Page 47 - 1964-11

Nr. 3073 Drumul socialismului P a g . S

ALE6E2I Iii 088A8IZATIILE DE PARTID Corespondenţii voluntari despre:
f
SUCCESELE OBTiilTE
TOATA GRIJA ÎNDEPLINIRII PE FR0HTUL PRODUCŢIEI

SARCINILOR DE PLAN de muncă din fabrici şi uzine, din ex­ colectiv pentru reducerea preţului de canicul Constan­
Deşi tinăr, me­
Cu fiecare zi ce trece, colectivele
cost, despre preocuparea pentru ridi­
tin Marcu de la
carea necontenită a nivelului pregă­
ploatările miniere sau de pe şantiere­
le de construcţii ale regiunii noastre' tirii profesionale, precum şi despre Depoul C.F.R . Pe­
înscriu pe graficele întrecerii succe­ felul In care Îşi petrec oamenii mun­ troşani a fost re­
se din ce In ce mai mari. Munca În­ cii concediile de odihnă. partizat să lucre­
Pe primele 10 luni ale acestui an s-a preocupat suficient de Întărirea damentul oblinut nu a fost acelaşi. O sufleţită, Iniţiativele valoroase apli­ întrecerea desfăşurată de minerii ze la remorca rea
Exploatarea minieră Vulcan nu şi-a disciplinei In muncă. In perioada ta- slabă preocupare a existat şi pentru cate In producţie la indicaţia orga­ de la I. M. Ţebea pentru Îndeplini­ trenurilor de că­
realizat sarcinile de plan. La această nuarie-octombrie din acest an s-a În­ folosirea armăturilor metalice In loc nizaţiilor de partid, noile succese Îşi rea înainte de termen a angajamen­ lători. El a dove­
stare de lucruri a contribuit în marc registrat un mare număr de absente să fie recondiţionate unele armături, găsesc ecoul în scrisorile care so­ telor, rezultatele obţinute in produc­ dit multă pricepe­
măsura slaba activitate economici nemotivate şi învoiri. ele sini degradate, lucru ce duce Io sesc In fiecare zi la redacţia ziaru­ ţie sint relatate şi de corespondentul re şi conştiincio­
desfăşurată de sectorul II, a cărui Organizarea mai bună a muncii, În­ creşterea preţului de cost pe tona de lui. nostru Simion Petru. Din scrisoarea zitate în muncă.
pondere este mare In cadrul exploa­ tărirea disciplinei, constituie rezerve cărbune. „Izvorul succeselor obtinule de sa se desprind strădaniile depuse de Toate trenurile
tării. interne imponante care, dacă slnt fo­ Din discuţiile purtate a reieşit că minerii din Uricani, ne scrie tov. Ari- brigăzile de mineri printre care cele remoroate dc el
Problemele privind activitatea eco­ losite din plin pot contribui la rezol­ multe din aceste lipsuri puteau fi În­ băşolu Spiridon, se datoresc îndru­ conduse de Florea Mihoc, Coslea Mir- circulă numai du­
nomică a sectorului II, cauzele care varea cu succes a sarcinilor de plan. lăturate dacă totl maiştrii din sector mării competente a procesului de cea, Culda Candin, Vasile Strinu şi pă grafic.
