Pen mnsinile-imelte. Industria dv petro Pers" ;
tru cadrele medicale realizările în- lieră este foarte modernă, confir Sint profund impresionat de ce
tieprinderii I O R . din Canîtală. pe aii realizat în industria grea şi a
Juniori lt: 1 Dragomir Alexandru, de la slarl a concurenlelor de la ca mi nd vechea tradiţie a Romîniei in
S P O R T Cugir; 2 Mfhail Andrei, Pelroşoni; tegoria senioare, unde singura repre care le văd la acest stand, sint de acest sector, ale cărei utilaje şi pro bunurilor dc larg consum. Dc ase
menea sînt impresionat de stilul ar
3. Simedrn 11ic. Cugir zentantă a venit din partea Institu o mare însemnătate, lată. de pildă, duse sînt binecunoscute si aprecia hitectonic al pavilionului central.
arest aparat denumit „Electroder-
te peste hotare
Tot ceea ce am
Pe echipe: \ Şcoala profesională
CAMPIONATUL DE CROS l upeni (Gherghina-Vulcicâ-Parascliiv- im de mine din Pelroşani dat bune rezultate in practica chi concepţii superioare. industrial este instalaţia pneumatică
şt
Dorobanţii*
El a
matomul di
Ceea ce am admirat în sectorul
văzut este bine făcut, nvînd la bază
GEOP.GE BALEANU
Carvoschi); 2 Şcoala medie Deva; 3
Şcoala profesională Cugir corespondent rurgicală traumatologică do urgen R EIN H A tlD WOELE1I. redactor folosită în medii explozive, desti
nată Înlocuirii motoarelor electrice.
tă şi reparatorie, precum şi în tra
Duminică, cu lol limpid friguros, lor de juniori care in primăvară, la Juniori l: I Ctoca 11ic. Cugir; 2 tamentul afecţiunilor pielei prin şei adjunct al revistelor ..Chemischc Produsele textile şi obiectele de
locuitorii centrului minier Lupeni au linala campionatului R.PR. de cros. Vişan Ioan, 1 lunedoara; 3. Saflo To $ A. H metoda grefărilor cutanate libere. Industrie'' şi ..Europa Chem ie" din artă populară sînt foarte frumoase,
urmărit şi încurajai, de-a lungul tra a obţinui locul 2 pe Iară. ma, Lupeni Electrocardiograful ..Cnrdior". cu n- Erankjurt pe Main : iar industria alimentară prezintă
seclor, disputele pentru cucerirea ti lată rezultatele tehnice: Pe echipe: !. Şcoala sportivă in torni căruia se înregistrează pe Mă bucură nespus faptul că vi un interes deosebit prin varietatea
tlului de campion regional in cadrul Junioare II: 1 Diaconescu Elena, L '.C F S Hunedoara |Vişan-Hanganu- Duminică dimineaţa a avut loc in bandă variaţia în timp a tensiuni zita pe care o fac în Itominia coin produselor oi. Vizitînd expoziţia
Campionatului R PR de cros indivi Lupeni; 2 Colb Mariana, Deva,- 3. Patrichî-Tinleo)? 2 Şcoala profesio sala Voinţa din oraşul Alba hilia în- lor acţiunii inimii, este un aparat cide cu perioada în care această ni-am convins că Rominia dispune
dual şi pe echipe, ediţia 1964-1965. Trif Susana, llunedora. nala Lupeni; 3 Şcoala medie Pelro- tilnirea amicală revanşă de săli din- foarte apreciat în practica medica grandioasă expoziţie este încă des de foarte multe produse industriale
La această etapă au participat pes Re echipe: I, Scoală sportivă şani. Ire echipele Voinţa Alba lulia şi Me lă, datorită înaltei sale sensibilităţi chisă Vă mărturisesc sincer că sînt la nivelul pieţei mondiale.
te 200 de reprezentanţi ai şcolilor şi IJ C F S Hunedoara (Tril-Răgăceanu Seniori deiniiond: I loan Paul, Hu lalurgislul Cuqir La capătul unor si precizii. Microscopul de cercetare incinta! de- cele văzute. Expoziţia In ce priveşte comerţul între Olan
asociaţiilor sportive din regiunea llu Cahmischij; 2 Şcoala medie Lupeni; nedoara; 2 Tischler R., Hunedoara ; partide dîr/e ml Unirea a luat sfir- M .C -1 este „unealta" cn care lucrez oglindeşte marile realizări obţinute da si Rominia, deşi nu sînt specia
nedoara Deşi traseul a fost dur. din 3. Şcoala medie Petroşani. 3 C«Urina V., Hunedoara şil cu un rezultat dc cgalilale: zilnic ore întregi, activitatea mea în loate domeniile vieţii economice, list in acest domeniu, cred că multe
t a uza aerului turc si a terenului pie- Junioare l: I Pavcl Elena. Deva; Pc echipe: Melalul Hunedoara ;^ 3 . du bază desfăsurîndu-sc in cadru) arată sugestiv potenţialul ridicai de produse romînesti ar fi binevenite
Iros, concurenţii de la toate catego 2 Pavel Cornelia. Brad; 3. Szoke Ma (Paul-Tischler-Calrinn-Si riblea). lată şi rezultatele înregistrale: To- laboratorului polndinicii Este un industrializare a ţării dv. Sînt multe şi căutate pe piaţa noastră. Cind mă
riile au linul să ocupe un loc cil mai ria, Petroşani. Seniori iotul: 1 Korossy Paul, llu zel (A I.) - Munliu (C ) 1 aparat minunat, bine realizat, uşor de spus despre industria romîneas- voi reîntoaire in Olanda voi scrie
bun in clasament, dind prilejul unor Pe echipe: t Şcoala medie Brad, nedoara; 2 Rilişan Abel. Hunedoara; Bergbian (A I ( — Zaharie (C ) 01; de manipulat, mbust. si în acelaşi '•;* constructoare dc maşini, electro 0 serie de i*epoi taje despre Rominia,
dispute dirze piuă la ultimii melri de (Pavel-Răluşcu-Furdui); 2 Şcoala mo 3 Peier Aron Lupeni. Radu (A 1) — lanovici (C ) timp estetic Avind linii simple, el tehnică. textilă, toate pe un drum care sper să contribuie In consolida
sosire. Elevii Scolii profesionale din dic Deva,- 3 Şcoala medie Lupeni. Pe echipe : Metalul Hunedoara Toma (A I) — Ni cui iţă (C ) 1—0, se caracterizează printr-o construc de dezvoltait? uimitor Am remarcat rea legăturilor dc prietenie şi co-
Lupeni, au participai in număr mare, Senioare : ! Cojocaru Nicoliţa, ţlvfliossy-Rilişan-Calrina-3 Mânu) Magda (A. I) - Plaj (C ) ' ţie modernă si prin performanţe la progresul deosebit în domeniul ex 1 •borai'e între popoarele ţărilor noa
ţiuînd să continue tradiţia echipei Ştiinţa Petroşani. Un aspccl negativ il prezintă lipsa Ispas (A I.) — Florea (C.) '.z - '/-i- nivelul tehnicii actuale. il acţiei de minereuri. Impresionează stre.