Page 43 - 1964-11

Nr.- 3072 Drumul socialismului Pag. 3

AIE6EBI M ORGANIZAŢIILE OE PARTID Puncte gerontologie?
J
__
_
^
pe lingă întreprinderi,
şi (Î.H.S.
IN FAŢA COMUNIŞTILOR — In scopul profilaxiei Smbătiinirii
precoce au fost organizale 115 punc­
te geronlologice pe lingă lot alitea în­
treprinderi. gospodării agricole colec­
SARCINI NOI, MOBILIZATOARE tive şi de stal unde ta aproximativ
10000 persoane intre 45-CO ani li se
aplică in mod gratuit tratamente cu
„Gerovitnl 113"
Rezultatele obţinute in urma aces­
Cifrele si faptele cuprinse în da­ buna desfăşurare a muncii în aba­ adunarea de alegeri a stabilit drept
rea de seamă a organizaţiei de bază taje. Desfăşurind o susţinută muncă obiectiv dc seamă extragerea peste tei terapii sint înregistrate pe fişe
de la sectorul I al E M Lonea. sin­ politică în rindul minerilor, ce» mai sarcinile dc plan pe anul viitor a speciale de cercetare pe baza unor
examene clinice şi de laborator. Pen­
tetizează munca, preocupările si rea­ buni comunişti, mineri cu multă ex­ unei cantităţi de 1.200 tone cărbune, ii u un studiu comparativ aceleaşi e-
lizările celui mai vrednic sector al perienţă. au vorbit despre eficacita­ realizarea unei pix>ductivităţi de cel xamenc se efectuează unui număr
exploatării, realizări rare poartă pe­ tea noilor metode dc lucru, necesi­ puţin 1.607 tone/post egal dc persoane care n-au fost su­
cetea unei intense munci politice tatea îmbrăţişării de către toate bri­ Discuţiile la care au luat pai te un puse acestui tratament.
şi organizatorice desfăşurate de or­ găzile din sector a iniţiativei „două mai'e număr dc membri şi candi­ Penlru aceste studii, cit şi pentru
ganizaţia de bază P M .II. In acest cîmpuri pe schimb şi aripă de aba­ daţi de partid, au fost caracterizate celelalte cercetări inedico-sociale,
an. colectivul sectorului I a depăşit taj" în fiecare abataj cameră. Cu de grija pentru luarea tuturor mă­ Institutul de geriatrie „Bucureşti" a
cu 23 la sută productivitatea plani­ nuiltă perseverenţă a militat orga­ surilor în vedei'ea îndeplinirii accs- organizat in prezent peste 350 de
ficată în abataje. Hod al unei înalte nizaţia de bază pentru întărirea dis­ toi sarcini noi. mobilizotonic cc stau baze experimentale in toate legiuni­
pi-odurtivitâţi a muncii sint cele pes­ ciplinei în muncă, pentru eliminarea in faţa comuniştilor. Comuniştii Sa- le ţârii. Un număr dc 400 cadre me­
te 9400 tone de cărbune date peste absenţelor nemotivate Datorită a- moilă Mint. Aurel Popa si alţii, a i dicale. sute dc asistente medicale şi
plan. cu 3.400 tone mai mult fată costui fapt. în tot cursul anului sec­ arătat că deşi in sectorul l există sociale, precum şi sediile sanitare şi
de angajamentul luat în întrecerea torul nu a avut nici o brigadă sub un număr mic de bi'igă/i rămase în de prevederi sociale regionale, sint
socialistă pe anul I9G4, precum şi plan. iar numărul absenţelor nemo- urmă. datoria conducerii tehnice a antrenate in această muncă de cerce­
realizarea unei economii la preţul tivatc a scăzut în cele 10 luni ale sectorului este de a lua toate măsu­ tare ştiinţifică .şi de asistentă medica­
dc rost al producţiei în cal oare de anului cu circa 25 la sută faţă de rile pentru ca in anul viitor nici o lă a populaţiei virslnice. In prezent
peste 420.000 lei Este un bilanţ rod­ perioada corespunzătoare a anului brigadă să nu rămînâ sub plan serviciile interne din polic linicile te­
nic, care face cinste minerilor din trecut. Numeroşi maiştri mineri, bri­ Pentru mobilizarea colectivului de ritoriale acordă de două oii pe săp-
acest sector. gadieri. printre care VasiJe Marian- muncă de la sectorul ! în vederea lăiniuă consultaţii dc geriatrie, irnbu-
ciuc, Manoilă Bălănesc. losif Benlco, nălălindu-se astfel in continuare a-
In adunarea de dare de seamă si îndeplinirii şi depăşirii planului pe
alegeri a reieşit faptul câ ce» care Nicolae Balaş, au avut sarcina de acest an si pentru realizarea in mod sislenta mcdico-sociclă a populaţiei
s-au situat în fruntea luptei pentru a duce în rindul muncitorilor din exemplar a sarcinilor de plan pe v irslnice.
