Page 49 - 1964-11

B ib lio te ca O u . * h \
PROLETARI DIN TOATE ŢABILE, VNIŢI V A I
C IT IŢ I întoarcerea din U.R.S.S. a delegaţiei
mulsocialismului D E AZI Romine, care. la invitaţia C C . Marii ghe Gheorglmi-Dej, Gheorghe Apostol,
IN N U M Ă R U L
de partid şi de stai a R. P. Romine

Delegaţia de partid si dc slat a R P.
La sosire, fn Gara Bănoasa, delega­
O M A G A Z IN :
ţia a fost salutată de tovarăşii Gheor-
al
— Pe Balilui la vale.:
P C .U S . şi a guvernului Uniunii So­
— Oraşul „Dr. Petru Groza“ ;
vietice a participat la sărbătorirea
Nicolac Ceauşescu, Chivu Stoica, A -
iexandru Drăghici, Alexandru Birlă­
— Din lumea ştiinţei şl teh­
celei de a 47-a aniversări a
Revoluţii Socialiste din Octombrie, s-a
nicii
Ştefan Voitec, Mihni Halea, precum si
reîntors simbăiă dimineaţa in Capi­
{pag. 2-n) î
tală.
de Gh. Gaslon Marin, Gogu Rădu-
O In fiecare abataj — o
Din delegaţie au făcut parlc tova­ deanu. Leonle Răulu, Lcontin Sălăjan,
lescu, Constantin Tiizn. vicepreşedinţi
înaltă exigenţă pentru calita­ răşii Ion Giieorghe Maurer. membru al
tea minereului ; Biroului Politic ai C C . al P M R , pre­ ai Consiliului dc Miniştri, Corncliu
Mănescu, ministrul afacerilor externe,
SUI SFATULUI POPULAR REGIONAL O Filmele săpiămînii ; şedintele Consiliului de Miniştri al de membri ai C C . al PM R., ai Con­
: R.P. Romine, conducătorul delegaţiei, siliului de Slat şi ai guvernului R P.
O Preparaţîa de cărbuni Emil Bodnăraş, membru al Biroului Romine, conducători ai unor institu­
P etrila: Postul de corespon­ Politic al C C al P M R , vicepre­ ţii centrale şi organizaţii obşteşti.
denţi voluntari ne comunică şedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Au fost dc faţă I. IC. Jegalin, amba­
A N U L XVI. NR. 3074 D U M IN IC Ă 15 N O IE M B R IE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 3-a). Niculescu-Mizil, membru al C C . al sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­
P M R ., sef adjunct al Direcţiei rîe reşti, şefi si membri ai misiunilor di­
Propagandă şi Cultură a C C . al
PM R , si Nicolac Guină, membru al plomatice ale ţărilor socialiste acre­
La o rd in ea zilei C.C. al P M R., ambasadorul R.P. Ro­ ditaţi In R.P, Rominâ. (Agerpres)
mine ia Moscova.
III. M. C. 7 I * T * A
CUTAREA ARATURILOR LA PANOUL EVIDENŢIAŢILOR T E L E G R A M A
OE TOARNĂ Comitetului Naţional al Partidului
Comunist din Canada
Dragi tovarăşi,
Comitetul Central al Fartiduluî Muncitoresc Rornin împărtăşeşte
In majoritatea covârşitoare a gos­ ş a . s-a obţinut o producţie dc 20.000 marca durere pc care o înecarea comuniştii canadieni prin pierderea
podăriilor agricole colective şi de —30.000 kg sfeclă dc zahăr la ha. tovarăşului Lcslic Morris, secretar general at Partidului Comunist din
stat, Insămînţarca cerealelor păioasc Aceste rezultate se datoresc în mă­ Canada, vechi militant al mişcării muncitoreşti canadiene şi vă expri­
de toamnă şi recoltarea culturilor sură hotărâtoare faptului că unităţile mă dumneavoastră, întregului partid, cele mai sincere condoleanţe.
târzii, s-an terminat. Aceasta permi­ amintite au însămânţat cullurilc res­ C O M IT E T U L C EN T R A L
te colectiviştilor şi mecanizatorilor pective numai in arături executate A L P A R T ID U LU I M U N CITO R ESC ROM lN
să mobilizeze toate forţele şi m ij­ din toamnă şi în terenuri bine fer­
loacele de care dispun la executa­ tilizate.
