Page 5 - 1964-11

P RO LETA RI DIN TOATE Ţ Ă R IL E , U N IŢ 1 -V Ă / PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL
! B ib lio te ca C e n ţ ii te j
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
A DELEGAŢIEI MILITARE SOVIETICE

Luni Ia amiaza, tovarăşul Ghcorghc atmosferă calda, prietenească, au parti­
^ Conlinuîndu-şi turneul prin Ghcorghiu-Dcj a primit delegaţia mili­ cipat tovarăşii Alexandru Uîrlădcanu şi
regiunea noastră, orchestra „ Tara­ tară sovietică, condusă de mareşalul Lconlin Sălăjan.
ful Cor/ului“ din Tirgu fiu, avin- Uniunii Sovietice, A. A. GrcciLo, prim- A fost prezent I. K. Jcgalin, amba­
du-i ca solişti vocali pe cunoscuţii locţiitor al ministrului apărării al sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti.
cîntăreţi de muzică populară, U.R.S.S.
Aurelia Fălu-Răduţu, Artistă Eme­ La întrevedere, care a decurs într-o (Agcrpres)
rită, Benone Sinulescu şi alţii, va
prezenta azi la orele 20,30, în sala
v,Arta” din Deva, un conceit de
muzică populară.
■ --------------------------- ♦ Brigada artistică dc agitaţie CZee.e ţiLus u h i l
a Căminului cultural din Bretea
1 Strei, raionul Haţeg, a pus in sce­
| ANUL XVI. NR. 3053 MARJI 3 NOIEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani nă un nou text: „Zestrea noastră Coborîră toţi din microbus. Dar nu ridicat faima, şî s-au oprit la Sibiu, ?n
In curind spectacolul vj fi prezen­ s-au depărtat. Au rămas pc loc cu mina oraşul în care arhitectonica vechiului
streaşină la ochi, scrutînd depărtările:
tat şi în satele învecinate. crestele Buccgdor, timpij Caraimanului s-a întilnit cu linia modernă a noilor
construcţii, muie frumuseţea
locurilor
Un merit deosebit în pregătirea încărunţită. Jos, la poale, patina arămie te cheamă să mai zăboveşti o clipă. Au
brigăzii artistice de agitaţie îl are a toamnei oferea privirii un tablou vizitat şi apoi au lăsat în urmă Sibiul,
1 PREfliMfl tov. Maria Dumilrachc — inslruc- feeric. Făgăraşul, Braşovul, luînd cu ci frumu­
toarea acestei formalii. (Maria Săra Cci ce au coborît din microbus r.u rămas seţea locurilor, a oamenilor de la poa­
— corespondentăf. multă vreme să contemple priveliştea lele Timpci de sub mii ni le cărora iese
<► In cadrul turneului pe căre i montană de pc Valea Prahovei. Lc sini la fiecare opt minţite un nou autoca­
B O T D E R lf CURSURILOR întreprinde în regiune. Teatrul de dragi munţii. In preajma lor au crescut. mion, a acelora care au înscris în palma­
Stat din Petroşani a prezentat asea­ In străfundurile lor s-au maturizat. resul tehnic al uzinei de tractoare cel
ră la Haţeg comedia : „Fii cumin­ Sînt mineri, oameni care au tăiat dru­ de-al 140.000-lea tractor. $i, iată-î a-
te Crislolor“ de A. Baranga. Spec­ muri verticale spre inima pamintului cum, conlemplînd perla Bucegilor —
în timp record pe ţară.
Sinaia. N-au pornit spre castelul Peleş,
Oameni care
DE M I M A CALIFICĂRII tacolul s-a bucurat de o bună a- şi-au doborît propriile recorduri. Nu Pc acevta l-au văzut cu ani în urmă atunci
preciere din partea spectatorilor.
sînt sobolii de ieri, scormonitorii din
^ Duminică, universitatea mun­ adincurtlc tenebre, ortacii fislăului şi-ai cînd au vizitat doua muzee — două
lumi: Castelul Peleş şi închisoarea Dof-
citorească din Lupeni şi-a deschis trocului. Sînt mineri, minerii de azi, cei ijiu .
