Page 38 - 1964-11
P. 38
P a g . 2 hamal eeciaSismula! Nr. 3071
Sprijin preţios acordat \ <Ij. IE N IIP \
C a rn e t M a n t a u a
gospodăriilor colective JOI 12 NOIEMBRIE 1964
nul şi îndrumarea organizaţiei de par- eu lineal
In consolidarea succeselor pe care
le înregistrează an de an gospodăriile 1 ici, a stabilit o serie de măsuri teh CINEMA Seară penliu tineret ; 2C,30 Noapte
colective din raionul Sebeş pe calea nice si organizatorice. Iată cileva din bună, copii; Povestea „Vulture,
Jnlăririi lor din punct de vedere eco tre acestea; după întocmirea planu DEVA: Ghepardul seria I şi II — i-aţi zborul"; 20,55 Momente vesele
nomic şi organizatoric o contribuţie lui, sarcinile de producţie au fost re f a vizită Ea muzeu cinematograful „Patria"; Escondida clin operele contemporane; 21.15
însemnată o aduce şi colectivul de partizate pe brigăzi, ţinindu-se seama — cinematograful „Arta". PETRO Părinţi şi copii; 21,30 Muzică de
mecanizatori, maiştri şi ingineri de Io de mijloacele mecanizate cu care au Pentru a aprofunda cunoştinţele ŞANI: Ciociara — cinematograful dans
S NJ T. Miercurea Obiectivul principat fost dolatc acestea şi in funcţie de primite la cursuri, pentru a cunoaş „Republica"; Moral '63 — cinemato PROGRAMUL II: fi.30 Recoman
pe care l-am urmării şi il urmărim in volumul de lucrări pe cnre-l are de te mai temeinic trecutul istoric al graful „7 Noiembrie"; LUPEN'I : dări din program; 8,35 Muzică ins
activitatea noastră este folosirea cu execulm fiecare brigadă. In cachul patriei şi al regiunii noastre, ca Dragosle la zero grade — cinemato trumentală şi vocala de compozitori
randament maxim a utilajelor pe care brigăzilor planul a fost defalcat fie drele didactice de la Şcoala ge graful „Cultural",- ALBA IUL1A ; romini; 9,03 Muzică din operete,-
10,00 Melodii populare; 10,30 Revis
le ».vcm in dotare, In vederea execu campanii şi adus la cunoştinţa meca nerală de 8 ani din Vinerea, raio Braţul nedrept al legii — cinemato ta economică radio; II 03 Prelucrări
tării la timp şi în condiţii agrotehni nizatorilor cu ocazia consfătuirilor de nul Orăştie. avi organizat recent graful „Victoria"; Pisica de marc corale,- JI.30 Muzică uşoară; 12,35
ce corespunzătoare a tuturor lucrări producţie. In afară de aceasta vin ac o vizită la Muzeul regional din ora — cinematograful „23 August"; Muzică din operete; 13,C8 Melodii
lor agricole, pentru creşterea conti cent deosebit s-a pus pe executarea şul Alba Julia. La această excursie SEBEŞ; Rebelul magnific — cine
nuă a producţiei vegetale. unor reparaţii şi revizii de bună cali instructivă au participat peste 120 matograful „Progresul"; Transportul populare interpretate de Gheorglu-
Dotarea an de an a SM .T. cu fot tate la întregul parc de maşini şi trac de pionieri si şcolari din clasele — cinematograful „Sebeşul"; ORÂŞ- ta Rislea şi Ion Girbăcea,- 13,30 Foi-h
mai multe tractoare şi maşini agricole toare, precum şi pe ridicarea califi V —V IU . însoţiţi de profesorii Ana TIE: Bărbaţii — cinematograful „Fla leton. 14,10 Ansambluri artistice
şi folosirea acestora la întreaga lor cării profesionale a mecanizatorilor. Viorel. Eugenia Herlca. Grigoraş căra"; I-IAŢOG: Toiul despre EWi — şcolare,- 15,05 Din creaţia de muzică
capacitate au făcut posibilă creşterea In această direcţie, pe lingă cursuri Antonivi. si S Constantin cinematograful „Popular"; B R A D : uşoară romîncască; 15,30 Ştiinţa in
