Page 41 - 1964-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VĂI
C IT IŢ I Intervenţie
mul socialismului D E AZI unităţile populara IN MIEZ DE NOAPTE
IN N U M Ă R U L

agricole
0 In
Experienţa înaintata — larg
râspîndita ;
^ Universitatea
Vestea că staţia Coşlariu a rămas
din ei s-ar fi oferit să efectueze
cai*e a nivelului de cultură
demontarea sorbului.
fi remediată de mecanicul de pom­
(pag. 2-a)
1 & — mijloc important de ridi- fără apă, că defecţiunea nu poate cu toate că — era sigur — oricare
— Nu-i specialitatea dumneatale,
pe, cerea luarea unor măsuri ime­
O In faţa comuniştilor sar­
cini noi, mobilizatoare; diate. Din cauza lipsei de apă, lo­ tovarăşe Valea Dumneata eşti zi­
comotivele trebuiau să se deplaseze dar : şi apoi în puţ e frig. trebuie
Oţel mai mult şi de bună să desfaci şuruburile ruginite...
liL U u calitate ; pentru alimentare la Teiuş. Aceasta — Lăsaţi-mâ să încet**...
însemna pierdere de timp, deranja­
Secţie evidenţiată rea circulaţiei, consum de combus­
(pag. 3-a) tibil în plus. S-a cerut ajutorul lă­ De la Teiuş a fost adusă o moto-
^ De peste hotare cătuşilor de la depoul de locomotive pompă. Curînd nivelul apei scăzu
(pag. 4-a) cu trei metri. Deasupra oglinzii din
A N U L XVI. NR. 3072 VINERI 13 N O IE M B R IE 1964 4 pagini, 20 bani din Teiuş. In scurt timp o echipă fundul puţului apăru cotul conduc­
de instalatori, condusă de maistrul tei ce trebuia demontată. Cu toate
Nicolae Rusan, s-a deplasat la Coş- că pompa trăgea din plin, apa nu
lariu. Lăcătuşii Nicolae Verdeş. Vir- mai scădea. Orice întîrziere putea
gil Trifu, Klorea Loghin şi zidarul duce la umplerea puţului şi atunci
Viorel Valea au încercat fiecare să lucrul trebuia luat de la început.
afle unde se află defecţiunea, de ce Valea intră în puţ. Suspendat in
staţia nu are apă. Părerea a fost centura de siguranţă, e! coborî în
că undeva s-a înfundat conducta de întuneric de unde se ridica aerul
alimentare. După o cercetare amă­ rece, umed. Urmărit de luminile fe­
nunţită s-a constatat că supapa sor­
linarelor, Valea ajunse la cotul con­
26.000 tone minereu de fier peste plan bului din puţul de colectare a ră­ ductei De jos, din puţ. se auzea
clinchetul metalic al cheii. Şurubu­
mas înţepenită. Sorbul trebuia scos.
Dar pentru aceasta trebuia să intre rile au cedat cu greu. Dar, au ce­
Munca entuziastă a minerilor de la partid, minerii s-au preocupat îndea­
Ghelar şi Teliuc pentru a trimile fur­ proape de creşterea productivităţii '• •** .- ■ cineva in puţ, să demonteze con­ dat unul după altul. Conducta a
nalelor minereu cit mai mult, de bună muncii. Folosind din plin capacitatea l r V ; i ducta.., fost scoasă.
calitate, este Încununată de succes. maşinilor şi ultilajelor, atit In carie­ Timpul se scurse. Anunţat, şeful Cind Valea apăru din puţ, pe faţă
Aplicind metode de exploatare de ră, cit şi In subteran, minerii au li­ depoului de locomotive Nicolae i se citi bucuria muncii împlinite.