J au făcut ca el s i rimină In urmi, mă­ Acestor probleme Insă, biroul organi­ Îşi făceau pe deplin datoria. Unii din­ producţie de către organizaţia dc alţii din sectorul III, pentru a-şi or­ Aşa cum se vede
surile ce trebuie să fie luate In vede­ zaţiei de bază, conducerea tehnico- tre aceştia au acordat un slab sprijin partid. Această Îndrumare s-a făcut ganiza mai bine munca, astfel ca şi în fotografie,
rea îmbunătăţirii muncii de aici au administrativă a sectorului nu le-au tehnic grupelor de mineri, nu şi-au În­ simţită şi In sectorul V . Biroul or­ timpul de lucru să fie folosit din pe faţa lui se
stat In cenlrul dezbaterilor ce au a- acordat atenţia cuvenită. Aşa se ex­ ţeles întotdeauna misiunea, făcind a- ganizaţiei de bază a pus In discuţia plin. Roadele acestor strădanii n-au poate citi atenţie
vut loc In adunarea generală de da­ plică faptul că la multe locuri de desea pe supraveghetorii de transport. comuniştilor felul In care sint între­ Intîrziat să se arate. Brigăzile amin­ şi seriozitate in
re de seamă şi alegeri a organizaţiei munca nu se respectă cele 8 ore de Scotind la Iveală aceste cauze co­ ţinute maşinile noi, moderne, cum se tite se situează lună de lună In frun­ îndeplinirea ser­
de partid lucru. Adesea unii muncitori, In mod muniştii au arătat că există posibili­ asigură calitatea reparaţiilor executa­ tea Întrecerii. viciului.
Darea de seamă prezentată de tov. deosebit cei de la regie. încep cu tăţi reale de îmbunătăţire a muncii, te. Măsurile luate, aplicate in pro­ Ca şi fn fabrici şi uzine, ferovia­
loan Ursa — secretarul organizaţiei multă Intlrzîere lucrul şi-l Încetează de recuperare a râminerii In urmă. ducţie au dus la o mai bună între­ rii de pe raza regiunii noastre se
de bază — a arătat că In acest an mai devreme. Aceste atitudini nu au Ei au făcut propuneri valoroase in a- ţinere a maşinilor şi ullilajelor, a străduiesc să asigure trenurilor de
colectivul sectorului nu şi-a realizat fost combătute cu hotărlre, nu s-a cesl sens. propuneri care au fost cu­ mijloacelor de transport, asigurîn- marfă şi călători cele mai bune con-
sarcinile de plan decit In primul tri­ creat o opinie de masă Împotriva lor. prinse fn holărîrea adoptată tn adu­ du-se astfel minerilor condiţii opti­ diţiuni de siguranţă a circulaţiei, să
mestru. In trimestrele II şi III, secto­ Nerealizarea planului de către bri­ narea generală a organizaţiei de me de lucru". sporească continuu traficul de măr­
rul şi-a îndeplinit planul in proporţie găzile de mineri se datorcşte şi fap­ bază. Despre entuziasmul cu care desfă­ furi pe calea ferală. Despre munca
de numai 82,1 la sută şi respectiv 97,3 tului că aprovizionarea cu materiale şoară Întrecerea socialistă colective­ feroviarilor am primit veşti de la co­
Ia sută Fată de angajamentul luat cu s-a făcut defectuos. Tovarăşii Marius Pentru înfăptuirea acestora, se cere le de muncă de la Preparaţia de căr­ respondenţi» noştri Emil Cre/u din
prilejul dezbaterii cifrelor de plan, co­ Conslantincanu, Gheorghe Puiu şi ca noul birou al organizaţiei de bază buni din Petrila şi U.R.U M . Petroşani, Simeria şi Eugen Vidolman din Pe­
lectivul sectorului a rămas dator cu alţii au criticat biroul organizaţiei de să aibă In permanentă tn atenţie pro­ despre fruntaşii Întrecerii, ne scriu troşani. In scrisoarea sa, tov. Emil