simţitoare a volumului de lucrări a- le de masă care s-au ţinut în timpul CO N ST A N T IN SÎR B U slujba păcii; 16,00 Din muzica po
gricole efectuate mecanizat. Compa iernii cu mecanizatorii, periodic, cinci corespondent Asasinul din cartea de telefon — poarelor,- 17,10 Cintă corul liadio-
rativ cu anul 1959, in anul trecui am a fost necesar să se execute lucrări cinematograful „Steaua roşie"; SI- televiziunii, dirijor Constantin Pc-
executai un volum de lucrări agrico care cer o calificare mai înaltă cum Pentru îmbunătăţirea MERIA: Falsificatorul — cinemato trovici; 18,00 Interpreţi de muzică
le dc peste 4,5 oi i mai mare. Itapor- ar fi scmânalul porumbului, recoltatul graful „Mureşul". uşoară; 16,35 Dansuri din opere;
lat la aceeaşi perioadă, productivita cerealelor păioase ş.a. s-au făcut in muncii
tea muncii pe tractor a sporit cu pes structaje speciale la care au partici 19,05 Cintece şi jocuri populare;
te 20 la sută. pat, in alară de tractorişti, şefii de RADIO 19,30 Muzică dc estradă 22,30 M e
Recent a avvit loc la sediul Co
Paralel cu creşterea randamentului brigăzi şi colectiviştii care erau de mitetului orăşenesc pentru cultură lodii lirice din operete; 23,15 Muzi
utilajelor a existat o preocupare sus semnaţi să deservească maşinile res şi artă din Petroşani o şedinţă de că de dans.
ţinută şi în direcţia reducerii preţului pective lucru la care au participat direc PROGRAMUL 1: 5.0G Melodii
de cost al lucrărilor Pală de anul Pe linia măsurilor tehnice şi or torii căminelor culturale, biblio populare; 5,30 Lecţia de gimnasti
1959, in anul trecut cheltuielile pe ganizatorice menite să asigure rea tecarii si responsabilii emisiuni că; 5,40 Cintece şi marşuri patrio TELEVIZIUNE
honliu au fost reduse cu peste 45 la lizarea prevederilor planului se în lor locale ale centrelor de radio- tice,- 6,10 Muzică de estradă; 6,20
sulă, ceea ce dovedeşte că sarcinile scrie, de asemenea, preocuparea pen fienre din raza oraşului regional Emisiunea pentru sate,- 0,30 Muzică J8.20 Miniaturi coregrafice Trans
trasate de Congresul al III lea al tru aprovizionarea la timp cu carbu Petroşani. uşoară; 7,06 Melodii distractive; misiune de la Riga; 19,00 Jurnalul
partidului in această privinţă se Înfăp ranţi şi lubrilionli o brigăzilor, do Cvi acest prilej s-a prelucrat pla 7,30 Sfatul medicului; 7,35 Anunţuri, televiziunii; 19,10 Pentru copii; A-
tuiesc cu succes. tarea lor cu unele piese nece nul de măsuri privind munca cul- muzică; 7,45 Mici piese de estradă; ventuiile echipajului Val-V irlcj ;
După cum se şlic, rezultatele mun sare schimbului, precum si pentru tural-eduentivă de masă in perioa 6.00 Sumarul presei, 8,06 Muzică co „In Atlantida"; 19,50 Transmisiune
cii mecanizatorilor nu se apreciază remedierea cîl mai operativă a defec da 1 vinilor de iarnă. Au fost adop In G.A.S. din Apoldul dc Sus funcţionează un centru de viniticare rală; 8,30 Melodii populare,- 10,03 de la Teatrul ,,C. I. Noltarn": Anto
numai după realizările pe care le ob ţiunilor ivite în timpul lucrului. Su tate o seamă de măsuri menite să ulilQt cu mijloace mecanizate de mare productivitate. Muzică uşoară; 10,15 Citind din noi nii! şi Cleopatra,- In pauze: Sfatul
ţin in ceea ce priveşte efectuarea u- bliniem totodată faplul că orientarea ducă la intensificarea activităţii IN FO T O : O parte din presele hidraulice in timpul lucrului. volume ale poeţilor noştri; 10,30 medicului: Despre laringite dc dr.