obţinerea acestor succese au fost subteran o susţinută muncă în vede­ anul 1965. adunarea de alegei » a scos (Agcrprcs).
membrii si candidaţii de partid Ni- rea ridicării nivelului lor profesional. în evidenţă necesitatea îmbunătăţi­
colae Burdea. loan Fareaş, Dionisie La buna desfăşurare a procesului rii continue a muncii de partid. In
Palicinc si mulţi alţi comunişti. îm ­ de pioducţie, a contribuit de ase­ această direcţie vorbitorii au subli­
preună cu brigăzile, ei s-au situat menea efectiv şi faptul că organiza­ niat faptul cA_şî pe viitor organiza­ Fier vechi
In permanenţă in primele rînduri ţia de bază a îndrumat îndeaproape ţia de bază trebuie să acorde toată
alo întrecerii socialiste pentru ran­ comitetul de secţie, birourile grupe­ atenţia întăririi rînduiilor sale cu
lor sindicalo să organizeze în fie­
damente înalte, pentru o producţie care lună adunările liniare ale gru­ ce» mai buni dintre cei mai buni pentru oţelării
de calitate şi la un preţ de cost re­ mineri, care luptă cu abnegaţie pen­
dus, Semnificativ este faptul că or­ pelor sindicale, veghind ca propu­ tru înfăptuirea i'itmică a planului de SECŢIE EVIDENŢIATA Acordînd atenţie colectării fieru­
ganizaţia de partid a îndrumat în nerile făctite de muncitori ş» tehni­ producţie. In viitor organizaţia dc lui vechi, tinerii din organizaţiile
permanenţă şi a urmărit rum asigu­ cieni să fie traduse în viaţă. bază va trebui să-si întărească mai L’.T.M. din c ndi ul Uzinei de prepa­
ră conducerea sectorului buna des­ Desfăşurarea organizată a între­ mult capacitatea de mobilizare a rare a minereurilor din Gui*abarza
cerii socialiste între brigăzi, strînsn vliI secliei V Lanţ a fost felicitat In au participat la multe acţiuni în­
făşurare a lucrărilor de deschideri colectivului în lupta pentru obţine­ treprinse in această direrţie. In felul
si pregătiri în aşa fel. ca acestea să legătură întie munca de propagandă rea de no» succese în muncă, să pună © PIANUL PRODUCŢIEI GLOBALE DEPĂŞIT CU 4,89 LA SUTA cadrul consfătuirii de cairo inginerul acesta s-a reuşit ca de la începutul
fie cu un pas înainte, pentru a asi­ şi sarcinile concrete ce stau in faţa un accent deosebit pe activizarea © LA PRODUCŢIA MARFA O DEPĂŞIRE DE 5,41 LA SUVĂ Gheorghc Prodon, directorul uzinei ş» acestui an să fie colectată şi trimisă
gura minerilor fronturi suficiente de sectorului, creşterea ronlinuâ a ra­ (tituror membrilor si candidaţilor de © PRODUCTIVITATEA MUNCII A CRESCUT CU 5,19 LA SUTA Petru Munleanu. preşedintele comite­ olclăriilor cantitatea de f>5 tone fier
pacităţii organizaţiei de bază.