rilor de ridicare a calificării. Pentru porţile Numeroşi oameni ai mun­
Zilele acestea, muncitorii, cursul preconizat a se organiza în sec­ care in dealul Diljii au deschis căi ver­ Au rămas aici, în apropierea micro­
inginerii şi tehnicienii din în­ ţiile circulare şi lenjerie dc la întreprin­ cii din localitate, dornici să-şi îm­ ticale spre viitoarea mină în chitecul buzului cu nr. 51.898 FID. Iniţialele re­
treprinderile regiunii noastre derea „Sebeşul" s-a început asigurarea bogăţească cunoştinţele de cultu­ perforatoarelor, în ritmul cofragului giunii au adunat lepede în jurul maşinii
lucrează cu ejorturi sporite materialului didactic. ]n biblioteca cabi­ ră generală, au venit în număr mobil, cu bucuria succesului. cîţiva tineri hunedoreni, aflaţi la odih­
pentru îndeplinirea angaja­ netului tehnic au fost aduse cărţi şi re­ marc la cursuri. Fi au ascultat ex­ Sînt zece mineri. Zece oameni a că­ nă. Revederea şi-a găsit loc într-o cas­
mentelor anuale luate în între­ viste dc specialitate. Au fost înfiinţate punerea Iov. prol Dumitru Dum­ ror faimă în muncă a trecut crestele cadă dc veselie, în voia bună specifică
cerea socialistă, pentru depă­ biblioteci volante pc secţii. Dat fiind bravă care le-a vorbit ,.Despre is­ Parîngnlui, a colindat ţara de la o mi­ minerilor din valea cărbunelui.
şirea planului la toţi indica­ faptul că secţia circulare a fost înzes­ toria p a t r i e i C u mult interes a nă la alta. „Brigada lui Dionisie Bartha, Zccc oameni au poposit cîteva ore la
torii, Paralel cu aceasta, ci a- trată în cursul acestui an cu maşini mo­ fost ascultată şi expunerea tov. dc la mina Dîlja a obţinut la săparea Sinaia. Slut Dionisie Bartha si ortacii:
plică măsuri eficace în vederea derne cu dublu cilindru, lecţiile predate şi bclonarca puţului principal 51 m lu­ loan Nistor, Ge/a Doja, losif Szekcly,
lpregătirii temeinice a produc- la cursuri vor fi strîns legate de speci­ profesoare Felicia Popescu „Despre nă". „Brigada lui Dionisie Bartlu dc la Ioan Daniel, Eugen Nista, Lazăr Ma-
ţu anului viitor, pentru ca ficul producţiei. Ele vor fi susţinute de geografia economică şi politică a daraş, losif TurcuŞ, Ladislnu Doja şi
planul să fie realizat in mod ingineri şi tehnicieni cu experienţă în lum ii“. mina Dîlja şi-a doborît propriul record: maistrul losif Mofodcţ. Zece plus unul:
ritmic lună de lună. Dintre a- muncă, caic au dovedit interes şi pasi­ 'fc 60 m/luna !a săparea şi betonarea puţu­ Dumitru Drăguşin, şoferul. El s-a an­
cestca, deschiderii cursurilor une în împărtăşirea cunoştinţelor pro­ Azi, la clubul muncitoresc din lui auxiliar". gajat să-i poarte atent, 3000 dc km pc
de ridicare a calificării pro­ fesionale. După cum nc-a spus tovarăşa localitate va avea loc o seară lite­ Şi iată-l acum pc Bai lha şi ortacii lui, drumurile uatrici. Au de făcut multe
fesionale i se acordă o atenţie Silvia Roşea, preşedinta comitetului sin­ rară dedicată scriitorului Anton popasuri: Ploieşti, unde vor împărtăşi
deosebită. deschizători dc căi subterane, în ex­
dicatului dc la fabrica „Sebeşul", lecţi­ Pann Cu acest prilej, tov. profesor minerilor dc la Filipcştii de Pădure din
Iată cîteva aspecte privind ile caic voi fi mai greu dc înţeles vor Cornel Rădulescu va prezenta e- cursie prin ţară. Timp de zece zile vor experienţa lor bogată; Bucureşti, Bicaz,
măsurile aplicate şi cele pre­ fi urmate dc demonstraţii practice. Din străbate peste 3000 de km. Au pornit Delta Dunării, Argeş, Banat...