rea arăturilor dc toamnă şi la ferti­ După cum sc ştie, prin executarea
lizarea terenului, cunoscut fiind fap­ $&<E%onanîa
tul că pe această calc se asigură o arăturilor de toamnă, se asigură pe
bază trainică producţiei la cultu­ de o parte, crearea unor rezerve în ­
rile ce se vor însămânţa în primă­ semnate dc umiditate în sol, prin n-
cumularca unei cantităţi sporite, de
vara anului viitor. Cercetările ştiin­ apă provenită din ploi şi zăpezi, sc
ţifice şi rezultatele dc producţie eifrelor
înregistrate de către unităţile agri­ afinează şi se aeriseşte solul favo-
cole fruntaşe au dovedit pe deplin rizîndu-sc astfel aclivitştea micro­
însemnătatea pe care o prezintă pen­ organismelor, iar pc dc altă parlc
tru sporirea producţiei vegetale exe­ sc creează condiţii pentru insămîn­ Şi cifrele au o rezonanţă a lor. turnătorilor", „Azi e mai frumos
ţarca culturilor dc primăvară în ca­
cutarea în toamnă a arăturilor pc drul epocii optime Ţinând seama O rezonanţă vie, clocotitoare, rit­ ca ieri"...
întreaga suprafaţă ce urmează a se de însemnătatea pc caic o prezintă mică. O auzim des, la fiecare loc Pentru muncitorii Călanului. pro­
însăminţa cu porumb, cartofi, floa- pentru sporirea producţiei agricole de muncă. Iată, să luăin citeva ci­ gramele brigăzilor artistice de agi­
rca^soarclui, sfeclă şi alte culturi. fre : 101,68 la sută; 3.195.000 lcî. taţie au devenit adevărate gazete
Sporurile dc producţie ce se obţin executarea arăturilor dc toamnă, este Cc reprezintă ele ? Prima : reali­ vot bite. Ele sînt oglinda muncii din
necesar ca organizaţiile de partid
Ia cultura porumbului prin insămin- să îndrume conducerile unităţilor a- zarea planului de producţie al Uzi­ uzină, în ele este reflectată activi­
ţarca acestuia în arături dc toamnă gricole pentru a acorda o deosebită $1EFAN LUPŞAN ŞTEFAN Z A H A R IA IO A N TUT nei „Victoria" din Călan in ccîe tatea creatoare a acelora care pre­
Rint cu citeva sule dc kg moi mari o p e ra to r chim ist m ecanic de Întreţinere. m etalurgist trei trimestre care au trecut.. A pară scmicoesul, care plămădesc
la hectar faţă dc cazul cînd el se atenţie acestei lucrări. In arest scop (Fotografiile au fost trimise de către tovarăşul Nicolac Băicşan, din colectivul subrcdacţici voluntare Zlatna). doua : economiile realizate la pre­ fonta şi o modelează. Şi tot in pro­
însâmictcază în araturi executate trebuie să fie luate măsuri pentru ţul de cost în aceeaşi perioadă. gramele lor si rit prinşi şi acei —
primăvara. De asemenea, la celelal­ eliberarea în cel mal scurt timp a Dincolo de aceste cifre întâlnim e drept puţini la număr — care
te culturi, sporurile dc producţie rea­ terenului de culturile tîrzii rămase oamenii, eforturile lor. munca crea­ uneori se abat din di urnul , disci­
timp,
încă ncrccoltate. In acelaşi
lizate pc scama fertilizării terenu­ pentru folosirea cu randament ma­ toare. un elan mereu mai antre­ plinei.
