Page 46 - 1964-11

Pog. S Brumat Socialismului Nr. 3073

IN T E R V IU De ia Institutul de Lucrări apăruta In Editura Acataiei R.P.R*
METODE PROCEDEE

« O H H i B n a i i a H u a a s k B i a s etnografia şi folclor T e m a tic e
FILOZ OFIE
Cercetătorii lnsliululul de etnogra­
CO LECTIV fie şi folclor al Academiei R. P Ro- A cadem ia R e p u b licii P opulare R om îne. In s titu tu l de lilo z o fie . Isto­
NSTRUCTIV - EDUCATIVA mlne, in urma a numeroase deplasări acad C. I. G utian (re da cto r responsabil), S. C h ită , N. C og on ea ta, C.
ria g în d irii sociale $i filo z o fic e în Rom înia. C o m ite tu l d e redacţie S
Întreprinse In regiunile ţării, au strlns,
anul acesta, peste 2.000 de creolii li­ Joja, R. Pantazi si Al. Posescu, 7964, 25 x 17,50, 623 p .f /egal p e rg a m o id
terare şi artistice populare. Pe baza
bogatului material documentar, stu­ 4* anvelopă, 36 lei.
CU CADRELE diat pe teren de specialişti, s-a tre­ ISTORIE
cut la elaborarea unor ample lucrări A Petric si Ch. T u tu i, L 'in sia uratio n et la c o n s o lid a lio n du regim e
Cum vă o rg a n iza ţi lecţia penţ_m ştiinţifice. In curs de pregătire se a- ^ m A r r ^ tin iiA nnrm hirP — r ^ l n r l i . i
fla. de exemplu, o monografie consa­
crată folclorului muncitoresc din di­
Întoc­
D ID A C T IC E a obţine rezultate cît bune ? ferite centre industriale Se privind A Petric si C h. Tutui, Instaurarea $i consolidarea re g im u lu i de-
monografii
mesc, totodată,
muzica, literatura şi coregrafia unor m o c ra t-p o p u la r în R om înia, C ole cţia „ B iblioteca H istorica R om am ae
mari zone folclorice, cum ar fi Mus­ 4 \ 1964, 21,50 x 15,25, 735 p , 4 lei. Text in lim b a rusa.
cel şi Oltenia subcarpatică In ceea
teres la fel de mare pregătirii pen­ un alfabetar individual. La acestea ce priveşte proza populară, se va FILOLOGIE
Răspunsul 1ov. R O M U LU S FOTQSCU — p rofesor de s ilinţele na­ tru fiecare lecţie în parte. Cu cel am adăugat planşe cu ilustraţii, pre­ realiza o tipologie generală a bas­ L C âldi, Stilul p o e tic al lui M ih a i Cminescu, 7964, 25 x 17,50, 473
puţin o zi înainte mă îngrijesc în­ cum şi planşe cu litere, silabe şi cu­ melor. legendelor şi snoavelor roml-
turale la Şcoala m e d ie nr. 2 din H unedoara. ____ deaproape de materialul didactic-in- vinte. Pentru o cît mai bună asi­ neşli, pe baza catalogului internaţio­ p., cartonat, 16 lei. ^
tuitiv, acesta constituind baza în­ milare a cunoaşterii alfabetului am nal Aarne-Thompson.
ţelegerii temeinice a cunoştinţelor organizat exeroiţii de recunoaştere Institutul de etnografie şi folclor P erio d ice
predate. Materialul didactic l-am a literelor şi cifrelor din materiale al Academiei R. P. Romlne numără.
faste raijfoase pe care le folosesc ales şi confecţionat astfel îneît să străine manualului. In general ele­ In prezent, In colecţiile sale peste S tu d ii sl cercetări de m e d ic in ă in te rn ă 5/64.
vii s-au obişnuit cu alfabetarul şi
S tu d ii si cercetări de e n d o c rin o lo g ie 5/64.
corespundă conţinutului fiecărei lec­
75.000 de cinlece populare Înregistra­
ţii în parte şi specificului de vîrstă de acolo recunosc uşor literele. te, citeva mii de povestiri şi dansuri S tu d ii si cercetări lingvistice 4>64.