au
lucru. Tovarăşii Mibai Gherase, A ii- partid prin trasarea de sarcini con­ I tului sindicalului, care i au ural cn
slotci Manta. Gheorghe Borami si permis obţinerea acestor rezultate crete. pe întărirea disciplinei în FATA DE PLAN © ECONOMII LA PREJUL DE COST DE FESTE în viitoi să înregistreze realizări şi vechi. S-au evidenţiat organizaţiile
alţi mineri dc frunte an muncit cu ale mineiilor din sectorul I al E.M. muncă UN MILION LEI. mai frumoase. U.T.M. nr. 1 flotaţic. nr 2 şteam-
însufleţire pentru îndeplinirea aces­ Lonca Hotăriren adoptată în adunarea de Vorbind In numele colcclivulu», puri. organizaţiile nr. 1 şi 4 dc In an-
tor sarcini. In discuţiile purtate ne marginea alegeri prevede o serie de sarcini Muncilor»», ingineri» şi tehnicienii obţinui cele mai bune rezultate pe tov. Emil Păcurarii, preşedintele co­ lezdrobitor şi altele. Dinţie tineri
Lucrările adunării geneiale nu dării de seamă comunist»» au făcut o ronnete privind organizai'ea tot mai secliei V lanţ de la Uzina „.10 De­ trimestrul 111, fiind declarată secţie mitetului sindical de seclie. a spus
analiză profundă a muncii de partid că întregul colectiv csle holăril să amintim pe tov. Florca Sandu. Ovi-
scos in evidenţă factorii caro au in­ desfăşurată în perioada ca» e a trecut bună a inlrecerii socialiste. întărirea cembrie" Cucjir, depun rnullâ sirgu- evidenţiată pe uzină. La producţia muncească cu şi ma» mullă perseve­ diu Mot, loan Morarii, Petru Achiin,
fluenţat îmbunătăţirea activităţii mi­ dc la ultimele alegeri. Principala a- grijii pentru calitatea cărbunelui, inlu penlru îndeplinirea prevederilor globală şi marlă planul a (ost depăşit rentă penlru ca in trimestrul IV să loan Circi». Niv'olae Matcş şi alţii.
cu 4,89 la sulă si respectiv cu 5.41 ia
dezvoltarea iniţiativei creatoare a
planului de producţie şi a angajamen­
nerilor din sector. Organizaţia de tenţie a fost indreDtatâ înspre sajeini- maselor. îmbunătăţirea muncii de telor luote in întrecerea socialistă. sulă Produclivilalea muncii a cres­ obţină rezullale mai bune, iar secţia
le cc revin minei ilor din sector pentru să-şi menţină lillul dc evidenlială in M. SU SA N
bază si-a exercitat cu competenţă educare şi creştere a candidaţilor 'Totodată ei luotă ca în întrecerea cu cut faţă de plan cu 5,19 la sută. Eco­ corespondent
anul viitor Sarcinile de plan pe anul nomiile realizate la preţul de cost pe întrecere îndeplinirea înainte de ter­
dreptul de control asupra activităţii 1965 ale sectorului sporesc cu circa şi noilor membri de partid, mobili­ celelalte seclii ale uzinei să ocupe cele nouă luni ale anului se ridică la men a planului de producţie pe zece