mare productivitate — exploatarea vrat In primele 10 luni furnalelor
In subelaje, cu inmagazinaied mine­ Hunedoarei şi Călanului 12.748 tone Comşa veni şi el in ajutorul echi­ In zori, cind tura de zi intra în
reului şi metoda combinată — mine­ de minereu. Îmbunătăţind calitatea pei. Trebuia intervenit operativ. schimb, echipa de lăcătuşi termi­
ri» din Ghelar au reuşit să trimită minereului prin extinderea metodei Dar cum ? îşi dădea seama de greu­ nase lucrul. Pe conducte apa alerga
Hunedoarei In primele 10 luni ale a- de puşcare selectivă şi alegînd cu tăţile pe care trebuie să le întîm- din nou nestingherită spre gurile
nului peste sarcinile de plan 13.710 grijă sterilul vizibil din minereu, mi­
tone minereu de fier. Alegînd cu qri- nerii din Teliuc au livrat in perioa­ pine omul care intra în puţ. Nu pu­ de alimentare a locomotivelor. M e­
Jă sterilul vizibil, ei au livrat In pe­ da amintită 5.194 tone de metal in mi­ tea să ceară nimănui acest lucru. canicii sosiţi din cursă au aflat că
rioada amintită 5.045 tone de metal nereul marfă L-ar fi expus la pericole. Viorel in acea noapte, la puţul de colec­
In minereul marfă peste plan. Şirul succeselor colectivului de
Şi In primele 10 zile ale acestei muncă de la Teliuc continuă şi In Valea ii ghici gindul. tare a apei, o echipă n-a ţinut sea­
luni de la Ghelar a luat calea fur­ această lună. Prima decadă a fost În­ — Intru eu. Încerc. Cred că am ma de greutăţi, remediind o defec­
nalelor ma» mult minereu. Minerii de cheiată cu un plus de 116 tone de să reuşesc... ţiune pentru ca staţia să aibă apă.
aici şi-au depăşit planul de extrac­ minereu trimis furnalelor peste plan. Şeful depoului râmase pe gînduri. V A S IL E STR EM ŢA N
ţie cu 335 tone. Minereul livrat furnalelor de colec­
Ca şi la Ghelar. la Teliuc, întrece­ tivele de muncă ale celor două ex­ Valea o luase înaintea lăcătuşilor coi’espondent
rea pentru mai mult şi mai bun a an­ ploatări totalizează 26.458 tone.
trenat întregul colectiv )a o muncă N TRAIAN
susţinută. îndrumaţi de comitetul de corespondent
Peste sarcinile p lan ificate (lumina ţi eu lori

Cele 10 luni care s-au scurs din Întreacă sarcinile planificate. In pri­
acest an au fost încheiate de colec­ mele 8 zile ei au elaborat peste plan Nu rareori, cu şevaletul sub braţ Mureş, Plopi în adierea vintulul,
tivul de muncă al oţelăriei electrice 49 tone oţel electric. Exploatarea m inieră T e liu c : încărcarea m ecanizată a m in e re u rilo r. şi cutia cu tuburile de culori în Pescar la Mureş, Lan de grîu, Pod
de la C. S Hunedoara cu sarcinile Pe lingă eforturile depuse pentru mînă, indreptîndu-sc spre perife­ peste Mureş eto.) să fie i’edată fru­
de plan depăşite In perioada amin­ a da patriei cit mai mult oţel, în­ riile oraşului nostru, poate fi ur­ museţea pitorească a împrejurrmi-
tită s-au elaborat peste plan 3.794 tregul colectiv, îndrumat de organi­ mărit un om mic de statură. După lor acestui oraş. In alte tablouri
tone oţel electric. Demne de remar­ zaţia de partid, a acordat o deose­ ® Ie ri, la Casa raională de c u l­ mers, la prima vedere nu-i dai (Culesul viilor, La săpatul carto­
cat sint succesele obţinute de echi­ bită atenţie îmbunătăţirii calităţii tură d in Brad a avut lo c joia tin e ­ mai mult de 50 de ani. Privirea-i filor, Cosaşii etc.) prezenţa Cetăţii
pa primtopitorului Florian Haiduc de otelului. Cele mai bune rezultate au re tu lu i înch ina tă tin e rilo r care îm- T Â T £ A .luminoasă, verva deosebită în con­ din Deva completează armonios
la cuptorul 1 precum şi de cele de la fost obţinute de echipa condusă de plinesc 78 ani. C ei p re z e n ţi au as­ versaţie. maschează cei 70 de ani ansamblul de culori pe pînzâ.