conizate a se aplica în scopul planul tematic care sc întocmeşte nu vor lemente biografice şi spicuiri din din Valea Jiului, de acolo de unde şi-au
îmbogăţirii nivelului profesio­ lipsi lecţiile „Despre organele de forma­ creaţia scriitorului. Un grup dc mineri fac cunoştinţă în
nal al muncitorilor, luate de re a ochiurîlor", „Fazele de formare a aceste zile cu frumuseţile naturale ale
la întreprinderile „Sebeşul" ochiuriîor", „Defectele ce sc pot produ­ patriei şi cu cele cărora le-au dat viaţă
şi „Căprioara" din oraşul ce la maşini, cauzele şi modul dc reme­ De Ba Ministerul învăfămmfului oamenii, poporul harnic al ţării noa­
Sebeş: diere", „Despre numerotarea articolelor Se aduce la cunoştinţa celor Intere­ de 2 ani — cursuri fără frecvenţa, din stre. E o excursie meritată, primită ca
de ciorapi" şi altele. Cele doua cursuri saţi că în ziua dc 10 noiembrie sc va următoarele localităţi: Cîntpulung Mus­ dai pentru roadele bogate ale muncii
vor fi urmate dc peste 100 muncitori. Uzina de preparare a minereu rilor de fier din 7eliuc Ing. Buteanu organiza un concurs dc admitere la ins­ cel, Arad, Cluj, Galaţi, Iaşi, Sigbet şi lor din adîncuri. Ultimul record — pu­
Masuri asemănătoare au fost luate şi Inesa explică manevrantului Vieru loan cum se Iace controlul asupra titutele pedagogice dc învăţători cu du­ Suceava. La concursul dc admitere se
La baza succeselor sc vor mai lua şi la întreprinderea „Că­ vidului din filtre rata dc 2 ani — curs de zi, în urmă­ pot înscrie absolvenţii şcolilor medii de ţul sud Aninoasa — cu care, prin hăr­
prioara". In secţia marochinăric, după toarele localităţi: Bacău, Blaj. Sibiu (cu cultură generală cu diploma dc maturi­ nicia brigăzii lui Bartha, a fost comple­
Colectivele de munca din întreprin­ cum nc-a relatat tovarăşa Varvara limba de predare germană), Cluj, Ora­ tate. care funcţionează în învăţămînt la tat peisajul minier din Valea Jiului.
derile oraşului Sebeş au obţinut în Constantin, preşedinta comitetului sin­ dea, Galaţi, Iaşi. Sigbet. Odorhci, Bu­ clasele I-IV sau ca pedagogi în şcolile Excursie plăcută, temerari ai adîncu-
in primul trimestru al anului un curs D in c r o n i c a î n t r e c e r i i
cursul acestui an succese frumoase. Ma­ dicatului, sc preconizează să se deschidă zău. Suceava şi Constanţa. La concursul medii, pedagogice şi la şcolile profesio­ rilarî In acest drum veţi face cunoştin­
joritatea şi-au depăşit aproape lună de dc admitere se pot înscrie absolvenţii nale, indiferent dc vîrstă.
lună sarcinile de plan, au îmbunătăţit dc ridicare a calificării, care va fi frec­ şcolilor medii de cultură generală cu Lămuriri privind organizarea con­ ţă cu mii dc oameni harnici ca voi, îm­
calitatea produselor. La întreprinderea ventat dc circa 40 dc muncitori. Şi aici diplomă dc maturitate, care nu au de­ cursului de admitere «e pot obţine de preună cu care aţi schimbat şi conti­
.,ScbeşuJ", de pildă, în cele zece luni s-a asigurat materialul didactic necesar, păşit vîrsta dc 27 ani. la secretariatele institutelor pedagogice nuaţi sâ schimbaţi meleagurile ţării şi
încheiate planul producţiei globale şi sc caută să sc întocmească un progi-am Pe platformă şi Sa panou Tot la 10 noiembrie 1964 se va orga­ de învăţători şi de Ia secţiile de învăţă- străfundurile ei.
marfă a fost depăşit cu circa 2 la sută judicios pentru desfăşurarea în condi- niza un concurs de admitere la institu­ r.tînt.