Din experienţa mea de peste zece Lecţiile însoţite de planşe, mulaje al elevilor. Din alte materiale însă, acest lucru populare, precum şi o bogată docu­
ani la catedră am constatat că pen­ şi mai ales de material didactic na­ Simpla folosire a materialului di­ e mai greu. De aceea, am adus di­ mentare fotografică. A n u a ru l In s titu tu lu i de istorie C lu i VI/1963.
tru a asigura lecţiilor o eficienţă tural, viu sau conservat, sint urmă­ dactic nu e suficientă. Pentru ele­ verse afişe şi ziare în care am pus (Agerpres).
maximă este necesară o activitate rite cu plăcere de către elevi, avînd vii clasei I, la care predau, am elevii să recunoască literele şi ci­
perseverentă şi organizată a profe­ o mare eficienţă didactică. permanent în vedere faptul că aceş­ frele învăţate. Tot în acest scop am
sorului, care sâ se desfăşoare pe De o şi mai mare importanţă este tia nu trebuie să se deprindă nu­ cerut fiecărui elev să-şi întocmească
baza unei stricte continuităţi, an organizarea lecţiilor de laborator mai cu scrierea literelor şi cuvin­ un caiet cu decupări de litere şi ilus­ PENTRU TINERII MAJORI
de an. (microscopie, experienţe de fiziolo­ telor, ci şi să asimileze, In func­ traţii din diverse publicaţii. Am ce­
In organizarea lecţiilor de ştiinţele gie, disecţii), care contribuie din ţie de specificul vîrstei lor, noţiu­ rut ca literele ce se vor decupa să Comitetul orăşenesc U T.M . Sebeş
naturale la clasele V III—X I (cursuri plin la legarea teoriei de practică, la nile predate. fie de diferite mărimi şi caractere. manifestă o preocupare susţinută
de zi şi seral) mă folosesc de expe­ consolidarea deprinderilor de mun­ Pentru aceasta, numai imaginea In momentul de faţă elevii au reu­ faţă de iniţierea şi organizarea ac­ S i MBA TA 14 NOIEMBRIE 1964
rienţa acumulată şi de materialul că independentă. In organizarea obiectului (desenul sau fotografia), şit prin aceste exerciţii să citească ţiunilor cultural-educative organi­
pregătit din anii precedenţi, căutînd unor astfel de lecţii am folosit indi­ nil rezolvă întotdeauna mulţumitor bine un text ori de unde ar fi ales. zate în cinstea tinerilor majori. Ast­
in acelaşi timp să aduc la fiecare caţiile preţioase date în lucrarea formarea acelui complex în care li­ Un rol important în pregătirea fel, în faţa a peste 400 de ţineri, CINEMA mie industrială — 10,45 Ciută co­
lecţie elemente noi atît în ceea ce „Demonstraţii şi lucrări practice de terele se îmbină în cuvînt, creează lecţiei îl are şi familia; de aceea am procurorul Gheorghe Rădăcină a rul Filarmonicii „Banatul" din Ti­
priveşte conţinutul ştiinţific cît şi zoologie, anatomie şi fiziologie- , a- noţiunea cu complexul sonor speci­ căutat să întăresc permanent legă­ vorbit despre „Normele de conduită DEVA: Ghepardul seria I şi II — mişoara, dirijor Ion Rominu,- 11 js*
fost
in societale", iar
oltâdală
a
metodele de predare, părută în Editura de Stat Didactică fic ei. De aceea, de multe ori fac cu tura cu părinţii elevilor. organizată o joie a tineretului pen­ cinematograful „Patria"; Escondida Arii şi duete din opere; 11,30 M u­
Pentru a fi permanent la curent şi Pedagogică. elevii ieşiri în natură, excursii pe Pentru a realiza lecţii cît mai efi­ tru cei care au împlinit 18 ani. — cinematograful „Arta"; PETRO­ zică uşoară romînească; 12,45 Mu­
cu problemele ştiinţifice noi, urmă­ La cursul seral acord o mai mare şantiere sau în întreprinderi şi aco­ ciente, am încercat să mâ apropii Pentru viitor ne propunem să or­ ŞANI: Ciociara — cinematograful zică populară interpretată de Cris-