peste II 000 tone de cărbune, iar pre­ bază pentru faptul că nu a tras la blemele producţiei. In holărire se pre­ corespondenţii noştri voluntari Cons­ Cretu ne vorbeşte despre eforturile de­
ţul de cost a fost depăşit cu circa răspundere conducerea sectorului vede ca adunările generale sâ dez­ tantin Bdduţâ şi Petru Găinâ. Scriso­ puse de şeful de tură Gheorghe Şte-
500.000 lei. pentru lipsurile manifestate In apro­ bată sarcini cum* sini: îndeplinirea rile lor scot In evidentă strădaniile fanovici şi şeful de manevră Cons­
Anumite cauze obiective nu pot ritmică a planului, descoperirea şi fo­ depuse de muncitorii de la întreţine­ tantin Rădulescu din Simeria-triaj,
justifica In întregime rezultatele sla­ vizionarea fronturilor de lucru In u- losirea rezervelor interne, reducerea re, printre care maistrul loan Horga, precum şl de mecanicii de loco­
be obţinute. Mulţi dintre participan­ ncle cazuri minerii trebuie să aducă preţului de cost; să se acorde toată lăcătuşii Vasile Berindci, Emilian motivă de la depoul Simeria pentru
ţii la discuţii au vorbit şi despre u- de Ia distante mari materialul lemnos, grija pentru traducerea In viată a Doboş, Iacob Rusan, Petru Măfan şi ca trenurile să plece la drum la timp ©
nele lipsuri care. dacă ar fi fost înlă­ pierzlnd 3—4 ore pe zi cu transpor­ măsurilor luate. Fiecărui membru şi alţii, pentru a asigura buna funcţio­ si in cele mai bune condiţiuni. Preo­
turate, sectorul respectiv ar fi avut tul lui, lucru ce influenţează negativ candidat de partid să i se încredin­ nare a agregatelor. Aceasta a dus la cuparea lucrătorilor de la secţia L5
alte rezultate. O problemă dezbătută asupra îndeplinirii planului unor e- ţeze sarcini concrete, să fie Îmbună­ exploatarea raţională a mecanisme­ C F R. Petroşani, pentru buna între­
pe larg a (osi cea cu privire la or­ chipe şi brigăzi La acestea se mai tăţită munca de creştere şi educare a lor, echipele de preparatori cum sint ţinere a liniei, s-a concretizat şi In
ganizarea muncii şi disciplina In pro­ adaugă unele greutăţi determinate de candidaţilor şi a noilor membri de cele conduse de Ilie Molnar realizind numeroase inovaţii despre care ne
Brigada de me­
ducţie. fn discuţiile purtate de tov. lipsurile ce există In sectorul trans­ partid, in aşa fel ca ei să constituie o productivitate care depăşeşte sar­ scrie tov. Eugen Vidolman. Inovatori canici de la De­
un exemplu mobilizator pentru cei­
Gheorghe Costache. Alexandru Var­ port, de nopunerea la punct a utila­ cina planificată. Schimbul maistrului cum sini Iosif Ţinea, Petru Popescu, poul C.F.R. Petro­
ga, Stanciu Cuc. Alexandru Jiuşcan jului şi dc slaba lui folosire Toate lalţi mineri In lupta pentru îndeplini­ llie Molnar şi-a Îndeplinit Înainte de Constantin Pelroianu şi alţii au adus şani care deser­
şi alţii s-a arătat că nu s-a dat toată acestea constituie cauzele principale rea ritmică a sarcinilor de plan. termen angajamentele luate în între­ o contribuţie importantă, prin inova­ veşte locomotiva
atenţia bunei organizări a muncii in care au făcut ca planul să nu fie rea­ Organizaţia de bază din sectorul II cere. De la preparaţia din Petrila ţiile lor, la rezultatele frumoase în­ 230.060 esle preo­
cadrul sectorului. Brigăzile de mineri lizat la indicatorii de bază. al E. M. Vulcan este puternică, capa­ ne-au sosit veşti despre aportul ino­ registrate de Inlrcgul colectiv.