lui şi efectuării din toamnă a ară­ nant. Fi sînt acei care dau viată In programul brigăzilor artistice
turilor, se ridică la aproape 50 Ia xim a tractoarelor, conducerile cifrelor, care fac ca şi cifrele să dc agitaţie, cifrele dc pe graficele
sută. Iată doar citeva exemple, care S.INIT. si G .A .S. ou ilatoria să orga­ aibă o rezonantă a lor. La Călan,- de întrecere capătă culoare. Prin
nizeze lucrul în schimburi prelun­
dovedesc acest lucru. In acest an. la pe aceşti oameni cifre omul munci­
gospodăriile de slat din Dîrcca, Gel- gite şi in două schimburi pe un ii întîlnim in tor e adus aici în
mar, Calau ş a., s-au obţinut pro­ număr cît moi mare dc tractoare. Cu planul producţiei globale şi marfă a fost rea­ lorice stabilite. Ei şi-au ' organizat preajma nurilor ir IE J IE M IE toată frumuseţea
ducţii medii de 4.000—4.700 kg po­ Avind în vedere necesitatea şi im­ lizat în proporţie de 103,7 la sulă si munca in brigăzi complexe cu plata de foc ale furna­ lui creatoare. Ii
rumb boabe la ha, iar Ia G .A .S. din portanţa fertilizării terenului şi exe­ respectiv 104,6 la sulă. Pină In pre­ In acord global, au folosit la capa­ lelor, pc platfor­ este cântată hărni­
Miercurea, Apoldu) dc Sus etc., s-au cutării arăturilor dc toamnă pe su­ anual îndeplinit zent colectivul acestei Întreprinderi citate nominală mecanismele. mele de încărcare CIIJILiriUIRlAXILIE cia şi dragostea
recoltat cîtc 15.000—18.000 kg car­ prafeţe cit mai mari, este necesar n-a primit dc la beneficiari nici o re- Gl-1. ALBEANU — acolo unde se ________________________ , pentru m u n c a
tofi la ha. De pc tarlalele pc care ca organizaţiile dc partid din cadrul Coleclivul de muncă de In Între­ clamalic, nici un refuz. (din poslul dc corespondenţi „hrănesc” funia- nouă, interesul pen­
o dată cu executarea arăturilor de G .A .C . şî G .A .S. să determine con­ prinderea de produse relraciare din O contribuţie înseninată la aceste voluntari de la I. F. 1-iateg). lele — în fata formelor de turnare tru mai mult şi mai bine. pentru
toamnă s-au administrat şi doze ducerile unităţilor respective sa ia Baru Mare şi-a depăşit lună de lună succese au adus-o muncitorii Nicolac a pieselor, aplecaţi deasupra descoperirea noului, pentru uşura­
moderate de îngrăşăminte organice măsuri eficiente pentru eliberarea sarcinile de producţie. Ca urmare, de I'ărcaş, Emil Pilarcă, Cornel Lăncrăn- bancurilor de lucru... Cu mintea, rea muncii, pentru înlăturarea
şl minerale s-an înregistrat produc­ tuturor terenurilor destinate însă- curind, muncitorii, inginerii şi tehni­ jan de la secţia mobilă, Lupu Lu- înainte de termen cu munile. cu utilajele moderne, greutăţilor. Cunoscând valoarea e-
ţii cu plnă la 40 la sută mai m2ri mînţărilor dc primăvară. In acelaşi cienii de aici au raportat îndeplinirea chian, strungar, Emil Susan, vulcani- ei dau viată sarcinilor mari puse xempiului personal al fruntaşilor,
faţă dc parcelele ncfcrţilizate. Dc timp. conducerile S.INî.T.-urîlor să planului anual la producţia globală - Membrii cooperativei meşteşugă­ de partid. Munca lor nouă face ca. acoslia sînt nelipsiţi din progra­
asemenea, la cultura porumbului, asigure folosirea din plin a mijloa­ In perioada ce s-a scurs de la înce­ zalor şi alţii- reşti „Retezatul" din Haţeg, antrenaţi în clipele dc răgaz, omul de la mele brigăzilcr, fiind prezentaţi în
gospodăriile colective din Datiz, putul anului şi pină in prezent. Ia în inlrccerea socialistă, au fnregis- furnal sau cc! de la turnătorie să-şi forme artistice inedite, care. nu nu­
Strei, Dobra etc., au realizat pro­ celor existente la executarea arătu­ cărămizi refractare şi masă refracta­ Lucrînd tiat anul acesta imporlanlc succese cînte munca în versuri, uneori mai mai delectează, ci şi mobilizează, in-
ducţii care întrec prevederile pla­ rilor,' pc această cale asigurindu-sc ră planul a fost depăşit cu 1,3 la su­ A in realizarea sarcinilor de producţie. stîngaee, dar pornite din inimă ; demnînd la noi succ ese nu mimai pe
nurilor cu 50—100 la sulă, iar >a o bază trainică recoltelor din anul tă şi, respccliv, cu 2 la suta. in brigăzi co exe La data de 10 noiembrie a c ei au Sudoarea $i truda neplătită/ E aii