resc toate publicaţiile de specialitate importanţă sistematizării şi fixării lo le dau explicaţii pe măsura înţe­ mult de nivelul de înţelegere al co­ ganizăm o emisiune specială la sta­ „Republica- ; Moral *63— cinemato­ lina Speriosu şi Constantin Mirea ,-
care apar, selecţionînd ceea ce îmi cunoştinţelor. întocmind scheme şi legerii lor. Reuşesc astfel să con­ piilor, astfel îneît procesul de trans­ ţia de radioficare la care sînt invi­ graful „7 Noiembrie"; LUPENI: 13,03 Recomandări din program ,-
mitere a cunoştinţelor să H se pară
poate li de folos la lecţii. De exem­ desene schematice la tablă cu cre­ cretizez mult cunoştinţele predate firesc şi neobositor. Am reuşit ast­ taţi să vorbească tineri care au îm­ Dragoste la zero grade — cinemato­ 13,08 Cînlâ corul de copii al Radior
plu, folosesc recenta ediţie în limba te colorate. Mă străduiesc să fac ex­ şi in acelaşi timp să formez la micii fel să le menţin atenţia trează tot plinit 18 ani şi părinţi, vor fi tri­ graful „Cultural" ,* ALBA IUL1A: televiziunii; 13,25 Concert de muzi­
romînă a lucrării lui A. Brehm „Lu ­ puneri clare şi sugestive. îmbinate elevi primele elemente ale înţele­ limpul şi la toate orele. Sînt bucuros mise apoi scrisori de mulţumire pă­ Braţul nedrept al legii — cinemato­ că uşoară; 14,30 Muzică din opera
mea animalelor- din care culeg in­ armonios cu conversaţia şi intuirea gerii semnificaţiei sociale a anumi­ acum eind pot să constat că am ob­ rinţilor care i-au crescut şi educat graful „Victoria"; Pisica de mare „Cavaleria rusticană" de Mascagni;
15,05 Cinlece şi jocuri
populare ,-
teresante date biologice şi ecologice materialului didactic. Astfel cunoş­ tor lucruri şi fenomene. Cred că ţinut rezultate bune şi sînt dornic de pe cei mai buni tineri. — cinematograful „23 August"; 16,00 „Frunze de toamnă" — mu­
referitoare la animalele studiate, pe tinţele sint asimilate mult mai re­ pentru o bună reuşită a lecţiilor sînt a afla lucruri interesante din activi­ IOAN ST A N A lL A SEBEŞ: Rebelul magnific — cine­ zică uşoară; 16,20 Carnet dc repor­
care le folosesc la lecţiile de zoolo­ pede şi mai uşor, dezvoltînd in ace­ necesare la elevi cît mai multe cu­ tatea colegilor mei. corespondent matograful „Progresul"; Transportul
gie, făcîndu-le mai atractive, mai laşi timp gîndirea logică şi spiri­ noştinţe despre natură şi societate. — cinematograful „Sebeşul” ; ORÂŞ- ter,* 16,30 Muzică cerută de ascul­
tători; fragmente din operela „Se­
interesante. De un real folos în pre­ tul de observaţie al elevilor munci­ Pentru clasa mea, am considerat TIE: Bărbaţii — cinematograful „Fla­ cretul lui Marco Polo" de Lopez;
gătirea lecţiilor mi-au fost întotdeau­ tori care reuşesc să-şi însuşească cea că o mare importanţă o are însuşi­ căra- ; H A ŢE G : Hoţul din San Ma-
rengo — cinematograful „Popular- ; 17,10 Cinlece şi prelucrări de Cons­
na şi diferitele articole cu caracter mai mare parte a noţiunilor predate rea cunoştinţelor pe baza unui bogat tantin Palade; 18,00 Ciclul „Cinlece
ştiinţific sau metodic publicate în chiar in timpul lecţiei. material bibliografic literar. Pe a- B R A D : Asasinul din cartea de te­ italiene" de I-Iugo W olf (montaj
paginile revistei „Natura-. O problemă de perspectivă pe care ceastă cale, prin lectura expresivă lefon — cinematograful „St. roşie- ;
o consider de mare importanţă este de scurte poveşti şi povestiri am S IM E R IA : Falsificatorul — cine­ muzical — literar — partea a III-a);
Folosirea materialului didactic au­ aceea a modernizării metodelor de reuşit să elimin instabilitatea aten­ matograful „M ureşul-. 18,30 Melodii populare din America