nui volum cit mai mare de lucrări, dată in ceea cc priveşte repartizarea cultura! educative de masă. Din folclorul muzical al regiunilor Valeria Lorescu; Instalaţii de foraj.
ci şi după producţiile la hectar inre- corespunzătoare a membrilor şi can î. CI-IIRAŞ patriei: melodii clin Banat; 11,00 Reportaj realizat de Studioul „Al
gislrale de către gospodăriile colecti didaţilor de partid in cadrul brigăzi corespondent Cintăreti romini de operă; 11,30 Sabin'*; In Încheiere: Buletin de ştiri.
ve pe care le deservim In aceaslă lor este o măsură care a asigurat des însemnări de reporter; 11,30 Pro Buletin meteorologic.
direcţie putem arăta că sinlem satis făşurarea unei munci politice susţinu la casa pkntcriiGr gram de valsuri; 12,03 Piese de es
făcuţi de faptul că majoritatea meca te in rindul mecanizatorilor pentru Succesele colectivului tis la 1.6 0. Brad tradă; 12,45 Melodii populare diu
ţări socialiste;
14,05 Recomandări
nizatorilor s-au preocupat cu răs Întărirea disciplinei şi realizarea sar A trecut abia o lună de la re din program; 14,10 Muzică uşoară Buleiin meteorologic.
pundere de efectuarea în epoca opli- cinilor de plan. Un alt factor de sca deschiderea festivă n Casei pio de Florentin Delmar; 14,30 Priete
mă şi la un nivel agrotehnic cores mă care a contribuit la îmbunătăţi nierului din Alba lulia şi activi na noastră cartea; 15,30 Muzică PENTRU 24 ORE
punzător a lucrărilor dc pregătire a rea activităţii de producţie este şi tatea se dovedeşte de pe acum bo Colectivul de muncitori, tehnicieni Pavel Petru, echipa de dulgheri con populară interpretată de Maria Schi- Vreme nestabilă cu cerul mai
palului germinativ, semănat, ele inlre- antrenarea unui număr însemnat de gată. In cele 8 cercuri organizate şi ingineri din cadrul întreprinderii dusă de comunistul Sicoie Viorel, e- por, Dumitru Sopon şi Ştefan Slroc; mult noros. Local vor mai cădea
de gospodărie orăşenească Brad, sub
tinere a culturilor şi recollat. Argu tractorişti in întrecerea socialistă or pe clase şi zile, ca şi în diversele îndrumarea organizaţiei de bază, a chipa de zugravi condusă de comu 16,10 Suită de cintece haiduceşti ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit
mentele care dovedesc preocuparea ganizată pe brigăzi şi intre mecani activităţi culturnl-edurative din realizat pină la 31 octombrie valoa nistul Ciocan Viorel precum şi pava- din Oltenia, de Nicolae Lungu şi clin sectorul sud-vest. Temperatura
susţinută a mecanizatorilor pcnlru zatori afara cercurilor, colectivul rasei rea producţiei globale pe anul 196-4, torii din echipa lui Panduru Petru. Suită corală din Maramureş de A u staţionară, ziua va fi cuprinsă în
sporirea producţiei agricole sini nu Raptul că măsurile tehnice şi orga pionierilor a reuşit să atragă un in proporţie de 124 la sută. O altă realizare pe care o rapor rel Ivăşcanu; 16,32 Muzică uşoară tre 9 şi 15 grade, iar noaptea in
meroase şi convingătoare, lată cileva nizatorice luate dc către conducerea număr de peste 650 pionieri şi Cele mai însemnate depăşiri ale tează colectivul nostru se referă la tre 3 şi 7 grade.