conducerii tehnîco-odmmistrative, 70 tone cărbune pe zi. In noul an zarea întjegului colectiv la traduce- mereu un loc de Iiunie de coleclivul peste un milion lei. din care 197000 luni arată că acest colectiv are toa­
Activitatea depusă
dcterminînd luarea de măsuri efi­ sporirea producţiei de câibune tre­ ica în viaţă a sarcinilor pe care secliei penlru buna organizare a io» s-au obţinut numai in trimestrul te posibilităţile de a oblinc in viilor
Congresul al lll-lea al partidului rezultate tot mai bujie in îndeplini­
ciente pentru organizarea procesului buie să aibă loc în primul rînd pe muncii, folosirea cu grijă a timpului III. rea sarcinilor de producţie şi a an­ Cresc economHe
La obţinerea acestor realizări fru­
dc producţie, pentru întărirea răs­ baza creşterii productivităţi» muncii. lo-a pus în faţa mineiilor. de lucru, perfecţionarea procesului moase o contribuţie însemnală au a- gajamentelor luate In întrecerea so­
punderii maiştrilor mineri faţă de Analizînd posibilităţile sectorului, Z. SU ŞT A C tehnologic a condus la creşterea ran­ cialistă. populaţiei
damentului maşinilor, la sporirea sim­ dus cei peste 85 evidenţiaţi din sec­
ţitoare a produciivilătii muncii şi la ţie Printre aceştia se numără tov. CI IEORGI IE COM AN
maistru
economii însemnaie la preţul dc cost. Cheorghe Mau, Teodor Mărginean, (din colectivul postului dc co­ în rcronui Sebeş
Ilie Mutam, Nicolae Poanlă, Raveca
OTEL M A I M U L T ră. tinulă cu cilevt» zile In urmă, a Lepădus, ing. Liviu Gavris şi alţii. respondenţi voluntari de la Creşterea veniturilor populaţiei şl
In consfătuirea de producţie luna­
Uzina „30 Decembrie" C u gij).
Pentru succesele obţinute colecli-
9 reieşit că secţia mai sus-aminlilă n ridicarea continuă a nivelului dc
trai al oamenilor muncii, a creat şi
SI DE BUNA CALITATE in raionul Sebeş condiţii prielnice
dezvoltări» nr’jtmii de
economisire.
9 Prevederile contractului colectiv— Prin numen desfâşurotă dc organiza­
ţiile de partid, organizaţiile dc masă
La O.S.M . 2 a Combinatului side­ metal De asemenea, lopitorul şef, tarea ansamblurilor dc turnare să lic şi lucrătorii C O C , privind educarea
rurgic Hunedoara au losl dale anul Gheorghe Clnhaia, a rebulal peste 60 rienţă, să se verifice toaie operaţiile în d e p lin ite în în tr e g im e ! oamenilor muncii in spiritul econo­
repartizaţi'muncitori *cu mullă expe­
acesta In exploatare două cuploare’ de tone de otel deoarece nu a les-
de mare capacitate. Acest lucru în­ pcclat viteza de turnare. Şarjele reci dc montare a ansamblclor de către misirii, soldul general al economiilor
seamnă penlru economia noastră na­ care au lost elaborate au diminuai şi şefii dc brigadă. Cu toate rezultatele Contiactul colectiv încheiat la în­ tului a antrenat in întrecerea socia­ In 1‘ezolvai‘ea multor obiective populaţiei creşte an de an.