xiliar reprezintă un alt mijloc esen­ predare prin folosirea unui nou tip ţiei specifică vîrstei elevilor. Capti­ Latină; 19,05 Muzică de dans,- 19,30
ţial care contribuie la sporirea efi­ de lecţie — lecţia film. In anul şco­ vaţi de frumuseţea textului, elevii Capodopere ale literaturii universa­
cienţei lecţiilor. Este binecunoscut lar trecut. în completarea unei lec­ râmîn atenţi toată ora, reuşesc ast­ RAD IO le „Childe Harold"; 20,00 Muzică
faptul că predarea lecţiilor fără ma­ ţii de biologie, am proiectat filmul fel să asigur transmiterea întregu­ PROGRAMUL I: 5,06 Melodii uşoară interpretată de Lavinia Slă-
terial didactic nu poate asigura o în­ de scurt metraj „Trandafirul cu pe­ lui bagaj de cunoştinţe. Pentru rea­ populare; 5,40 Cinlece patriotice,- vennu; 20,10 Melodii populare ce­
suşire temeinică şi activă a cunoş­ tale de aur'*, realizat de studioul lizarea acestui scop am folosit şi 6,t0 Piese instrumentale; 6,20 Emi­ rule de ascultători; 20,40 Canţone­
tinţelor din domeniul ştiinţelor na­ cinematografie „A l. Sabia- in care mijloacele audeo-vizuale, căi atrac­ siunea pentru sate: păstrarea fruc­ te interpretate de Ton Sloian,- 21,15
turale. ducînd de cele mai multe ori se pre/.intă aspecte din activitatea tive şi utile de transmitere a anu­ telor; 6,30 Muzică uşoară; 7,06 Pie­ Muzică de dans,- 22,30 Solişti romini
la formalism si superficialitate. Din biologului clujean R. Palacsay. mitor cunoştinţe. se de estradă; 7,30 Sfatul medicului; de operă; 23,15 Muzică de dans.
acest motiv pregătirea materialului Studiourile noastre cinematografi­ 7,45 Melodii de excursie; 8,06 M u­
didactic necesar lecţiilor este o pro­ ce produc an de an un număr tot însuşirea cunoştinţelor de către zică populară; 9,00 Pagini din ope­ T E LE V IZ IU N E
blemă care mă preocupă în mod mai maro de filme didactice. Este eh.vi depinde în mare măsură şi de rete,- 9,30 Muzică distractivă; 10,03
deor-ebit. O bună parte din acest necesar însă ca la cererea şi repar­ felul in care se face verificarea a- Piese pentru fanfară interpretate de 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
material îl procur din natură, sin­ tizarea acestor filme pentru şcolile cestora de către profesor. In veri­ formaţii de amatori; 10,20 Muzică Pentru copii: Harap Alb; 20,10 C iu­
gur sau cu ajutorul elevilor, chiar care posedă aparate de proiecţie ci­ ficare ţin seama de faptul că tre­ populară; 10,50 Estrada melodiilor; tă Roxana Matei; 20,45 In fala hăr­
din timpul vacanţei de vară şi îl nematografică să se ţină cont de buie să asigur existenţa permanen­ 11,25 Solişti romini de operă; 12,03 ţii; 21,10 Actualitatea cinematogra­
prepar, străduindu-mă să-i dau o planificarea lecţiilor potrivit progra­ tă a unul bagaj de cunoştinţe esen­ Din folclorul muzical al popoarelor; fică,- 22,15 Seară de bal. îşi dau
formă cît mai estetică si mai atră­ mei de învăţărnînt, pentru ca ele sâ ţial pentru disciplina respectivă. De 14,10 Solişti de muzică uşoară; 15,45 concursul: Magdalena Popa, Rodica
aceea pun întrebări din
, întreaga
gătoare. In întocmirea colecţiilor şco­ poată fi utilizate la momentul o- Prelucrări corale,* 16,10 Muzică Istrale, Petre Ciortea şi un grup de
lare lin cont în primul rînd de ne­ porlun. materie. Am folosit cu succes şi me­ populară; 16,30 Emisiune muzicală balerini de la Teatrul de operă şl
cesităţile impuse de programă. Aşa, Am arătat doar citeva din mijloa­ toda corectării şi controlului reci­ de la Moscova; 17,15 Scrisori din balet al Republicii Populare Roml­
de exemplu, pentru organizarea lec­ cele care contribuie la ridicarea ni­ proc efectuat de către elevi asupra tară; 17,30 Muzică de balet; 18,00 ne. In Încheiere: Buletin dc ştiri.