;î, respectiv, 1 la sută. Calitatea ciora­ ţiuni bun? a cursului. In cabina dc comandă a fiecăruia din­ Dacă nu eşti Ia prima vizita în sec­ tele pedagogice de învăţători cu durata (Agcrpres). ; LU CIA LICIU
pilor din rolon şi din bumbac s-a îm­ tre cele opt cuptoare ale noii oţolării ţie, vei observa dc îndată că numele
bunătăţit cu 1,2 la sută şi, respectiv, cu Ajutor concret hunedorene sc află grafice de lucru. prim-topitorilor Corlaciu Constantin, r
C,3 la sula faţă de plan, iar a tricotaje­ Aici, poţi face cunoştinţă cu numele loan Prodan, Alexandru Ciocan. Ale­
lor din bumbac cu 0,2 la sută. La între­ şefilor de echipă, a prim-topitorilor, cu xandru Stoica, loan Bnştca, Pavel Han-
prinderea „Căprioara" planul pe 10 luni în producţie hărnicia dc zi cu zi a oţclarilor. N-ai gan, ale maiştrilor Aron Circa, Dumi­
a fost realizat, calitatea fiind şi aici iin- docît să faci o mică socoteală pentru a tru Cuşmir, Virgil Birsan, sînt mereu
înmătâţita'x La -secţiile" marochinăric )(. La cele două întreprinderi toţi mun­ „măsura" vrednicia .fiecăruia: din numă­ prezente pc tabelul celor care posedă
şi croi calitatea a fost îmbunătăţită cu citorii caic vor urma cursurile dc ridi­ rul trecut la rubrica „producţie reali­ stcgulcţclc dc Evidenţiat în întrecerea
0.31 la sută şi 0,5 la sută, iar la tăbă- care a calificării vor fi repartizaţi să zată" să scazi numărul trecut la rubrica socialistă". - --
caric şi confecţii haine cu 20,02 la suta lucreze alături dc cci care au experienţa „producţia planificată". Va rezulta un Dc aceea, o dală ajuns pc platforma
şi, respectiv, cu 8,11 la sută. în producţie, care srăpînesc bine proce­ număr dc ordinul sutelor dc tone, ca- cuptoarelor, vei căuta să cuprinzi totul
Una din măsurile care au contribuit sul tehnologic. Dc fapt, pînă în prezent rc-ţi va da imaginea hărniciei în muncă
mult (a obţinerea succeselor amintite o parte din viitorii cursanţi au şi fost a acestor oameni, neînfricaţi în înfrun­ din munca acestor oameni, dc plămădire
a celor mai mari şarje dc oţel. Vei în­
este preocuparea colectivelor de muncă repartizaţi să lucreze în brigăzi bune ca tarea cu timpul şi cu dogoarea focului registra, în primul rînd, curgerea aproa­
pentru ridicarea calificării profesiona­ cele conduse de Apolzan Margareta, Na- nestins. pe fără oprire a năpraznicclor rîuri de
le. In cursul anului curent, atît la în­ vrsdi Rozina, Portik Piri, Rctchcr Ma­ Lingă cuptoare. vei căuta apoi foc, neostoite. De la cuptorul unu la
treprinderea „Sebeşul", cit şi la „Că­ ria, dc la întreprinderea „Căprioara", să desluşeşti, privind cu admiraţie, chi­ cuptorul opt, ţîşncsc unul după altul,
prioara", au fost organizate cursuri de sau alături dc muncitoare cu experien­ purile scăldate dc sudoarea efortului, cu
calificare şi de ridicare a calificării. In ţa ca: Oltean Maria, Radu Solomia, trăsături ferme, ele acestor oameni. rîurilc incandescente ale şarjelor rapide.
Şi ca o încununare a muncii colective,
secţia încheiat, dc la întreprinderea Stoica Sanda, Kaşpcr Ecaîcrina dc la Poate acolo. în încleştarea cu focul, cu pc graficul dc întrecere al combinatului
„Sebeşul", a fost organizat în acest an „Schcşui". Acestea Ic împărtăşesc mun­ furia metalului incandescent, n-ai să Ic citeşti că în anul in curs colectivul oţe-
un curs dc calificare, frecventat cu re­ citoarelor, care vor urma cursurile dc poţi deosebi dc ale celorlatţi oţelari. Ele
gularitate dc 46 dc muncitori. La curs ridicare a calificării, cunoştinţe bogate, îţi apar insa clare, zîmbitoare, atunci lărici Martin nr. 2 a produs peste plan
a:t predat ingineri şi tehnicieni cu expe­ Ic dau un sprijin eficace în producţie. cînd treci pc aleea fruntaşilor din com­ mai mult dc 66.000 tone oţel.