G A.C. din Apoldul de Jos, Tciu- viitor. Pentru obţinerea acestor realizări raportat îndeplinirea planului pe cele înlocuita cu munca nouă, fericită" I. cei vizaţi direct ci chiar şi întregul
colectivul de muncă s-a preocupat în­ In perioada care a tracul de la în­ 1 luni am anului. colectiv. Nu de puţine oii; 'diri­
deaproape de'îmbunătăţirea organiză­ ceputul anului şi pină in prezent, lu­ ^Planul procTucţicF globala cCTosl" UrpiUri intre, aceşti muncitori e Ni- jând hrana furnalelor |3c benzile
rii muncii, folosirea judicioasă a ma­ crătorii forestieri de la sectorul de îndeplinit în proporţie dc 103,5 la colae China, lurnalist in echipa transportoare de încăirare sau. în-
şinilor şi utilajelor, ridicarea califi­ exploatare Haţeg al I F Haţeg au ob­ sulă, iar cel al producţiei marfă In maistrului losif ŞtolanesHi de la drumînd rîurile dc foc, oamenii au
cării profesionale. ţinut realizări de seamă in producţie. proporţie de 101.9 la sulă. La deser­ furnalul II. altul c Gavrîlă Budin fost auziţi fredonind un cînlec :
de la turnătorie, altul c
Marcel
..Zeci de şarje / Rid in soare auriiI
Cerinţele Planul valoric al producţiei globule virea industrială a populaţiei si pres- Scmciuc. maistru la furnale... Sint Zeci dc şarje/ la zori dc zii Cura
lâri de servicii neindustriale planul a
şi marfă pe 11 luni a fost depăşit cu
mai mut|i. Fi sint textierii, instruc­
2.3 la sulă şi respectiv cu 3,10 la su­ fost depăşit cu 1,4 la sută si, respec­ torii brigăzilor artistice de agita­ agale/ Tune fantă peste plan/ La
beneficiarilor, tă. La majoritatea sortimentelor pla­ tiv, cu 2,8 Ia sută ţie dc la Uzina „Victoria" Călan. furnale...'7. Cintecul l-au auzit de
nul a fost îndeplinit, iar la doage din In realizarea sarcinilor de plan pe Cunoscând problemele ce frămînlă Ia colegii lor dc muncă, interpre­
respectate întocmai fag pentru butoaie, lobde P.F L„ crăci cele 11 luni cu 20 dc zile mai de­ sectoarele, secţiile, uzina. într-o ţii brigăzii artistice de agitaţie de
la secţia furnale într-unul din pro­
legate în snopi s-au obţinut însem­ vreme, o conlribuţie de seamă au a- perioadă sau alia, ‘ cunoschidu-şi gramele în caic lc-a fost elogiată
Anlrenali In Întrecerea socialistă nate depăşiri. dus-o secţiile confecţii pentru băr­ tovarăşii de muncă, elanul lor, re­
pe bază ele obiective concrete, mun­ Succesele obţinute sînt rodul mun­ baţi, lîmplărie, reparaţii cismărie, bo- zultatele obţimite. ei cântă în ver­ munca. Dc fapt. furnalîştilor de la
elogiata
iangerie şi altele. La dobîndirea a-
Călan Ic-a fost
mereu
citorii. inginerii şi tehnicienii de la cii depuse de lucrătorii dc aici care cestor succese şi-au spus cuvinlul a- suri munca acestora şi, lună dc munca. Fi sînt acei (arc au tradus
I R I.L. Sebeş au încheiat cele 10 luni s-au preocupat de aplicarea în pro­ provizionarea ritmică cu materii pri­ lună. uneori chiar mai des. în viaţă, eu aproape trei ani mai
din an cu un bilanţ rodnic. Planul ducţie a măsurilor lehnico-organiza-
me şi materiale, reorganizarea lucru­ prezintă spectacole în m ijlo­ devreme sarcina slăbitUă de Con­
lui in seclii, efectuarea unui control cul muncitorilor. Asa s-au năs­ gresul al IlI-lca al P .M .lt. privind
P le c a re a unei delegaţii eficient şi allele. cut programele: „Cantitate, calita­ sporirea indicilor de utilizare a
NI CU SBUCHEA agregatelor. Cifrele mari, arătate
e c o n o m ic e în Franţa planificator te. rczultatele-s bogate", „Cu în­ în programele brigăzii, au fost în-
(Din colectivul subrcdacţici vo­ făptuiri măreţe păşim spre viitor", _________________________ L. L IC IU /
Vicepreşedintele Consiliului de Gogu Râdulescu. miniştrii cornet tu- luntare Haţeg) „Calitatea muncii lor, e lozinca (Continuare In pag. 3-a) '
Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, în­ 1 ui exterior, industriei metalurgice
soţit de Mihail Petri, adjunct al mi­ şi finanţelor, preşedintele Băncii de
nistrului comerţului exterior, precum Stat, adjuncţi al ministrului aface­ M in e ru l V ulcan, Textila Sebeş —
şi de specialişti, a plecat sîmbâtâ rilor externe şi alte persoane ofi- Refractara Alba.