dintre ele. In acest an gospodăriile S M T ., aviud sprijinul şi îndrumarea şcolari. Mulţi dintre aceştia sint planului s-au înregistrat în sectoare interpretată de Fred Frohberg; 17,15 PEN TRU U R M Ă T O A R ELE
agricole colective din Cărpimş. Pianul organizaţiei de partid, se înfăptuiesc înscrişi la cercul de educaţie po le prestări in constructiv care au rea economiile obţinute pe 9 luni de zi Scrisori din tară; 17,30 Muzică; 17,35 3 ZILE
litică de masă, cu diversele
lui
de Jos, Cilnic, Apoldul de Sus. Gir- lizat planul pe 10 Juni în proporţie de le, fn valoare de 516 mii lei, depăşin- Antologie poetică Magda Isanos;
cvi svicces este dovedit de realizarea
Vreme nestabilă cu cerul tem
bova. Răhău. Apoldul de Jos ş.a. au pină in prezent a planului de pro secţii : filatelie, jocuri, corespon 140 la svită şi întreţineri străzi şi zone du-se astfel angajamentul anual. 18.00 Cintece din folclorul nou,- 18,15 porar noros şi cu temperatura sta
denţă. Alţii activează in cercurile:
realizai producţii care întrec cu mult turistic, gimnastică artistică şi verzi, unde pionul pe 10 luni a fost f a u r g h e o r g h e Universitatea tehnică radio; 18,30 ţionară.
prevederile planurilor, Îndeosebi la ducţie anual in proporţie de peste 70 dansuri populare, muzical — cu
principalele culturi cerealiere (griu la sulă. Prin rezultatele înregistrate secţiile acordeon, vioară şi ghi depăşit cu 40 Ia sulă. O contribuţie secretarul org. dc baza P.M.R,
şi porumb). Rezullalele pozitive înre se evidenţiază îndeosebi brigăzile de tară etc. Un mare număr de pio de seamă la aceste succese şi-au a- VALK AY LADISLAU
gistrate sini o urmare firească a fap tractoare caie deservesc gospodăriile nieri sint de pe acum construc dus-o echipele de zidari conduse de director l.G .O .
tului că, lucrind de mai mulţi ani pe colective din Ludos. Lanrrăm, Pian si tori dc aeromodele. alţii învaţă Manela Gheorghe, Câlâmar Teodor, fJin colectivul subrcdacţici vo
ogoarele gospodăriilor colective res Răhău care avi realizai <33—90 la sulă cvi sîrguinţă pentru a-şi însuşi ar luntare Brad) ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ TRANSPORT flIUO
pective, între brigăzile de tractoare din planul stabilit. De asemenea, tre ta păpuşărească.
şi cele de cimp din G A C s-au sta buie remarcate eforturile depuse de Activitatea cadrelor didactice HUNEDOARA-DEVA
bilit legături strinse Acest lucru a către mecanizatorii Andrei Cismaş, nvi se rezumă numai la adesea Centrist de d©eurr®eirafare şfimŞifîcă
aceste
permis coleclivişlilor si mecanizalo- Vasile Riscă, Gheorghe Rog dan, Ioan cercuri. Ele organizează Autobaza nr. 5 Sebeş
rilor să-şi organizeze mai bine mun Roşa, Vasile Diina şi alţii care şi-nu concursuri de cintece şi poezii pc
ca, să-şi coordoneze mai judicios e- depăşit sarcinile anuale de producţie cliferite teme, acţiuni educative în al Academiei R.P.R. — a n g a j e a z ă :
fortuiile pentru Tealizarea scopului t vi 7—30 la sută vederea pregătirii şcolarilor pen
comun — sporirea continuu a pro In etapa actuală in atenţia colec tru primirea lor în rîndvirile pio __ — VULCANIZATORI ANVELOPE CALIFICAII, PENTRU ATELIERE
ducţiei agricole tivului noslm de inecnpiz.iilori, maiş nierilor. In acest scop s-a orga prefî@asă s&atrsă de informare LE DE VULCANIZARE ALE AUTOBAZEI SEBEŞ.