ţională otel mai mult şi de bună ma» mult depăşirile de producţie ce pozitive obţinute se constată că une­ ceputul anului întie muncitorii, in­ listă, pe bază de obiective concrete, propuse, s-au ivit. greutăţi. Unele Astlel, la 30 septembrie 19C-I sol­
calitate. Oţclarii sini pe deplin con­ se puteou obţine in această perioadă. ori nu se respectă instrucţiunile de ginerii şi tehnicienii de la Uzina după specificul fiecărui lac Je mun­ însă, cele mai necesare de altfel, dul genei a) al depunerilor a crescut
ştienţi de răspunderea ce le revine in Bune rezullale a dat metoda încăr­ lucru privind aplicarea corectă a ca­ „Victoria" Călan reprezentaţi plin că. întregul colectiv. Cîşti•.ţii*orii in- cum sint; rezolvarea problemei în­
această direcţie. Preocuparea lor pen­ cări» şi alimentării cuptoarelor cu pacelor chimice in turnările de ote­ comitetul sindicatului şi conducerea trecejii au fost desemnaţi la >f:rs(- călzirii tuinătoiiei nr. J, procurarea cu 4G3 la sută fată de cel existent în
tru respectarea procesului tehnolo­ fontă lichidă piin macarale pereche. luri necalmatc. clin care cauză şu- uzinei, prevede o seamă de obiecti­ tul fiecărei luni şi distinşi cu titiul excavatorului şi benzilor transpoi- anul 1959. De asemenea, soldul ge­
gic, unul din taclorii care duc la rea­ Cei care au luat cuvinlul au arătat lajul de la capătul lingoului este ve deosebit de importante pentru de evidenţiaţi. Cu ajutorul organe­ toare, executarea greiferclor. repa­ neral al depunerilor din mediul să­
lizarea sarcinilor de plan şi a anga­ că sint şi alte metode care pol duce mare O altă calc prin care se pierd bunul mers al producţiei. Muncito­ lor sindicale din sertoar?. au fo.st rarea periodică a halelor, cu mai tesc din raionul Sebeş a înregistrat
jamentelor luate In Întrecerea socia­ la sporirea producţiei Jn ocelaşi timp cantităţi apreciabile dc otel. se arăta rii s-au angajat să depăşească pla­ organizate trimestiial schimburi de multă insistenţă, s-ar fi putut iea-
listă. a constituit principalul obiect ei au snbliniol că întregul colectiv de in darea de seamă, este ncînchidc- nul la toate sortimentele, să sporeas­ experienţă în scopul generalizării liza. Timpul nu este încă trecut. Cu o creştere însemnata. La 30 septem­
de analiza în adunarea de alegeri a otelori trebuie să acorde mai mullă rca corectă a oalelor Aceasta conti­ că productivitatea muncii, să reducă metodelor bune de muncă şi a ex­ brie 1934 el era mai mare cil 721 la
comuniştilor din schimbul C. atenţie respectării şi îmbunătăţirii re- nuă să constituie încă o problemă nu preţul de cost. rebutul şi declasa­ perienţei înaintate. îndeosebi la sec­ un efort în plus, în perioada ce ur­ sulă fala de soldul depunerilor din
Pină la 1 octombrie a.c., se orala gimului termic, dozării corespunză­ îndeajuns de bine slăpinită. Tovară­ tele. La rindul său. conducerea uzi­ ţiile furnale, turnătorii şi semicocs. mează (fără prea multă întîrzîeic unul 1959.