rienţă ca: Aurel Pavel, Dumitru Capră, In scopul îmbogăţirii cunoştinţelor binat, sau la panoul dc onoare al sec­ G H . I. NEGREA
Emilia Cleşti şi alţii. Lecţiile predate au profesionale ale muncitoi ilor au fost ţiei. corespondent
fost legate sirius dc specificul produc­ luate fi alic măsuri. Dc pilda, la cele
ţiei. Dintre cele mai eficace amintim : două întreprinderi personalul tehnico- li sprijină pe furnalişti
„Ce sînt fibrele textile <î cum sc cla­ ingincrcsc a fost repartizat judicios pc
sifică c!c", „Caracteristicile şi proprietă­ secţii si schimhuri. Ca urinare, asisten­ graficele întrecerii socialisle succese dc
ţile firelor", „Prcparnţia firelor pentru ţa tehnică s-a îmbunătăţit. Muncitorii Păşind în ultimul trimestru al anului, scamă: mai mult dc 2000 tone minereu
tricotate" şi altele. Tot la „Sebeşul" s-a primesc dc la ingineri şi tehnicieni mai minerii din Teliuc şi Ghclar şi-au inten­ te
deschis un curs dc calificare pentru vop­ mult sprijin în caca cc priveşte deservi­ sificat eforturile în lupta pentru obţi­ extrase peste plan şi 700 tone metal.
In felul acesta, minorii dovedesc că
sitori. rea corectă a maşinilor, organizarea mai nerea unor rezultate cât mai bune. Mun­
bună a muncii, folosirea din plin a tim­ îşi respectă promisiunea făcută furnaliş- î
Asemenea cursuri au fost organizate pului de lucru. cind cu însufleţire şi aplicînd măsuri tiîor, dc a-i sprijini, dîndu-lc minereu
şi la secţia tăbăcăric a întreprinderii tchnico-organizatoricc eficiente, au reu­ cît mai mult, cu conţinut bogat dc
„Căprioara", pentru muncitorii care de­ ir şit ca şi în luna trecută să înscrie pe metal. Aspect de la o lecţie model dc gramatică pentru studenţii anului I de )a Institutul pedagogic de 2 ani din Deva.
servesc maşini'lc de şeruit şi ştreicuit. $i Pentru ca eficacitatea cursurilor să se
aici temele predate au fost strîns legate vadă cit mai repede în producţie, sc im­
dc specificul producţiei. pune ca acestea să fie deschise cit mai
Eficacitatea cursurilor sc vede. Mun­ corînd. Va trebui să existe o susţinută Tcsatfe fo r je le
citori cum sînt: Dima Eugenia, Eilip preocupare pentru mobilizarea munci­ LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ
Rozalia, Lazăr Maria, Lutsch Ana, Chir torilor la cursuri, în aşa fel ca frec­
loan, Pfaff Ioan, Radu Chirion, Moga venţa să fie bună. Inginerii şi tehnicie­ la re e © i£ a to l p o p a im lîu la i
Nicolac dc Ia întreprinderea „Sebeşul", nii care vor preda, trebuie să-şi pregă­
Moldovan Emil, Gonczi Eugen, Cornea tească bine lecţiile, să folosească în ex­ Gospodăriile agricole colective dc pc de toamnă, eliberarea grabnică a tarlale­
Elena, Sima Ghcorghc şi alţii dc la „Că­ plicarea anumitor probleme materia] di­ raza oraşului regional Hunedoara şî cele lor respective sc impune şi mai mult.