ţiilor de laborator la zoologie, mă velului calitativ al organizării ‘ lec­ temelor date acasă. Greşelile le co­ Pe teme internaţionale,- 18,10 Cin- Spori. Buletin meteorologic.
lectez cu multă atenţie, insistînd
îngrijesc din timp de procurarea ma­ ţiei. rieuşita unei lecţii depinde insă tă orchestra de estradă a Radiole-
terialului distributiv necesar disec­ de un întreg complex de factori din­ asupra lor. explicînd elevului de leviziunii, dirijată de Sile Dinicu; Buletin meteorologic
ţiilor. conservînd în lichide diferite tre rare cel mai important este mă­ unde provine greşeala, determînîn- 18.30 Almanah ştiinţific; 19,10 Emi­
animale (melci. raci. etc). Intr-un iestria pedagogică, munca creatoare du-1 să înţeleagă conştient acest lu­ siunea „Dialog cu muzica uşoară"; PENTRU 24 O R E
cru. şi să şi-o corecteze singur.
număr suficient de exemplare pen­ a profesorului, desore care aş dori Pentru clasa I folosesc cu 20.30 Muzică de dans; 21,30 Seară
tru fiecare an şcolar. să citesc in numerele viitoare. succes in predare metoda conver­ de romanţe cu Ioana Radu şi Geor- Vreme închisă şi umedă cu cerul
saţiei care mi se pare n fi ren mai ge Niculescu; 22,15 Muzică de dans» mat mult acoperit. Vor cădea ploi
21,18 Rapsodia romlnă de Stan Go- temporare. Vint potrivit
din sud-
adecvată pentru specificul de vîrstă
Răspunsul Iov. V O IC U E U G EN ,învăţător fruntaş. Şcoala pedagogica al elevilor Prin conversaţie asigur lestan; poemul simfonic „Serbări vest şi vest. Temperatura staţiona­
ră, ziua va fi cuprinsă între 9 si 14
.K o m e n s k r Deva. participarea întregii clase la desfă­ romane" de Respighi. grade iar noaptea intre 4 şl 8 grade.
PROGRAMUL II: 8,35 Pagini or­
şurarea lecţiei, înţelegerea conştien­ chestrale din operete,- 9,03 Melodii
tă a noţiunilor predate. Folosind a- popularei 9,30 Roza vlnturilor (re­ PEN TRU U R M Ă T O A R ELE
Fa ca pun secantul censtă metodă, stimulez mult ima­ luarea emisiunii din 15 noiembrie); 3 ZILE
ginaţia elevilor înspre folosirea ma­
10,00 Orchestre de estradă;
10,15
Vremea se Îmbunătăţeşte treptari
xim ă a materialului intuitiv. Muzică instrumentală; 10,30 Univer­ şi temperatura va scădea la sfirşitul
Aleg şi pregătesc materialul in­
Consider că pregătirea profesio­ transmise, şl volumul celor însuşite tuitiv dună consultarea prealabilă a sitatea tehnică radio — Ciclul chi­ intervalului.
nală a învăţătorului sau profesorului de elevi şi multe altele. bibliografiei specifice fiecărei lecţii
este condiţia de bază a eficienţei Pe lingă preocuparea pe care o în parte. Pe lingă alfabetarul de­
lecţiei. De oici porneşte şi tactul am pentru ridicarea permanentă a monstrativ al clasei am reuşit să a-
pedagogic şi nivelul cunoştinţelor calificării melc. am acordat un in­ sigur ca fiecare elev să posede cite Operatorul proiect ionist losil Nistor de Ia căminul cultural al comu­
nei /Miercurea Îşi lace datoria cu conştiinciozitate. EXPLOATAREA MIH1ERĂ MUHCELUL MIC
ÎN FOTOGRAFIE: Operatorul l. Nistor la aparatul de proiecţie.
b r a d : C A M P I O N A T U L că şi unii arbitri delegaţi cum sînt RAIONUL IHA, REGIUNEA HUNEDOARA
Nicolae Codreanu şi Ioan Creţu nu
s-au prezentat la meciuri.
U .C.FS.