Sarcinile de producţie care stau în tri şi ingineri stă desfăşurarea unei nizat.un program artistic intitulat:
acest an in faţa coleclivului nostru munci susţinute pentru executarea a- „Cind vei primi cravata, cu cinste In anii regimului de democraţie asn cum arată şi titlul, adnotări mai Salarizarea se va face în baza indicatorului tarifar pentru aceas
de mecanizatori, maiştri şi ingineri răturilor de toamnă pe supralele cit s-o păstrezi", la care au participat populară, ştiinţa a luat o dezvoltare ta meserie.
sini cu mult sporite fată dc and an mai mari, cunoscut fiind că pe acea- 60 de şcolari care vor împlini în nemaiîntîlnită în ţara noastră. O a largi ale unor articole şi lucrări din Informaţii se pol primi la sediul întreprinderii regionale trans
teriori. Volumul lucrărilor agricole pe stă cale se asigură obţinerea unor curînd vîrsta de 9 ani si vor fi menilor muncii li s-au deschis larg literatura străină care nu au fost port auto Deva sau la sediul autobazei transport auto nr. 5 Sebeş.
care trebuie să Ic efectuăm este e- producţii tot mai sporite la hectar primiţi în rîndnrile pionierilor. porţile învăţămîntului superior, stu semnalate in Buletinele de infor
mare.
cluvalent cu peslu 120000 de lianlri. L U C IA P A SCU diului ştiinţific. Cultura a devenit
Pentru realizarea prevederilor planu CORNEL POPHSCU corespondentă accesibilă oricărui om dornic să-şi Gama largă a tematicilor acestor
lui, conducerea S M T ., ovind spriji director al S.M.T. Miercurea trei categorii de publicaţii, faptul
însuşească si să aplice în mod crea
tor cuceririle ştiinţifice ale lumii mo ca apar în 11 serii (Matematică; EXPLOATAREA fvllNIER/1 MDNCELUL MIC
derne. Astronomie ; Fizică ; Chimie ; Geo
logie. Geografie ; Biologie ; Ştiinţe
Era decî necesar ca şî în ţara economice; Filozofie, psihologie, lo
noastră să se înfiinţeze o instituţie gică ; Ştiinţe juridice ; Teoria si is RAIONUL ILIA, REGIUNEA HUNEDOARA
rare să selecţioneze, să sintetizeze toria literaturii şi artei ; Lingvistică
şi să construiască instrumente de si filologie ; Istorie, etnografie) fac
informare ştiinţifică rapide şi uşor
dc utilizat. m activitatea editorială a Centru A N G A J E A Z Ă
lui de documentare ştiinţifică să se
Corespunzător acestor nevoi. în adreseze unor cercuri largi de oa
cursul anrtfui 19G4 a luat fiinţă meni de ştiinţă şi cultură. — artificieri autorizaţi pentru
Centrul de documentare ştiinţifică
al Academiei R P R.. rare are me Căutînd să răspundă nevoilor de puşcare electrică
nirea de a pune la dispoziţie mij documentare si informare în con
loacele de informare şi documen diţii cît mai bune, Centrul de do
tare. cumentare ştiinţifică editează sî — mineri
i.lte periodice : Progresele ştiinţei.
Centrul dc documentare ştiinţifică Studii si cercetări de documentare
semnalează prin publicaţiile sale — ajutori mineri
lot ce apare nou si valoros în toa şî bibliologie. Repertoriul lucrărilor
te ţările lumii, prin trei categorii ştiinţifice si tehnice. Buletine de — electricieni
de publicaţii lunare periodice — informare in limbile rusă şi en
Buletine de informare ştiinţifică, gleză. — lăcătuşi
Reviste de referate si recenzii, Re Publicaţiile Centrului de docu
zumate (fise adnotate). mentare ştiinţifică al Academiei
Buletinele de informare ştiinţi R.P.R. constituie ele însele o nou -— muncitori necalificaţi.
fică semnalează, sub formă de re tate. în sensul că pentru prima dată
ferinţe bibliografice, cărţi noi im în ţara noastră apar astfel de in An gaj an a se face în condiţiile prevăzute de
portante şi articole apărute în re strumente de informare si docu
vistele de specialitate străine. Tit mentare modernă. Ele pot fi pro dispozitumile legale in vigoare.
lurile semnalate sînt redate şi in curate pe cale de abonament la ori
limba rnrnînă. Fiind imprimate pe ce oficiu poştal şi la difuzorii de Lămuriri suplimentare se
n singură fată a fnii de lurtie, re presă din instituţii si întreprinderi,
ferinţele bibliografice pot fi decu fiind astfel accesibile tuturor celor dau la (eleion Brânişca 13.