au fost schimbate des de la un loc de Un loc important In cadrul discuţii­ bilă sfi mobilizeze întregul colectiv la vatorilor la îmbunătăţirea procesului cupată, nu numai
muncă la altul şi deseori descomple­ lor l-au ocupat problemele cu privire Înfăptuirea sarcinilor de plan. Acest de producţie, despre lupta întregului S. POP de circulaţia tre­
tate. S-a folosit un efectiv in plus, la folosirea tehnicii noi, la rolul mai­ lucru a fost dovedit şl prin modul In nurilor după gra­
ceea ce a tăcut să scadă productivi­ strului tn producţie. Tov. Aurel Bir- care ei au scos In evidentă lipsurile, fic. ci şi de eco­
tatea muncii. In acelaşi timp nu s-a lea şi Emeric Kovacs au vorbit des­ dar mai ales prin holărîrea unanimă nomisirea combus­
asigurat nici stabilitatea şefilor de pre slaba atenţie ce s-a acordat folo­ exprimată In adunarea generală Factorul poştal tibilului. In fiecare
brigăzi, de schimb şi a maiştrilor. A- sirii tehnicii noi. Ei au arătat că deşi de a lupta pentru recuperarea răml- lună ea economi­
nul acesta, In sector au fost schimbat! sectorul este înzestrat cu o combină seşte Intre 10-15
10 maiştri electromecanici. de înaltă productivitate, nu au fost nerii In urmă şi pentru a ridica sec­ lone de combusti­
Aşa cum a reieşit din discuţiile par­ create toate condiţiile pentru ca a- torul In rîndul celor fruntaşe. Din satul Măgura a sosit la re­ să-şi spună imediat părerea Altman bil convenţional.
ticipanţilor, organizaţia de partid nu ceasta să lucreze din plin. Astfel, ran­ P. UNGUR dacţia ziarului nostru o scrisoare nu s-a dat Insă bătut. Din brigada a-
semnată de deputatul raional An- — Mă ţin încă bine. Să vedeţi mintitâ face parte
dronic Gropeanu. Deputatul njga numai ce treabă bună am să fac. şi tlnărol mecanic
să se scrie în ziar despre conştiin­ Cornel Radu, pe
ciozitatea cu care îşi face datoria De atunci au trecut mai bine de care-l vedeţi în
agentul poştal Iosif Altman Pen­ 5 ani. Iosif Altman parcurge în fie­ fotografia de faţă.
tru a îndeplini această dorinţă care zi drumul de la Măgura la
ne-am deplasat la Certej. Certej. De la Certej pleacă la M ă­
Satul Măgura se află la aproxi- gura cu tolba plină de ziare şl scri­
mativ 5 km de comuna Certej de sori. Se bucură mult cind poate să
care aparţine. Este un sat de mun­ le ducă celor ce le aşteaptă cit mai
te. Aici locuiesc peste 150 familii. degrabă. Nu întimplător a reuşit să
Cu sprijinul deputaţilor, la Măgu­ realizeze in satul Măgura 8(t dc a-
ra s-au înfăptuit multe lucruri bonamente la ziare. Zilele trecute
demne de remarcat. In sat a fost l-am întîlnit pe baci Altman cu
introdusă radioficarea. pentru co­ care am stat de vorbă.
pii s-au asigurat condiţii bune de — Cum ai reuşit să abonezi atî-
.InvaţătOni-.Oam enii au-4căit mo­ ţia oameni ?
mente de mare bucurie şi atunci Dătrînul s-a gîndlt puţin. Nu ştia (Fotoqralii primite de la loan Crişan — responsabilul subredac-
eînd satul a fost electrificat. Un cu ce să înceapă. ţiei noastre voluntare dc la Complexul C.F.R. Petroşani — trimise în
lucru însă mergea mai anevoios. cadrul concursului corespondenţilor voluntari).
Cetăţenii erau dornici să se abo­ — Cetăţenilor le place să citeas­
neze la ziare şi reviste, să citească că. Ştiu că dacă le duc la timp
Exista în sat un agent poştal dar ziarele ei au mai multă încredere
nu se ţinea de treabă. Reuşise să în mine. Şi mie nu-mi place sâ le
aboneze doar 8 cetăţeni, iar zia­ trimit prin cine ştie cine. Le dau Realizări însemnate
rele le distribuia la voia intîin- ziarul în mînâ. Iar cind vine cîle
plâriî. De multe ori le dădea co­ o telegramă sau o scrisoare reco­
Antrenai in întrecerea socialistă,
piilor pe care-i intîinea în cale, mandată îl scol pe cetăţean chiar harnicul colectiv al sectorului dc pre­ spălaţi cu 4.000 tone, respectindu-se
toate condiţiile de calitate.