Consiliul raional
Brad
R A I O N A L D E F O T B A L ticbuie să ia măsuri ca în returul CARNET CULTURAL A N G A J E A Z Ă .
campionatului să fie eliminate lip­
întrecerea echipelor de fotbal care unele absenţe de la meciuri. Oare — artificieri autorizaţi pentru
activează în campionatul raionului rum pot justifica echipele Minerul surile semnalate, iar echipele să fie
Brad este urmărită cu interes de nu­ Ţcbea şi Recolta ltibiţa neprezenta­ cît mai bine pregătite. nă, Ioan Ban. Unii au făcut chiar şi puşcare electrică
meroşi spectatori. La meciuri vin rea la cile două meciuri ? Asocia­ Iată clasamentul în urma etapelor Întîlnire cu scriitoarea propuneri.
mal ales colegii de muncă ai fotba­ ţiile sportive respective dispun de desfăşurate pină acu m : La despărţire. Ioanei Postelnicu i-au — mineri ,
liştilor, animaţi de dorinţa de a asis­ loate condiţiile pentru ca echipele Ioana Postelnicu fost oferite flori din partea pionieri­
ta la întîlniri frumoase, atractive. să se comporte la nivelul cerinţelor. 1. Viitorul V. Brad 7 5 2 0 20: 6 12 lor. — ajutori mineri
Mulţi dintre spectatori au avut po­ Trebuie să existe Insă din partea 2. Avîntul Zdrapţi Scriitoarea Ioana Postelnicu a ve­ N IC U L IN A R Â ŞIN A R U
sibilitatea să fie martorii unor me­ lor mai multă preocuparo şi interes. 7 5 2 0 24: 8 12 nit la Poiana. Era Inlr-o după-nmia- bibliotecar şef la Biblioteca
ciuri de un bun nivel tehnic. Desfăşurarea partidelor din turul 3. Energia Gurab. 6 4 2 0 21: 5 10 ză însorită, de Io Începutul lui no­ centrală regională Deva — electricieni
Cea mai bună comportare au a- campionatului raional de fotbal a 4. Minerul Băiţo iembrie. Au aşteptat-o localnicii ca
vut-o pînă acum, în turul campio­ fost îngreunată si de unele arbitra­ 6 3 0 3 14:14 6 pe un oaspete drag. Brâu peste 400 Cartea, — lăcătuşi
natului, echipele Viitorul Valea je necorespun/ătoare. Colegiul raio­ 5. Recolta Bucureşei 7 2 14 9:20 5 adunali în sala mare a căminului
Brad, Avîntul Zdrapţi şi Energia nal de arbitri nu s-a pi^eocupat in 6. Ponorul Vaţa cultural Scriitoarea venise nu numai — muncitori necalificaţi.
Gura barza. Jucătorii acestor echi­ suficientă măsură de delegarea con­ 6 1 1 4 4:10 3 pentru a-şi revedea locurile natale, prieten şi sfătuitor
pe, instructorii voluntari, secţiile de ducătorilor de joc. De mulle ori din 7. Minerul Ţebea 7 10 6 5:18 2 satul, rudele, cunoscuţii, ci şi pentru In întreprinderile şi instituţiile ora­ Angajarea se face în condiţiile prevăzute de
fotbal au privit cu toată seriozita­ cau/a nedelegării arbitrilor unele 8. Recolta Ribiţa 6 1 0 5 4:20 a sta de vorbă cu sătenii despre re­ şului regional Petroşani funcţionează
tea campionatul raional obţinînd meciuri au fost conduse de oameni 2 centul ei roman „Plecarea vlaşinilor1’, 31 de standuri cu vînzare „Cartea la dispoziţiunile legale în vigoare.
astfel rezultate bune. In schimb, alte necompetenţi. Cum este uşor de în­ EU G EN L U N G U lucrare In care redă un episod tulbu­ locul de muncă". Create pentru a
echipe nu au acordat aceeaşi atenţie ţeles, la acesle meciuri s-au purtat tehnician la Consiliul raional re din viata unui sat de păstori ar­ uşura procurarea cărţilor de către Lămuriri suplimentare se
campionatului. S-au semnaiat chiar unele discuţii neprincipiale. Rău tsle U .C.F.S. Brad deleni: Vlaşin (Poiana, raionul Sebeş), cititori, s-a reuşit ca prin acesle stan­
In urină cu două secole. duri numărul posesorilor de biblio­ dau la telefon Brănişca 13.