pate. lipite pe fise de caidon şi or ce se interesează de dezvoltarea
donate în fişiere. ştiinţei pe plan mondial. Folosirea
Revistele de referate şi recenzii acestora în instituţiile şi întreprin
publică referate ample asupra unora derile din regiunea noastră, va da
din articolele de specialitate sî re posibilitate cercetătorilor, cadrelor
cenzii ale unor cărţi. monografii, didactice, inginerilor, tehnicienilor,
Pentru o mai bună aprovizionare şi deservire a populaţiei, in regiunea noastră s-ou construit şi dat in lucrări de sinteză recent apărute să contribuie la ridicarea muncii
tolosinlâ mai multe magazine. Printre acestea se numără şi noul magazin pentru desfacerea de conlccfii, din peste hotare. ştiinţifice din ţara noastră la un
oraşul Halcg. IN FOTOGRAFII: : Aspect dc la acest magazin. Rezumatele (fişe adnotate) conţin, nivel şi mai înalt.
Probleme ale muncii sfalurilor^ pop deja în toate satele arătate mai sus, a s i g u r a r e a
în termenul stabilit. Cu acest
prilej,
comitetul executiv a prezentat o dare flaeis Stafii vâ
dc scamă asupra realizărilor obţinute
în cursul acestui an Şi a făcut pro pauşalâ
puneri pentru obiectivele care să f>c
LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI LA SATE executate din contribuţia voluntară în p e r s t r u
anul 1965. Debitul votat în adunările
populare se ridică la suma dc 52.350 colectivişti
lei şj s-a prevăzut să se folosească pen
tru terminarea şcolii din satul Gura C 4 6 £ th im H * .
Unn din principalele acţiuni dc mr.sa sumelor şi a obiectivelor social-cultu- paraţia generală a cfininvilui cultural, In baza indicaţiilor primite de la ruzii. construirea uneî săli de clasa prin s s h ş h * c c n t* M & C :
care contribuie l.i ridicarea nivelului ralc. în satul Valea Brad pentru cele trei sfatul popular raional s-a întocmit un alipire la localul de şcoală din satul
gospodăresc, edilitar şi socîal-cuîtura! încă din prima jumătate a trimes sfvlî de clasă s-a făcut aprovizionarea p'-an de măsuri cu privire la desfăşu Mesteacăn, împrejmuirea şcolilor dîn
al satelor noastre este contribuţia vo trului IV 1963, comitetul executiv a cu 50.003 bucăţi cărămidă, 5 metri cubi rarea adunărilor populare pentru vota Ţărăţel şi Ruda, construirea celor patru
luntară. Experienţa nc-a arătat căci organizat ţinerea adunărilor populare seîndură, bile manele pentru acoperiş, rea contribuţiei voluntare pe anul 1965. săli dc clasă la şcoala din satul Valea- % Ai/GURAR£A AH /M AU IO H
contribuţia voluntară are un rol edu în satele aparţinătoare oraşului Brad ţigla necesară, s-a săpat fundaţia şi s-a Planul s-a discutat şi aprobat în şedinţa Prad. amenajarea unui coridor la şcoa
cativ deosebit dc important. Ea dez In aceste adunări s-a votat un debit dc transportat balast pentru fundaţie. In extraordinară a comitetului executiv din la din satul Pottngani ŞÎ construirea
voltă în rîndnrile ţărănimii spiritul gri 4E.496 Ici pentru executarea unor lu satul Ruda s-a terminat construirea unei 23 septembrie a.c. cît şi în sesiunea unor dependinţe la şcoala din Ştcam- ASÎGUH4M A
jii ţi dragostei faţă dc înflorirea sate crări în cursul anului 1964. Astfel, s-a dependinţe la şcoală, s-ru procurat două sfatului popular orăşenesc din 24 sep purîle vechi. C U IT URAI OH ACAJCCHB
lor, stimulează iniţiativa creatoare şt stabilit încvocrca lucrărilor de constru sobe dc încălzit şî altele. tembrie. In legătură cu stabilirea reală a de
totodată, constituie şi un imbold pu ire a trei săli de clasă (adăugiri) la Şcoa Din iniţiativa cetăţenilor din satul Tn planul dc m£>uri s-a stabilit ca bitului pc gospodării, comitetul exe g . â< JcUQAQfA
ternic pentru descoperirea şi vnlorifî- la generală de 3 ani din satul Valea* Guraruzii, acum 2 ani a început con adunările populare din satele ce apar cutiv a ţînut cont dc costul lucrărilor, * BUA/UŞtlOQ OAM 60SP0£L4RA£
carci resurselor locale. In acelaşi timp Brad, repararea unui pod în satvd Mes strucţia unei şcoli dc 4 ani. Cu oca ţin dc oraşul Brad să fie organizate îu precum şi dc puterea economică a fie
ca pste ţi un mijloc dc întărire a legă teacăn, terminarea construcţiei Şcolii zia deschiderii noului an şcolar 1964— perioada dc la 27 septembrie — 10 oc cărei gospodării în parte.