iar ziarele nu ajungeau la destina­ şi din somn. parare din Petrila obţine realizări de­
ţie. Aşa se inlimpla şi cu scrisorile, osebit de insemnale. In cursul lunii Esle o mîndrie faptul că In cele 10
mandatele poştale etc. Tov. Iosif ...Cine parcurge diurnul Certej— octombrie, spre exemplu, muncilor»» luni care s au scurs din acest an, co­
Altman deşi în vîrstă, nu-i venea Măgura, poate intîini în fiecare di­ lectivul de muncă al acestui sector,
să stea locului. S-a prezentat la mineaţă, pe vreme bună sau rea. de aici şi-au îndeplinit şi depăşit pla­ condus de ing. Adrian Rădulescu, a
dirigintele poştei din Certej, soli- un om măronţel. grăbit să ajungă nul şi angajamentele luate în întrece­ primit pentru preparare cu peste
La Exploatarea m in ie ră d in Deva c o n trib u ţia e ch ip e lo r de lăcătuşi si e le c tric ie n i la realizarea pla- citîndu-i să fie angajat ca agent cit mai repede la destinaţie, scriso­ re la toii indicii. Sarcina de primire 93.000 tone mai mult cărbune decit
n u lu i de p ro d u c ţie este deosebită Ele d e p u n e fo rtu ri stăruitoare p e n tru ca utila jele să iie în tre ţin u te in procentual. Dîndu-şi seama că baci rile, ziarele, revistele cetăţenilor din a cărbunilor bruţi de la exploatările prevedeau sarcinile de plan, oblinînd
b u n ă stare de funcţionare. Altman — cum ii spun localnicii — satul său. miniere Petrila, Lonea, Aninoasa, V ul­ o producţie netă la cărbunele prepa­
IN F O T O G R A F IE : Şeful u n e i echipe de e le c tric ie n i, Tolf>y W ilia m , d în d in d ic a ţii m u n c ito rilo r loan esle vlrstnic, dirigintele a ezitat ■' ’ V. A LB U can şi Dilja a fost depăşită cu 5.600 rat cu peste 78.000 tone mai mare
Drăf>hici şi N o a g h i N ico lae p riv in d /ntref/nerea instalaţiei electrice a stafiei de c o m p re soa re . tone, iar producţia netă la cărbuni fată de plan, iar calitatea a fost Im-
bunătăţită cu 3 In sută prin reduce­
rea procentului de cenuşă.
PE H â l î Ă T tN E R E berare naţională locală. schimburile de la spălare conduse de
drept „părinte" al mişcării de eli­
In fruntea întrecerii
situat
s-nu
Avîntul acestei mişcări de elibe­
rare în insulele din întreaga regiune maiştrii Iosif Filiinon, Iosif lanc, şi
a Caraibilor, după cel de-al doilea Emit Pop. O contribuţie de scamă
IL U M 9 9 război mondial, a determinat în şi-au adus-o comuniştii Romeo Cure-
1958 autorităţile britanice să pur­
tean, Iosif Koble, Matei Petru, Victor
ceadă la înjghebarea aşa-numitei Delean, Ionel Jurca şi alţii care fo­
Federaţii a Indii]or de vest (sau a
Caraibilor) în componenţa căreia losesc cu pricepere agrgatele de pre­
intra Jam aica. Trinidad, precum şi parare. Acest harnic colectiv merită
Zambia va fi alcătuită din 75 de an. Dar aceasta nu reprezintă decît polurilor şi folosite în interesul po- cu Ti-inidadul, formează stalul cu­ o serie de alte insule mai mici. laude şi pentru faptul că a sporit de­
Z A M B I A deputaţi, dintre care cinei europeni. o parte neînsemnată din bogăţiile poi-ului Zambiei. IDRIS C O X noscut sub numele de Trinidad — federaţii şi nu a unor state separate bilul de funcţionare al spălătoriei cu
Ca argument pentru formarea unei
Ce linie politică va urma Repu­
însuşite de „British South
Africa
Tobago. avind o populaţie totală de
93 tone cărbune pe oră, fapt care a
blica Zambia ? Nu încape îndoială
suprafaţa teritorială redusă a unora
că acest nou stat suveran va porni Co". Ea deţine 99 ia sută din acţiu­ Publicist bi-itanic 020.000 locuitori. independente s-a prezentat tocmai contribuit la realizarea şi depăşirea
nile căilor ferate din Rhodesia de
Principalele bogăţii ale ţăiii sînt
pe calea unităţii africane, se va stră­ nord, dreptul de monopol de a ob­ trestia de zahăr, bananele, bauxita din insule. In fapt formula a fost sarcinilor de plan.