cuptorul 2 condus de Vasile Geor- Florian Haiduc, care a redus rebutul »**■ a»««ao « pe care. în realitate, îi are. Dezvăluirea ideii într-o imagine
la 1,24 Ia sută, fată de 2,20 la sută ad­ culta t cu m u lt interes expunerea : O bună parte din deveni îl cu­ artistică atrăgătoare prin folosirea
gescu şi Hristus Cocnaris. Respecllnd
mis. „2 0 de ani de m ari r e a l i z ă r i f ă ­ nosc din îndelungata şi conştiin­ contrastului de culori vii şi prin
întocmai procesul tehnologic, oţelarii NICOLAE AVRAM ESCU cută de Io n e l Vlad. secretar al C o ­ •ă e le u n c ă si peste 20 d iscuri elec- rasul Deva, a fost organizată o şe­ cioasa sa activitate la Sfatul popu­ renunţarea (a anumite detalii inu­
au reuşit ca şi in această lună să-şi corespondent m ite tu lu i ra ion al U .T.M . Brad trecord. Ele vo r fi d is trib u ite că­ d in ţă de instruire pe tem a m u n c ii lai* orăşenesc. Pescarii îl ştiu de pe tile. am găsit-o şi în numeroasele
m in e lo r cultu rale in aceste zile. c ultu ral-ed uca tive de masă. malurile Mureşului, unde îi savu­ tablouri cu flori — Lalele. Tran­
6 Azi, la se d iu l C o m ite tu lu i ra io ­ rează nesfii-şitclc-i glume pescă­ dafiri. Ghiocei, Castani înfloriţi şi
Prin extinderea mecanizării nal U .T.M . Brad are lo c pregătirea & In ziua de 77 n o ie m b rie a.c., A u p a rticip a t m e m b rii b iro u rilo r reşti şi vinăloreşti. Alţii insă, au altele.
p ro p a g a n d iştilo r de la fo rm e le de a avut lo c la c lu b u l local al s in d i­ executive ale c o n s iliilo r locale ale reuşit să-i cunoască mai bine sen­ Demn de remaivat este faptul
Lucrătorii forestieri de la I F. Sebeş, cu circa 40 fierăstraie mecanice, 6 învă tă m înt p o litic U.T.M . şi in stitu ­ catelor d in oraşul D eva o con sfă ­ sindicatelor, care răspund de m unca sibilitatea artistică, priceperea şi că pictorul, conştient fiind de rea­
Îndrumaţi îndeaproape de organiza­ funiculare Wyssen, 7 tractoare UT.B ţiilo r care fun cţio ne ază în cadrul tuire cu m e m b r ii e c h ip e lo r de c o n ­ culturală, d ire c to rii c lu b u rilo r s in ­ îndemînarca în lucrările plastice. litatea obiectivă a zilelor noastre,
ţiile de partid, au obţinut de la ince- şi alte mecanisme. Toate utilajele şi în tre p rin d e rilo r de pe raza oraşului tro l obştesc d in oraşul regional d ic a te lo r d in regiune, b ib lio te c a rii M-aş număra în rindul ultimului a redat pe pînza o parte din mă­
putui anului şi pînă In prezent rea­ mecanismele au fost exploatate raţio­ Brad. Cu acest p rile j, în fata p r o ­ Deva, organizată de c o n s iliu l locai de la m a rile în tre p rin d e ri. grup de cetăţeni caic apreciază în reaţa construcţie edilitară a oraşu­
lizări frumoase (q producţie. Lună de nal de către muncitorii calificaţi. Ele p ag a n d iştilo r vo r v o rb i le c to ri ai ca­ al . sindicatelor. La consfătuire au In c a d ru l şed inţe i a fost analizată mod pozitiv picturile si lucrările lui nostru. In tabloul .le ii şi azi",
lună sarcinile de plan au fost depă­ au fost întreţinute şi reparate bine. m ai p a rticip a t si secretarii c o m ite ­ activitatea cu ltu ra l-e d u ca tivă desfă­ în pastel ale tovarăşului Gyarmati pictorul ne pune fnţă-n faţă trecu­
şite. Ca urmare, in cele zece Juni, Drept rezultat, de la începutul anului b in e tu lu i de p a rtid Brad Francisc. tul si prezentul acestui oraş. Ima­
muncitorii, inginerii şi tehnicienii de şt pină în prezent la operaţiile dobo- <& C o m ite tu l ra ion al p e n tru c u l­ telo r s in d ica te lo r d in în tre p rin d e ­ şurată de sindicate, în direcţia spri- In aceslc zile. făcînd u-i o vizi­ ginea căsuţelor mărunte străjuite