seara spre Franţa. Cu acest prilej, eiale.
vor avea loc discuţii în probleme A fost, de asemenea, de faţă Jean- La Sebeş au În c e p u t ieri în tre ­
de relaţii economice de interes re­ Francois Noiville, însărcinai cu a- cerile fazei regionale a c a m p io n a ­
ciproc. faceri ad-interim al Franţei in R.P. tu lu i re pu b lica n de h a n d b a l ju ­
la baza 'de recepţie din M iercurea se predau u ltim e le cantităţi de La plecare, în Gara dc Nord. au Komînă. niori. întrecerile c o n tin u ă si a ii
p o ru m b in c o n tu l co n tra cte lo r Încheiate cu s ta tu i fost de faţă Alexandru Drăghici şi (Agerpres) - © In sala Arta d in oraşul Deva
® In c e p in d de ie ri, la căm in ul siste azi la o serie de in tîln iri a- a avut loc v in e ri seara d e sch id e ­
cultu ral d in D o b ra se desfăşoară tractive. In sala de sport a Şcolii m e ­ rea festivă a le c to ra te lo r cu fe­
sem inarul cu d ire c to rii c ă m in e lo r
d ii d in 5/m e//a va avea loc, înce-
relor Marlin sî altele. Pentru aplica­
COLOCVIUL PRODUCŢIE! rea si extinderea lor cu succes au cultu rale si b ib lio te c a rii săteşti dm vole i fe m in in con O n d p e n tru cam ­ peste 600 de fem e i care sînt c u ­
p a rticip a t
m eile. La adunare au
p în d de la o rele 10.30, m e c iu l de
ra io n u l llia. In tem atica sem inaru­
fost organizate expuneri la locurile
prinse In 8 lectorate, din care 5
de muncă, Însoţite de
practice. Conţinutul lor, demonstraţii lui sînt p revăzute lecţii p o litic o - p io n a tu l categoriei A, d in tre e ch i­ pe circ u m s c rip ţii, iar 3 in în tre ­
precum
şi
ide o log ice ,
lecţii
cultură
de
p ele C o rv in u l Deva si
Progresul
căile prin care se pot înfăptui, au generală si le c ţii profe sio n ale Tirgovişte. p rin d e ri si in s titu ţii,
fost popularizate prin panouri, lozinci,
de lună, pe fiecare din cele 5 staţii. la gazelele de perete, în adunările d ife re nţia te ; p e n tru d ire c to rii In categoria B la fo tb a l au loc © D in iniţiativa În tre p rin d e rii
ÎNTRECERE v ie Pe această bază, in luncţie de condi­ lunare ale grupelor sindicale si loa- c ă m in e lo r culturale : „A c tiv ita ­ d ou ă in tîln iri : )iu l Petrila intîl- de a lim e n ta ţie p u b lic ă Deva, in
ţiile concrete ale fiecăreia, s-au sta­
bilii obiectivele întrecerii legate de le mijloacele ce ne-au slat la dis­ tea de răsplndire a c u n o ş tin ţe lo r neste echipa A S A. Tg. M ureş, iar ziua de 74 n o ie m b rie a.c., s-a des­
chis in c ad ru l b u fe tu lu i Expres d in
poziţie. In plus, comitetele sindicale
cu ltu ra l-ş tiin ţific e la sale. C o n ţi­
principalii indicatori de plan; osii ma­ de secţie si birourile grupelor sindi­ n u tu l si organizarea p rop a ga nd ei A.S. C ugir pe Recolta Cărei Şi localitate, o e xp oziţie de p ro d u ­
MOBILIZATOARi rea staţionărilor ctc. S-a ajuns ast­ cale au fost Îndrumate să facă lotul p n n co n fe rin ţe la căm in ele cultu - tegoriei C p rogram ează d ou ă în- se culinare cu vinzare. A ici, v iz i­
etapa de azi a c a m p io n a tu lu i ca­
nevrate, vagoane Încărcate, reduce­
fel ca si in acest sector să se poală pentru ca experienţa înaintată să de­ rale‘\ iar p e n tru b ib lio te c a r i: „ A c ­ l i l n i r i : V ictoria Călan — Teba ta to rii cît si c o n s u m a to rii p o t găsi
vină bun al tuturor. In felul acesta,
un s o rtim e n t de peste 50 de p re ­
b ib lio te cii.