dui s-o întărească. Ea va sprijini, pe ţine materii prime minerale de pe şi petrolul brut acesta din urmă a- adoptată tocmai pentru a facilita
luptătorii pentru eliberarea Africii o suprafaţă de peste 25.000 km3 din trăgînd în mod special atenţia mo­ controlul asupra insulelor şi a crea
de sud, Angolei şl Mozambicului, ţara Malavvi, fostă Nyassaland şi TRINEDAD nopolurilor străine (Texaco T iini- totodată o piaţă unificată. Populaţia
pe patrioţii aflaţi în exil fnsuşi este proprietara unor terenuri în­ dad inc. Shell Trinidad Ltd). teritoriilor componente ale federaţiei
faptul existenţei Republicii inde­ tinse în Rhodesia de sud. nu s-a declarat însă de acord cu a- IN ZECE LUNI
După descoperirea Trinidaduluî de
pendente Zambia va intensifica şi Nu de mult. Comisia economică căli-e Cristofoi- Columb în anul ceastă formulă. Printr-un referendum
lupta pentru eliberarea Rhodesiei pentru Africa a O.N.U. a pregătit un TOBAGO organizat in septembrie 1961, Ja ­ C o le ctivu l o fic iu lu i orăşenesc
de sud. 1498. un timp această insulă a fost maica a hotărît să se retragă din D.C.A. H unedoara, d o v e d in d p re o ­
proiect de raport despre situaţia din scutită de binefacerile colonialis­
In ce priveşte perspectivele de Zambia. fn acest raport se vorbeşte mului. Colonizată în secolul X V I— federaţie, iar Trinidadul t-a urmat cupare p erm a n e n la p e n tru în d e p li­
dezvoltare economică, pentru Repu­ despre condiţiile mizere de existen­ X V II de către Fianţa. Trinidad a exemplul cîteva luni mai tîrziu. nirea s a rcin ilor d e plan în a in te d e
blica Zambia ele apar mai favora­ tă a populaţiei băştinaşe din ţară,, devenit un timp locul de refugiu Lâ 31 august 1962. Republica Tri- term en, a reuşit ca în n um a i 10
bile decît pentru orice altă fostă despre răsplndirea largă a bolilor al nobilimii franceze care fugea din nidad-Tobago îşi proclama în mod luni sa realizeze p la n ul anual în
colonie devenită stat independent pe legate de nivelul scăzut de trai. des­ calea revoluţiei burghezo-democra- formal independenţa, devenind mem­
continentul african. Aceasta nu în­ pre faptul că africanii sint de fapt tice din 1789. Tot aci au venit si bră a Commonwealth-ului. p ro p o rţie de 105,8 la sută. D in tre
Noile denumiri naţionale ale sta­ seamnă fireşte, că situaţia econo­ lipsiţi de posibilitatea de a învăţa. colonii francezi refugiaţi din Santo Potrivit constituţiei statului, or­ lucrătorii acestui o fic iu o c o n trib u ­
telor eliberate din Africa Centrală mică şi nivelul de viaţă al africa- Autorii proiectului critică serios Domingo, în timpul răscoale» care a ganul legislativ — parlamentul — ţie la aceasta realizare si-au adus-o
au devenit cunoscute incă înainte nilor se va îmbunătăţi ca prîn far- dezvoltarea unilaterală a economiei avut loc. în această insulă situată este compus din două camere (Se­ tov. A lexa nd ru U fcaci. Ferencz Caş-
de proclamarea independenţei lor. mec. Totuşi, dacă guvernul noii re­ Zambiei. impusă de monopolurile In partea de nord a Mării C aiaibi­ natul şi Camera reprezentanţilor). par, Socandea V ic to r şi alţii.