aici şl-au îndeplinit plenul producţiei rît-şecţipnat cm fierăstraie' „Drujba" tura s> artă d in IHa a cum părat; rile si in s titu ţiile . o r a ^ j l u i . . iin irii în fă p tu irii p la n u rilo r de p ro ­ tă la domiciliu în strada Spitalului de zveltele blocuri din- cvartalul
globale şi marfă In proporţie de 108,9 planul a fost depăşit cu 60 la sută, iar In cad ru l c o n s fă tu irii au fost d e z ­ d u c ţie p e acest an, p re c u m si sar­ nr. 5, mi' s-a oferit plăcuta oca­ 23 August, scoate puternic în relief
la sută şi respectiv 110,1 la sută. la scos-apropiat cu funiculare şi cu p e n tru a fi d is trib u ite c ă m in e lo r c u l­ bătute p ro b le m e le p riv in d m unca cinile ce revin m u n c ii c u llu ra l-e d u - zie de a admira atit numărul mare acest contrast al zilelor de ieri şi
La dobîndirea acestor succese cel tractoare a fost depăşit cu 1 la sută. turale cu cea m ai bună activitate desfăşurată de e ch ipe le de c o n tro l cative de masa, în vederea s p riji­ de tablouri — peste 30 — lucrate
mai mult a contribuit extinderea me­ La cojit mecanic planul a fost, de d in ra io n , in s tiu m e n te m u zica le si recent, cit. mai ales, imaginile fru­ de azi. Imaginile artistice reuşite,
canizării lucrărilor grele cat doborî- asemenea, realizat în proporţie de nbstesc, stabilindu-se sarcini pentru n irii a ctivită ţii de p ro d u c ţie pe anul moase prin care artistul redă fru­ luminozitatea si prospeţimea lor,
foiţa emoţională a lucrărilor pic­
tul, scosul, apropiatul şi Încărcatul 108 la sulă. d iscuri în valoare de pe<(e 70.000 v iito r 7965. museţea oraşului, măreţia naturii şi torului Gyarmati Francisc, relie­
lemnului. In acest scop Întreprinde­ L. DUMITRII! lei. Astfel, au fost cum p ărate trei a- @ '/e r/, 72 n o ie m b rie a.c. la C o n ­ Q Pentru m e m b r ii c oo pe ra tive i străduinţa de-a scoate în eviden­
rea a fost înzestrată in cele 10 luni corespondent corde oa ne , d o u ă clarinete, o ghila- siliul re gio na l al s in d ica te lo r d in o- m eşteşugăreşti „ R etezatul" din H a­ ţă esenţialul prin folosirea culo­ fează experienţa îndelungată a co­
loristului versat, concepţia mereu
rii vii.
ţeg, ziua de ieri a m arcat 15 ani Piciorul Gyarmati Francisc, este tinără a omului artist.
un fiu al Devei. De aceea, este G H . L U P A N
de activitate. C u 75 ani în urm ă. firesc ca intr-o bună parte din directorul Clubului sindicatelor
Concursul corespondenţilor voluntari 7 m eseriaşi de aici au pus bazele lucrările sale (Apus de soare pe din Deva
p rim e lo r secţii ale c oo pe ra tive i

IMAGINI M ACTIVITATEA U.R.U.M. PETROŞANI LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA

\J M U J Ă *W JS Jmâ
r Uzina de reparat utilaj minier din Petroşani cu­
noaşte o dezvoltare continuă. L'n a fost dotată, in iPIRlCiPlBK A u term inat
afară de maşini şi utilaje de marc randament, cu apa­ La recoltări, toate tortele! strîn su l recoltei
ratură de măsură şi control modernă cu laboratoare Multe din produsele Uzinelor
pentru efectuarea de analize ţizico-chimice şi încercări „Victoria’* din Călan înainte de a au fost folosite din plin ceea ce a d e p o ru m b
Zilele acestea în toate unităţile a-
mecanice. Dc asemenea, in cadrul uzinei funcţionea­ fi livrate beneficiarilor, sint tre­ gricole se munceşte intens pentru dus Ia întârzierea recoltării porum­
târzii
de
Recoltarea culturilor
ză şi un serviciu de proiectări care execută diferite cute pe la atelierul de emailai. strîngcrea şi depozitaiea in bune bului. toamnă, transportul producţiei re­