In darea de seamă, schimbul C a dat toare a şarjelor, respectării instrucţi­ şii Dumitru Cusmir, Dosa Mibai, au nei s-a obligat să ia o seamă de mă­ S-a îngrijit apoi cn in cadrul con­ însă), ele se pot înfăptui. Ar fi un P. BOŞOROCAN
peste sarcina planificată 22,000 tone unilor privind procentul de carbon arătat că situaţia existentă in hala de suri menite să asigure condiţii cit sfătuirilor de producţie şi a aclunâ- lucru cit se poate de binevenit. direclor al Casei raionale de
de oţel. Rezultate bune s-au obţinut la lopire pentru fiecare marcă de turnare prezintă şi un alt aspect; da­ mai bune dc muncă. Comitetul sin­ lilor lunare ale grupelor sindicale, C. G H EO H GH IU economii Sebeş
şi in ceea ce priveşte rerlucerea re­ otel torită intrării In producţie a celor dicatului şi-a asumat sarcini privind să fie dezbătute cele mai acute pro­
buturilor şi a pierderilor de otel In Praciica a arătat că atunci cind se două no» cuptoare, acest sector de buna organizare a inhecerii socia­ bleme. Conducerea uzinei s-a îngrijit
dorinţa de a găsi noi inelocle de îm ­ acordă toată atenlin şi unor proble­ muncă este în prezent suprasolicitai. liste. îmbunătăţii cn c ondiţiilor de îndeaproape dc aprovizionarea sec­
bunătăţire a muncii, prin discuţiile me de mai mică importantă, cuin ar Din această cauză muncitorii de aici lucru Şi dc trai ale oamenilor ş,a m.d. ţiilor cu materii prime şi materiale, T« 1
purtate, ce» prezent» la adunare au ac­ fi curăţarea lincjoiierclor şi montarea nu reuşesc întotdeauna sa execute Cu cîtva timp în urmă s-a făcut reorganizarea suprafeţei de turnare
centuai mult pe posibilităţile de care corectă o masclolelor. eliminarea po­ lucrări de calitate. De aceea, ei r.u bilanţul activităţii din trei tiimes- la turnătoria veche. introducerea
dispune schimbul, au crilicot uncie durilor dc rămăşiţele refractare care propus ca problema suprasolicitării şi Ire. O dată cn aceasta, s-a analizat gazului metan la cubilou;-» şi npJt-
rezolvarea ci să fie in atentia orga­
lipsuri care mai persistă in activita­ duc Ja rebut, datorita incluziunilor de nelor de partid şi a conducerii com­ si felul in rare părţile contiactuale cnica altor măsuri tchnico-organi-
zatorice.
tea acestuia şamofâ — se obţin rezullale din cele binatului s-au achitat de sarc inile ce le revin
Participanţii la discuţii au cerut bi­ mai bune Aşa, de exemplu, in lunile Constatăiile au fost in bună parte Totuşi, conducerea întreprinderii
martie şi aprilie rebuturile au losl Darea ele seamă, participanţii la îmbucurătoare. In dorinţa de a da a rămas cu urni multe obligaţiuni
roului să întreprindă în viilor ase­ reduse cu inuil sub cifra admisă, iar discuţii mi arătat că măsurile cuprin­ patriei produse cit mai multe şi ma» neîndcplinite. Este vorba de amena­
menea măsuri politice care sa ducă In lunile august-septembric cind exi­ se tn proiectul de hotărire: evacua­ bune. muncitorii, inginerii si tr-luu- jarea unui laborator rapid pentru
Ia ridicarea activităţii economice pe genta a scăzut, rebutul a crescut To­ rea otelului la temperaturi corespun­ cienîi au lucrat cu shguinţă, obti- furnale, rezolvarea problemei încăl­
varăşii loan Ivnnciuc. Maxim Munn zătoare, respectarea vitezelor de tur­ nînd realizări însemnate în îndepli­
o treaptă superioară Îmbunătăţirea
şi âIli vorbitori au relevat faptul că nare, aplicarea corectă a capacelor nirea angajamentelor. Ei an produs zirii turnătoriei vechi, procurarea
activităţii organizaţiei de bază se munca plină de răspundere a oţelari- chimice, reducerea pierderilor şi a re­ peste plan mai mult o* 2300 tune unui (excavator cu greîfcr şi patru