turilor sfatului popular cu masele, dc elementare de 4 ani în satul Gurarnzii, 1965, şcoala a fost dată în folosinţă. tombrie 196-1. Tot în acest plan dc Pentru coordonarea lucrărilor votate Q AS/6URAJP/A .
antrenare a acestora la acţiuni concrete repararea generală a căminului cultural La executarea lucrărilor o muncă sus măsuri s-a stabilit votarea contribuţiei s-au ales 8 comitete de cetăţeni pentru h m nev t a iu r a u o/ arr/D iM i
pentru gospodărirea satelor. dm satul Ţârăţcl şi altele. ţinută au desfăşurat deputatul Sabin voluntare în satele Dealul Tăului, Gu- construcţii cu 40 dc membri şi 8 co
misii de revizie cu 24 membri,
caic
Comitetul executiv al Sfatului popu Pentru a se putea asigura finanţarea Stancîu şî cadrele didactice, care au raruzîi. Mesteacăn. Potingani, Ruda, vor fi instruite şi îndrumate asupra
lar al oraşului Brad, sub îndrumarea executării lucrărilor votate, comitetul mobilizat cetăţenii la construcţia şcolii. Tărăţel. Ştcampurile vechi şî Valea- sarcinilor ce le revin în realizarea lu
comitetului orăşenesc al P.M.R., a reu executiv a luat măsuri pentru încasa La accelerarea lucrărilor şi în cele lîrnd. crărilor din contribuţie voluntara pe
şit ca şi în acest an să obţină rezul rea debitului de contribuţie voluntară lalte sate, un sprijin însemnat s-a pri Pc baza experienţei acumulate s-au anul 1965. In acelaşi timp, comitetul
tate bune la încasarea sumelor din încă la începutul anului. S-a reuşit ast mit din partea cetăţenilor, care mobili consultat deputaţii, membrii din co executiv acorda atenţia cuvenită a-
contribuţia voluntară, cît şi la execu fel ca pină la 1 mai acest debit să fie zaţi dc deputaţii Petru Bexa, din satul mitetele dc cetăţeni pentru construcţii, cestei probleme,
tarea lucrărilor ce au fost votate să încasat în întregime. Vaka-Brad, Mibai Bolcu şi Ionchin Gro- cadrele didactice şi alţi locuitori care
au analizat ce lucrări sînt necesare sâ
se execute în satele aparţinătoare. Aces Ca urmare, s-a reuşit sa sc execute 7.a din serul Mesteacăn cît şi de mem se execute prin contribuţia voluntară în IO AN DEAC
te realizări se uaLorcsc în marc măsură lucrările la nivelul sumelor votate în brii comitetelor de cetăţeni pentru satul respectiv. Comitetul executiv a rit ’întele Comitetului executiv
unei rnaî bune orientări şi organizări a toate satele. construcţii, au executat multe lucrări ţinut scaina dc propunerile făcute. al Sfatului popular orăşenesc
adunărilor populare pentru stabilirea Astfel, în satul Ţărăţ.cl s-a făcut re prin muncă patriotică. Adunările populare au fost ţinute Brad