proiecte dc modernizare şi mică mecanizare. Aici, pricepuţii preparatori de e- condiţiuni a recoltei de porumb. Rămase In urmă cu aceste lucrări zultate şi depozitarea acesteia în
Iată citeva imagini care redau aspecte din munca inail losif Dumitru şi Anton Tu- Acolo unde munca a fost bine or­ sînt şi unele G A .C. din raionul bune condiţiuni i-a preocupat în­
laboranţilor şi a proiectanţilor uzinei noastre. za. pe baza reţelelor de fabricaţie ganizată, unde s-a folosit din plin Sebeş unde pină la 12 noiembrie s-a deaproape pe colectiviştii din G îr-
combină feldspatul, boraxul, cao- timpul prielnic de lucru, rezulta­ slrîns recolta de pe numai 75,8 la bova, raionul Sebeş. Pentru ca lu­
Laboratorul secţiei tur­ ZA R JU GARL*. făcînd o linul şi alte materiale, transfor- tele obţinute la recoltarea porum­ sută din cele 11.962 ha cultivate cu crările de strîngere a porumbului
porumb. De asemenea. în unităţile
bului sint bune. La realizarea
în
nătorie a fost dotat cu a- probă pentru stabilirea mîndu-le in emailul strălucitor condiţiuni corespunzătoare a aces­ agricole din raionul Alba doar 77,9 să se desfăşoare in ritm susţinut au
paratură modernă pentru rezistentei cablurilor la care va îmbrăca diferitele produse. tei lucrări o contribuţie de seamă din suprafaţa ocupată cu această fost mobilizaţi la recoltat toţi colec­
efectuarea de analize la întindere. Incepind cu această primă fază a avut-o şi antrenarea tuturor for­ cultură a fost recoltată. tiviştii. Datorită muncii susţinute
fontă şi nisipurile de for­ In cadrul serviciului — prepararea emailului — aten­ ţelor existente la muncă. Ca urma­ Aceasta fiind situaţia, este nece­ depuse, pînă la 12 noiembrie strîn­
mare. Acestea permit e- proiectări al uzinei lu­ ţia şi înalta calificare sc impun re. în gospodăriile colective de pe sar ca în gospodăriile colective râ­ sul recoltei s-a făcut în întregime
laborarea şarjelor în con­ crează tov. V A SIL E R O ­ pentru a se realiza sortimentele raza oraşului regional Hunedoara mase in urmă cu recoltatul, organi­ pe toate cele 319 hectare cultivate
diţii corespunzătoare, asi- M AN şi N ICO LA E LA - necesare diferitelor produse din şi în cele din raionul Brad porum­ zaţiile de partid să sprijine îndea­ cu porumb pentru boabe.
gurîndu-se astfel o bună ZA R , tehnicieni proiec­ fontă, tablă ele Buni cunoscători bul s-a recoltat în întregime de pe proape consiliile de conducere pen­ Rezultate bune au obţinut la re­
calitate a pieselor tur­ tanţi. Fotografia din cele 1.697 ş» respectiv 728 de hec­ tru mobilizarea şi antrenarea tu­ coltarea porumbului şi colectiviştii
nate. dreapta jos, îi repre­ ai meseriei, muncitorii care lucrea­ tare. Acum. colectiviştii din aceste turor colectiviştilor la lucru. Tre­ din Sebeşel care au realizat lucra­
Fotografia de sus o re­ zintă pe tovarăşii a- ză la emailatul sortimentului ca­ unităţi depun eforturi sporite pen­ buie dc asemenea acordată mai mul­ rea respectivă pe toate cele 84 ha
prezintă pe tov. L U C IA mîntiţi lucrînd la elabo­ zane de băi. reuşesc să realizeze lu­ tru tăiatul şi transportul cocenilor, tă atenţie tăierii cocenilor şi trans­ cultivate cu această plantă.
R O M A N ICI, făcînd o ana­ rarea ultimelor detalii ale crări de cea mai bună calitate, astfel îneît toate suprafeţele să se portului acestora în vederea execu­ P. TO M A
liză a proprietăţilor nisi­ proiectului de mică me­ evidenliindu-se mai ales tovarăşii tării ogoarelor de toamnă pe supra­ corespondent
purilor de formare. canizare a halci de armă­ Gheorghe Irlea, Aiexa Todoroni, elibereze grabnic, ca apoi să se feţe cit mai mari.