impune cu alll mai mult cu cil in lor, adevăratele lor acte dc eroism, buturilor, stnt doar cîteva modalităţi fontă, 4.260 tone semicocs. 400 tone benzi transportoare necesare servi­
cadrul schimbului există Jocuri de trebuie susţinute prin crearea celor care pol rluce la îmbunătăţirea cali­ piese turnate şa.m .d. Rebutul la ciului de transporturi, executarea a
tăţii otelului, la sporirea producţiei
muncă unde se manifestă rămînerî in mai bune condiţii înccpind cu apro­ turnătorii a fost redus cu mult sub
de ole) hi sortimentele planificate. trei grei fere monocoblurî pentru
urmă, unde rezervele interne sini încă vizionarea cu materialele necesare la Adunarea de alegeri a dezbătut şi procentul admis ; la fel declasatele turnătoria de lingotiere etc Au ră­
nefolosile. In legătură cu respectarea operaţiile de pregătire şi lerminlnd alte aspecte ale muncii de parlid a- la fontă. Economia 'm e-p Urată ia mas neîndeplinitc şi obligaţiuni ce
procesului tehnologic vorbitorii au cu livrarea sorliinonleloi de otel. doplind tn acelaşi timp măsuri de na- preţul de cost se ridiv'ă la peste 3 reveneau comitetului sindicatului
tură să ridice activitatea de parlid milioane lei. Cu alte cuvinte, ei au
arătat că nu Întotdeauna sint crealc Hala de turnare este un sector im­ dovedit respect faţă de cuvuunl dat. cum sint controlul condiţiilor de
în rindul o|elarilor pe o treaptă su­
condiţii corespunzătoare care să asi­ portant in cadrul otelăric» De aceea, perioară Pentru a le veni în ajutoi\ aşa după funcţionare a grupurilor sociale şi
gure obţinerea de rezultate conslan in şedinţele biroului organizaţiei de A. N A GY cum s-a angajat, comitetul sindica­ altele.
te Aşa. de pildă, tn luna aprilie ac. bază cil şi In cîteva adunări qcnera-
maistrul loan Crişan şi lopitorul le s-a analizai activitatea economi­
Constantin Corlaciu au elaborat o că de nici Pentru eliminarea pierde­
şaiju supraîncălzită, din care cau­ rilor de otel prin erupţii şi perforări
ză s-au pierdut peste G5 tone de de poduri, s-au luat măsuri ca la mon­
Nu de dispută e nevoie... DESPRE PRODUSE P8EZEHTATE ii EXPOZIŢIA
Pe trotuarul din stingă a bule­ fn loc să continue „disputa" con­
vardului „Republicii". în dreptul blo­ ducerea f.G.O Hunedoara ar face REALIZĂRILOR EOQMSEI tlAJM LE A R.P. ROMK
curilor T.3 si T 4 din Hunedoara, se mai bine să ia măsuide cuvenite
află două giămezi de păruinl prove­
nit din gropile săpate cu ocazia pentru nivelarea gropilor Cetăţenii „GU IA PRACTICA DEL EXPO R­ clorhidi ic, negru de fum, coloranţi, 100.000—300.0CO tone de ciment a-
unor lucrări de canalizare. Din aşteaptă dc mult acest lucru Ei ar TA DOR E IM PORTADOR" BUENOS lacuri ş» vopsele, detergenţi, sub­ luial
cauza lor circulaţia pietonilor este mai dori ca înainte de sosirea ier­ AIRES : stanţe chimic o-farmaceutice. cau­
îngreunată. I.G.O dă vina pe nii să fie reparat trotuarul pe ţoa­ „Instalaţiile petrolieie mmineşti ciuc sintetic, cauciuc regenerat, cos­ „LE COM M ERCE DU LEVANT" —
I.CS.M ,, iar I.C.S.H se scuză alir- sint concepute în institute dc cerce­ metice. acizi graşi, fenoli... LIBAN :
mînd că lucrarea respectivă a fost lă lungimea lui. tări şi proiectări romîneşti de cătic „Din rele 1 700 strunguri expor­
terminată şi predată în bune con­ T A N IS M IH A LIS specialişti în acest domeniu, avind „M AQUIN AS E CONSTRUCCO ES" tate de Romînia în ultimii trei am.
diţii beneficiarului. corespondent o vastă experienţă in tehnica ş» cx- - RIO DE JA N lilR O : un mare număr a luat calea Africii
ploalarea petrolieră Datorită con­ Marea experienţă a tehnicienilor şi funcţionează în binie condiţiuni
cepţiei lor moderne, excelentei exe­ si muncito»ilor. completată cu cele in Ghana, Libia. Maroc, Nigeria.
cuţii şi uşurinţei în mancvraie. uti­ mai recente cercetări in domeniul II.A.U. şi Sudan.