Astfel, Rhodesia de nord a început publici va începe să folosească boga­ străine. In Zambia se extrag anual lor. Principalele partide politice din ţară DAN IEL G H H E A
să fie denumită neoficial Zambia tele resurse ale ţării spre binele po­ minereul*’» de cupru în valoare de Dai- influenţa franceză a fost de sînt Partidul naţional, partidui de
cu mult înainte de 24 octombrie porului. va fi posibil un progres ra­ 100 milioane lire sterline, dai- ma­ scurtă durată în Trinidad, căci in /‘.uvecnămînt condus de Erie Wil­ şcrul serviciului plan
J964 — ziua în care a devenit in­ pid şi remarcabil. joritatea africanilor din Zambia 1802, după pacea de la Anuens. in­ liams (actualul preşedinte al Consi­ şi organizarea munco
dependentă. După 24 octombrie. pe Şeful guvernului Republicii Zam­ trăiesc In mizerie. In ultimii ani a sula a devenit colonie britanică. In liului de Miniştri), care la alegerile întreprinderea rcg-oiiidă D .C.A .
continentul african existau 36 de bia. dr. Kenneth Kaunda. şi Parti­ scăzut numărul populaţiei salariate, ce priveşte Tobago. ea s-a transfor­ din 1961 a obţinut 20 de locuri In
state suverane. dul unit al independenţei naţionale a crescut şomajul* în special în rîn- mat de asemenea din colonie fran­ Camera reprezentanţilor şi Partidul
(PUIN). care se află la putere. şi-au durile tineretului. ceză într-unn britanică în 1815. după laburist (de opoziţie), care deţine
Tn urma tratativelor de la Lon­
dra. s-a ajuns la o înţelegere de­ manifestat intenţia de a naţionaliza Venitul mediu al unui afi'ican din tratatul de la Viena. In 1838, are loc nouă locuri. COKCURS DE fiEWBELE
minele de cupru aflate în miînile Rhodesia de nord era, în 1962. de tn arhipelagul Antilelor eliberarea
plină în ce priveşte principiile de unor trusturi cum ar fi „Brîtish sclavilor negri aduşi cu forţa din Pe planul politicii interne, guver­
146 lire sterline pe an. adică 2 lire
bază ale constituţiei noului stat a- South Africa Co" (cunoscut, de ase­ şi 16 şilingi pe săptămînă. Venitul Africa. Deoarece era nevoie în con­ nul statului Trinidad-Tobago a a- Zilele trecute, pentru prima dată
frican. menea. s»»b denumirea de ..Chnrter mediu al minerilor africani. care tinuare de mînâ de lucru ieftină la doptat o serie de măsuri pentru ri­ cetăţenii din Gurosada. raionul TIia.
dicarea nivelului economic al ţării
Pentru prima dată In istorie, o Oo"). „Roan Antilope". „Mufulirn". muncesc in condiţii extrem de grele plantaţiile de trestie de zahăr, s-a au asistat la un interesant concurs
fostă colonie a Marii Britanii de­ -Rocana Corporation" şi „NHianga este dc 289 lire sterline pe an, adi­ căutat să se atragă pe diverse căi şi cere lichidarea bazei americane dc aeromodelo susţinut de coreul ti­
din golful Chaguaramas care a fost
vine republică. o dată cu dobîndirea Consolidated" Numai în anii 1956 şi că 5 lire şi J0 şilingi pe săptămînă. emigranţi din India. Numărul emi­ predată S.U .A . în perioada domina­ nerilor aeromodel işti ai asociaţiei
Independenţei. In toate celelalte ca 1957 aceste din urmă patru trusturi Veniturile coloniştilor albi reprezin­ granţilor indieni a crescut aUt de ţiei coloniale britanice. sportive „Unirea".