Cablurile cu care sint turi de mină tip A.M . 23 Atanase Radoni, Petru Basarab şi poată efectua ogoarele de toamnă. Situaţia recoltării porumbului în
Rez.ultale bune s-au obţinut
în
susţinute coliviile de la şi flanşarea tuburilor dc alţii. Cu bune rezultate se lucrea­ ce priveşte recoltarea porumbului G .A .C . pînă la data de 12 noiembrie La concret
puţurile de extracţie tre­ aer comprimat. Elabora­ ză şi la emailatul sortimentului şi în G .A .C . din raionul Haţeg unde se prezintă astfel :
buie să prezinte m axi­ rea corectă şi îa timp a s-a strins recolta de pe 97,9 la sută
mum de siguranţă în ex­ proiectului a permis ca sanitare, unde un aport substanţial din suprafaţa cultivată cu porumb. Drumul dintre Crişcior $1
ploatare. De aceea. înain­ lucrările de mică meca­ la calitatea lucrărilor li aduc Valea Arsului este impracti­
te de a fi montate, ele nizare să fie acum într-o muncitorii Romulus Nasta, Mtller Recoltarea porumbului s-a ter­ cabil. Sfatul popular diti Criş­
sint supuse în laborator fază avansată. Cristian şi Vasile Cristian. minat sau este pe sfîrşite şi în nu­ cior cunoaşte aceK lucru, dar
la diferite probe fizico- Text si fo to : meroase G .A .C . din alte raioane. In nu ia măsuri pentru repara­
mecanice şi numai după I. BER TO Tl ALEXANDRU TUZA unele unităţi agricole din raionul rea lui.
aceea sint date spre mon­ A . D U L A Orâştie există însă însemnate supra­ Intr-o adunare cetăţenească,
tare. (din postul de cores­ electrician feţe dc teren de pe care recolta de secretarul sfatului popular a
Iată, in fotografia din pondenţi voluntari de (din colectivul subredacţîci porumb nu este încă strînsă. Pînă făcut promisiuni că drumul se
în prezent, din cele 4.386
hectare
va repara.
stingă jos, pe tov. ESTE- la U .R U .M . Petro­ voluntare Călan) ocupate cu această cultură in G .A .C . Dar, promisiunile au rămas
R A H EBED EAN şi L A - şani). din acest raion, abia 2.991 ha au promisiuni, iar drumul tot aşa
fost recoltate, ceea ce reprezintă cum a fost.
doar 60,2 la sută. Ritmul necores­
punzător în care se desfăşoară re­
coltatul porumbului se datoreşte în
mare parte faptului că mobilizarea
colectiviştilor ia muncă nu se face
pe măsura posibilităţilor. Drept re­
zultat, multe zile bune de lucru nu
Arături adînci pe 330 ha.
Pornind de Ia faptul că obţinerea lor de toamnă. Utilizînd la întreaga
unor recolte bogate este condiţionată capacitate de lucru cele 7 tractoare,
în primul rînd de efectuarea ară­ pină ier» mecanizatorii de la aceas­
turilor adinei, la G .A .S. din Bîrcea tă unitate au arat 330 de hectare
au fost luate din timp, măsuri pen­ Trebuie să menţionăm şi faptul că
tru executarea acestei lucrări. Ast­ zilnic vitezele de luciu planificate
fel, s-a impulsionat recoltarea po­ (3 ha pe tractor) sint realizate şi
rumbului, lucrare ce s-a terminat chiar depăşite. La efectuarea lu­
pe întreaga suprafaţă de 177 ha. crărilor de arat o contribuţie pre­
Concomitent s-a urmărit şi grăbi­ ţioasă şi-au adus-o mecanizatorii
rea' tăierii cocenilor şi a transpor­ Dumitru Florea, 11ie Ogneru, Oc-
tului acestora. Ca urmare, mecani­ lavian Dîn.şoreanu şi alţii. CETAŢKi-i 11 ■
zatorii au avut condiţii bune pen­ S. B LA D A — „Drum bun" tovarăşe secretar I
tru executarea din plin a ogoare- corespondent Desen de V. M IH A ILES0U .