masă a
tivitatea de
trecerii, au fost stabilite obiective a- organiza o înlrecere vie, urmărită iniţiativa de a realiza angajamen­ C o n ţin u tu l $i sarcinile activită ţii de Arad si M e ta lu l H un ed oa ra — parate din carne de pasăre, peste,
R ăspunde tov. ŞTEFAN Ş O I- xate pe depăşirea planului de pro­ minuţios şi cu rezultate cil se poate tul la fontă cu cocs economisit, por­ T ractorul C orabia In c a m p io n a ­
M O Ş I, p re ş e d in te le C o m ite tu lu i ducţie la cocs, aglomerai, lonlâ, oţel de bune. nită de la secţia a Il-n furnale, a fost masă. Form ele acestei activităţi''. tu l regional atractive se anunţă porc, p re c u m si alte produse. Ex­
Si laminate, creşlerea productivităţii In sprijinul realizării sarcinilor de Îmbrăţişată de toate colectivele de © /Amator// de sport d in re g iu ­ m e ciu rile - M in e ru l C he lar — Pa- p o z iţia este deschisă z iln ic pîn ă
s in d ic a tu lu i de la C. S. H u n e ­ muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­ plan si a angajamentelor s-a organi­ furnalisli din combinat cu rezultate nea noastră au p osibilitate a să a- n n g u l Lonea, Dacia O răştie —
d o a ra : la 17 n o ie m b rie a.c.
duselor. obţinerea unor indici mai zat o agitaţie vizuală vie şi mobiliza­ cît se poate de bune. După exemplul
înalţi de utilizare, reducerea consu­ toare. in toate secţiile au fost con­ laminatorilor dc la laminorul dc 650
murilor specifice, realizarea de eco­ fecţionate panouri si lozinci pe care, mm. au inceput să lamineze la tole­
„Coleclivul de muncilor!, ingineri nomii si beneficii peste plan Ea a pe lingă angajamente, s-a trecui si ranţe negative şi alte colective de
şi tehnicieni din sediile C. S. Hune­ pi ins a se desfăşura Intre secţii, e- felul In care pot fi înfăptuite La sec­ laminatori, obţinlnd pc această cale
doara au încheiat 10 luni din acest an chipe si individual, cuprinzind între­ ţia 1 furnale spre exemplu, pe unul economii Însemnate dc metal.
cu un bilanţ rodnic Au fost produse gul colectiv. clin panouri, este scris: „Furnalisli, Cum buna organizare şi desfăşurare
peste plan 6912 lone cocs, 57.507 le­ pcnlru a produce 4 000 tone fontă a adunărilor lunare ale grupelor sin­
ne fontă, 82961 lone oţel, 56203 lone In marea majoritate a secţiilor cri­ dicale si a consfătuirilor de produc­
laminate şi alte produse necesare in­ teriile au fost bine alese. La secţia cu cocs economisii trebuie să facem ţie. constituie un mijloc eficient de
dustriei noastre socialiste. Planul pro­ a doua furnale spre exemplu, au fost o economie de 460 lone cocs lunar", mobilizare a oamenilor la realizarea
ducţiei globale pc 10 luni a fost rea­ prevăzute; depăşirea planului la fon­ la secţia a 11-a — „Cauperişti, 100 planului şi a anga jamentelor luate în
lizat In proporţie de 104,33 la sulă. tă, reducerea declasatelor, reducerea gtade Celsius in plus, contribuie la Întrecere, comitetul sindicatului a a-
Productivitatea muncii planificată a consumului specific de cocs, a pre­ reducerea consumului specific de cocs corelat acestor probleme o deosebită
ţului de cost, creşterea indicilor de cu 40 kg. pe tona ele fontă".