zuri, proclamarea independenţei care disnun de un capital de 50 mi­ tă un contrast izbitor în comparaţie mult incit aceştia au ajuns să re­ In concursul dotat cu „Cupa de
noului stat şl proclamarea republicii lioane lire sterline. au obţinut pro­ cu veniturile africanilor. Venitul prezinte în Trinidad 45 la sută din Pe planul politicii externe. Trini­ toamnă" a asociaţiei s-au prezentat
nu s-au făcut dintr-o dată : inter- fituri de peste două or» mai mari mediu al unui coJonist alb (nu capi­ Acum aproape 470 de ani, Cristo- totalul locuitorilor. In nenumărate dad-Tobago duce o politică de acromodele A l şi A2. Pe primele
valul între aceste două evenimente decît acest capital, respectiv 119 mi­ talist) din Rhodesia de nord este de for Columb străbăiînd răsări tu I Mă­ rînduri, indienii şi africanii s-au neangajate. Ea se află printre ţările locuri s-au clasat concurenţii Voicu
în viaţa popoarelor africane a fost lioane lire sterline. rii Caraibilor descoperea Trinida- unit pentru a luptn împotriva ex­ care au semnat tratatul de la Mos­ Poenaru. Marin Nan. Cornel Cio-
de 1-4 ani. Excepţie a făcut Zanzi- In ce priveşte ..British South Afri­ 1.503 lire sterline pe an. adică 30 dul — una din principalele insule ploatării coloniale. O dată însem­ cova din 1963 cu privire la interzi­ clrcă. care au totalizat cele mai mul­
barul, care a devenit republică la ca Co" ea dispune printr-o cartă a- lire pe săptămînă. ale arhipelagului Antilelor mici. nată a acestei lupte este anul 1919, cerea experienţelor nucleare în cele te puncte.
două luni după cucerirea indepen­ rordată de pe timpul reginei Victo­ Republica Zambia dispune de re­ Situată în Oceanul Atlantic, la nu­ cind docherii din Poi't-of-Spain trei medii. In calitatea sa de stat
denţei. Populaţia noii Republici ria de privilegii speciale care îi dau surse foarte bogate. Ea poate lichida mai cîţiva km de coasta Americii (actuala capitală a Trîniclad-ului). au în curs de dezvoltare. Trinidad-To­ Concursul s-a bucurat de succes
Zambia esle de 3,5 milioane de lo­ dreptul la un anumit procent din de sud (respectiv de Venezuela), in­ declanşat o grevă generală, care n-a bago se pronunţă, de asemenea, pen­ ş» apreciere din partea publicului
cuitori. majoritatea covîi-şiloare valoarea fiecărei tone dc minereu dificultăţile economice şi sociale sula se întinde pe o suprafaţă de putut fi înăbuşită decît prin inter­ tru o politică de colaborare econo­ spectator.
mică fără discriminări, cu
fiind africani băştinaşi Europeni de cupru extras din subsolul Rho­ moştenite de la colonialişti. Dar. 4.222 km pătraţi. La eiţivn km de venţia puşcaşilor dc marină brita­ statele*. toate AUGUST1N B IR IŞ
sint în număr de numai 72 000. A- desiei de nord. ceea ce se ridică în penlru aceasta se impune ca bogăţiile ea. se află insula Tobago, cu o su­ nici. Greviştii erau conduşi de Ci- membru al Comisiei regionalei
dunarea Naţională a Republicii medie la 12 milioane lire sterline pe ţării să fie luate din mîinile mono* piafaţă de 300 knvp. care împreună prîani, coisican de origine, socotit E. D A M IA N k de aviaţiei ;