După-amiaza a fost bogată în roa­ teci personale să crească simţitor.
de. S-a văzut că romanul, în care au­ Rezultatele cele mai frumoase In
toarea atestă o cunoaştere profundă munca de difuzare a cărţii s-au ob­
a vieţii păstorilor de altădată din sa­ ţinut la standurile cu vinzare a că­
lul ei natal, a fost citit, cunoscut de ror responsabili sînt tovarăşii Ioan i ÎMTREPRINBEREA REGIONALA TRAMSPORT AUTO
poienari. Enceică de la C.C V .J., Vasile Bojcs-
Autoarea romanului le-a vorbit con­ cu de la Tealrul de stat „Valea Jiu ­
sătenilor despre copilărie, despre casa lui", Igor Caneli de la I C M M ., Ma- HUNEDOARA- DEVA
şi locurile unde a crescut, despre ria Pîrvulescu de la I. F. Petroşani, Autobaza nr. 5 Sebeş
vremea de cind a încolţit in gindul Emilia Sumei de la 1. G. O. şi alţii.
ei dorinţa de a scrie o carie despre Prin standul de cărll de la C .C .V .J. a n g a j e a z ă :
viala din trecut a ciobanilor din Po­ au fost difuzale in cele 10 luni care
iana. Aşa au aflat poienarii izvoare­ au trecut din acest an cărţi in va­ — VULCANIZATORI ANVELOPE CALIFICAT», PENTRU ATELIERE­
le din care autoarea s-a documentat loare de peste 15000 lei, iar prin
pentru valoroasa ei lucrare, cum $i-a cele de la Tealrul de stat „Valea LE DE VULCANIZARE ALE AUTOBAZEI SEBEŞ.
creat eroii şi o seamă de amănunte Jiului" şi I C M.M. în valoare de pes­ Salarizarea se va face în baza indicatorului tarifar pentru aceas­
legate de locurile descrise in roman, te 20.000 lei. ta meserie.
dc Dealul Dorului, sliua de la Lola- IOAN CHIRA$ Informaţii se pot primi la sediul întreprinderii regionale trans­
riţa şi altele. corespondent
Urmaşii eroilor din „Plecorea vla- port auto Deva sau la sediul Auto bazei transport auto nr. 8 Sebeş,
sinilor'*, poienarii, au discutat Înde­ Spectacol Ia Petreşîi
lung cu autoarea pc marginea roma­
nului. Inlre formaţiile artistice de amatori
— Ne a plăcut mult cartea, a*spus ale sindicalului Fabricii de hlrtie din întreprinderea de Gospodărie Orăşenească Hunedoara
Ilie Munleanu. Rindurile ei in-au Petreşli, raionul Sebeş, şi cele ale
purtat in vremea din trecut, mi-au Fabricii de hirlie „Bistriţa" din Prun­
dat posibilitate să cunosc viaţa de dul Bîrgăului, regiunea Cluj, s-a le­ are vacante următoarele posturi:
atunci. încleştarea dintre vlaşini şi gat o trainică prietenie. Periodic, for­ — un inginer principal investiţii;
cei care voiau să le Iure libertatea maţiile artistice de amatori de la a*
a fost foarte bine prinsă. Din filele cesle fabrici prezintă reciproc spec­ — un inginer ;
acestei călii putem trage mulle În­ tacole, constituind totodată adevăra­ — un tehnician 1 instalaţii;
văţăminte. te schimburi de experienţă in munca
— M-a impresionat varietatea fap­ cullural-orlisticâ. — doi tehnicieni 1 constructori.
telor, mulţimea datelor istorice, a Recent, la Petreşti, formaţia drama­
spus Gheorghe Bogdan. Bogăţia sti­ tică a sindicalului fabricii „Bistriţa" Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute In
lului contribuie la Îmbogăţirea lim­ a prezentat piesa Ini Victor Ioan Popa H C M . 1053/1960.
bii prin folosirea cuvintelor In culo- „Tuke, lanke şi Cadîr". Spectacolul
ritul lor local. Au luat cuvinlul şi a fost răsplătit cu vii aplauze. Informaţii suplimentare sa pot obţine de la serviciul
In legiunea noastră reţeaua magazinelor cu autoservire se extinde an de an. Ioan Dobrolă, şi Aron Dobrotă, şi NICOLAE N1CULA cadre al întreprinderii, în fiecare zi intre orele 7-15.
In fotografie i Aspect din Interiorul noului magazin alimentar cu autoservire din oraşul Haţeg. Gheorghe Bozdog, Constantin Şufa- corespondent