fost depăşită şi ca cu 4,47 proccnle. utilizare şa.m d. In unele secţii insă. atenţie. El a îndrumat comitetele de
Pe 9 luni la preţul de cost s-a Înre­ cum sint cocsificarea cărbunilor, a- Asemenea exemple se pot da din secţii si birourile grupelor sindicale
gistrat o economie suplimentară de glomeralorul I, transporturi, reparaţii fiecare secţie. S-au organizat apoi o să pună în dezbaterea colectivelor de
peste 64.400.000 Ici. La baza acestui electrice, cuploare industriale, hidro­ serie dc acţiuni concrete, menite să muncă, cele mai acute probleme ale
succes a slat în primul rind munca tehnic si aer-gaz au existat neajun­ asigure crearea unor condiţii tehni- producţiei in perioada respectivă cum
avîntată a oamenilor, antrenaţi In­ suri, aţii în stabilirea obiectivelor cit cn-mnici iale optime desfăşurării în­ ar li: calitatea produselor, reducerea
tr-o întrecere plină dc pasiune. si a evidenţiaţilor. La direcţia rle trecerii socialiste în diferite comparti­ consumurilor specifice, respectarea
mente. Dintre acestea pot li citate:
Încă din perioada dezbaterii cifre­ tiansporturi de pildă, comitetul sindi­ organizarea a două consfătuiri cu o- N T S. etc. Activul scos din producţie
lor de plan pe 1964, comitetul sindi­ cal de secţie şi conducerea direcţiei ţelari, laminalori şi feroviari avincl ca al comitetului a participat, direct la
catului, sub îndrumarea comitetului n-au reuşit să stabilească cele mai teme asigurarea la timp cu lingouri organizarea consfătuirilor de produc­
de partid, si-a propus ca obiectiv judicioase obiective pe baza cărora calde a laminorului bluming şi res­ ţie şi a adunărilor lunare ale grupelor
principal al activităţii sale orienta­ să se poală organiza întrecerea. A- sindicale dind Îndrumări cu privire la
rea colectivelor de muncă din secţii ceasla in primul rind datorită modu­ pectiv cxeculatea la timp a repara­ întocmirea referatelor, a planurilor de
şi sectoare spre luarea unor anga­ lui defectuos de organizare a mun­ ţiilor, organizarea unui ciclu de ex­ măsuri si felul cum trebuie traduse
jamente mobilizatoare, cit mai concre­ cii. Sarcinile dc plan erau cunoscute puneri pe locuri ele muncă la secţiile In viaţă hotârlrile luate Tot pentru
te şi asigurarea tuturor condiţiunilor doar la nivelul staţiilor, pe ansamblu, ce concură la reducerea consumului a veni in ajutorul comitetelor de sec­
pentru Îndeplinirea lor. El a Îndru­ susţinîndu-se că defalcarca lor mai de cocs şi altele ţie in organizarea si desfăşurarea
mai comitetele de seclii şi birourile departe ar fi imposibilă. Comitetul In întrecerea pentru a da patriei conslăluirilor dc producţie, comitelui
grupelor sindicale să popularizeze sindicalului, prin activul său a stu­ metal mai mult şi mai bun au apărut sindicalului a organizat în trimestrul
prin toate mijloacele sarcinile pe anul iniţiative valoroase cum sint: „Reali­ UI o consfătuire, cu caracter de
diat această stare de lucruri şi a schimb de experienţă la O S M. 2,
In curs, să îi îndemne pe muncitori sprijinit comitetul de secţie în îrv zarea si depăşirea angajamentului la unde au fost invitaţi să participe toti
să studieze cu minuţiozitate căile si fontă, cu cocs economisii", „Să lami­ preşedinţii comitetelor sindicale şi
rezervele pentru îndeplinirea si depă­ dreptarea lipsurilor S a găsit posibi­ năm la tolerante negative", o meto­
şirea lor. Aşa se face că, la baza în­ litatea ca planul să fie defalcat lună dă nouă de sudare a vetrelor cuptoa­ (Continuare în pag. 3-a) Elegante, noile blocuri au schimbai înfăţişarea vechiului oraş de pe Cerna — Hunedoara.