P in nou ncB*ifni3eilatic lajul petrolier romîncsc permite ob­ masiniloi hidraulice, făcute de că­ ,.Pit)dusele mmineşti sînt cunos­
★
ţinerea unor performanţe excepţio­
nale lhestigiul Rominiei in ramura tre numeroşi ingineri specialişti, per­ cute in lumea întreagă: 75 000.000
mit realizarea în Romînia a unor
In ziaiul nostru au mai «pârul că pînă in ziua de 11 noiembrie din­ petrolieră se oglindeşte in faptul </â pompe de lip modern. lone dc produse petrolifere rominesli
articole critice la adresa uno» între­ tre principalele exploatări mai bine numai în ultimii doi ani au fost li­ livrate In export întie anii 1948—
prinderi care nu-şi realizează ritmic se prezintă doar cele din Teljuc (100 vrate 140 de instalaţii de forai şi „JEU N E AFRIQUE" - T U N IS: )9G3, 3G de ţări folosesc tiactoarcle
planul de producţie. Se observă că la sulă la minereu extras) şi Ghclar producţie si aproximativ 35 instala­ „Industria grea romînească este romîneşti, G0 de ţări impojtă piodu-
în prima parte a lunii sc lămîne sub (105,7 la sută la minereu exlras). ţii portative". astăzi in măsură nu numai să aco- se chimice romîneşti. 5.26G vagoa­
plan, pentru ca în a doua jumătate Cele du» Deva şi Muncel au realizat peie nevoile pieţei interne în mate­ ne de cale ferată livrate în 19G2/G3"...
să se lucreze „cu toate forţele" şi să planul de minereu extras abia in „INGENIF.RÎA E INDUSTRIA** - rie dc echipament pentru fabiici de „HANDELSBLATT" — R.F. GER­
se recupereze minusul. proporţie de 97,1 şi respectiv 9G la BUENOS AIRES ; MANĂ :
In rindul unităţilor criticate a fost sută. „Sortimentul de produse chimice ciment, dar si sâ furnizeze Ia export „Intr-o peiioadâ istorică scurtă.
şi Trustul minier Deva Din păcate Aceasta fiind situaţia, e de dato­ lomîneşti se îmbogăţeşte continuu utilaje moderne. Numai din 1958 Ilomînia a devenit o ţara cu o eco­
trebuie să revenim în ziar cu o n i ria conducerii bustului să »a neîn- pc măsură ce se creează noi ramuri pînă astăzi, întreprindeiea „Indus- nomie completă, multilaterală, dez­
tic ă la adresa unor exploatări ale lirziat măsuri pentru lichidarea mi­ in care se produc fire si fibre sin­ Irialexport". care deţine exclusivi­ voltată Ritmul impetuos de dezvol­
trustului, unde şi In primo deca­ nusurilor. Şi ar fi bine ca măsurile tetice. cauciucuri şi detergenţi, sub­ tatea acestor expoituri. a livrat in tare a forţelor sale productive csle
dă a lunii noiembrie se observă ră luate să aibă ca efect realizarea rit­ stanţe farmaceutice dc sinteză şi co­ azi în geneial unul din cele mai di­
minere sub plan Ccrrrtind situaţia mică a sarcinilor de plan in lunile loranţi organic i. .. Se exportă produ­ diverse ţăi'i 26 linii tehnologice, a namice din Europa şi chiar din Aspect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a II P. Ro-
operativă aflată la trust, constatăm viitoare. se clorosodiee, earbură dc calciu, acid căror capacitate variază între lume*. m»rr>