prioara", care au urmat cursurile amin­ dactic ca: schiţe, grafice, machete ctc. Bilanţul unei săptămîni din raionul Brad au obţinut rezultate Consiliilor dc conducere ale G .A .C . le
tite, deservesc bine maşinile, dau pro­ Ei vor trebui să controleze cum aplică bune la recoltatul porumbului. Ele au revine sarcina de a organiza mai judi­
duse dc calitate bună. muncitorii cele învăţate Ia cursuri, să-i realizat această lucrare în proporţie de cios munca la recoltări, astfel incit a-
sprijine mai concret în producţie. Este Pîna în urma cu 6-7 zile, la C.A C. nizatorice corespunzătoare, care sa cu aceasla s-a trecut la tăiatul co­
necesar ca inginerii şi tehnicienii dc la din Boşorod, raionul Haţeg, nu se asigure executarea lucrărilor amin­ cenilor şi la eliberarea terenului, peste 99 la sută. Bine s-a muncit şi în ccste lucrări să fie terminate fără întîr-
învăţînd cele două întreprinderi să indice mun­ recoltase nimic de pe cele 259 ha tite într-un timp cît mai scurt. Ca ceea ce a permis celor 5 tractorişti C .A .C . din raionul Haţeg, unde s-a re­ zicre pentru a se putea efectua apoi
citorilor ce cărţi şi reviste tehnice să urmare a mobilizării tuturor forţe­ permanentizaţi la gospodărie să lu­ coltat porumbul de pc 4.209 hectare din arături adinei de toamnă pc toate su­
din experienţă studieze. ocupate cu porumb şi cele 40 ha lor şi mijloacelor existente la recol­ creze din plin la pregătirea terenu­ cele 4471 cultivate cu această plantă. prafeţele prevăzute. Pînă la I noiemhric
însă
recoltarea porumbului în G .A .C. s-a fă­
Sub nivelul posibilităţilor sînt
Paralel cu formele dc ridicare a ca­ cultivate cu caitofi. Nici în ceea ce tări şi însaminţări şi prin folosirea lui şi la semănat folosind tractoa- realizările obţinute în G A.C. din raio­ cut în proporţia reieşită din graficul
La întreprinderile „Sebeşul" şi „Că­ lificării în cadrul întreprinderilor, este priveşte însăminţările, rezultalcle nu din plin a timpului prielnic pentru iele şi semănătorile la întreaga lor nul Orăştic, unde strînsul recoltei dc de mai jos.
prioara" experienţa bună în ceea ce pri­ necesar să sc ţină cu regularitate refe­ erau mai bune deşi timpul era des­ lucru, bilanţul muncii şi al eforturi­ capacitate, în ultima săptămînă porumb sc desfăşoară anevoios. Pîna
veşte îmbogăţirea cunoştinţelor profe­ rate tehnice, legate dc specificul locuri­ tul de înaintat. lor depuse este iot mai îmbucură­ tractoriştii au reuşit să pregătească acum aici a fost recoltat porumbul de Huncd. 99,4%
sionale ale muncitorilor, dobîndită în lor dc muncă, să se organizeze schim­ terenul şi să insămînîeze peste 150 pc mai puţin dc 60 la sulă din supra­
anii trecuţi, este folosită şi în acest an. buri dc experienţă ctc. Aplicarea aces­ Ţinînd seama de necesitatea ur­ tor. Astfel, în ultima săptămînă cei ba. Parale! cu recoltatul porumbului faţa cultivată. Această situaţie îşi găseş­
Conducerile întreprinderilor, sprijinite tor măsuri va face ca muncitorii, ingi­ gentării lucrărilor de recoltat şi se­ peste 300 de colectivişti care au şi însămînţatul s-a strîns recolla de te în prinsul rînd explicaţia în slaba or­ Drnd ’ 9.2% |
«Jc comitetele sindicatelor, sub îndruma­ nerii şi tehnicienii să obţină în viitor mănat, comitetul de partid a în­ participat zilnic la lucru au reuşit ganizare a muncii şi în mobilizarea ne- 1 V i 1
rea organizaţiilor de partid, au luat deja succese tot mai frumoase. cartofi de pe mai mult de jumătate corcspunzătoarc a tuturor forţelor la Haţeg - O _____
măsuri eficace pentru deschiderea cursu­ L. DEMETER drumat şi sprijinit consiliul de con­ să recolteze ştiuleţii de pe întreaga din suprafaţa prevăzută. muncă. Nici în raionul Sebeş rezultatele
ducere al G.A.C. să ia măsuri orga­ suprafaţă planificată. Concomitent In aceste zile atenţia colectiviş­ obţinute la recoltatul porumbului nu Deva 83,0
sînt satisfăcătoare, dacă avem în ve­
tilor din Boşorod este îndreptată
dere faptul ca aici mai sînt 4.000 dc hec­ Alba 70,S%
spre intensificarea ritmului de se­ tare dc pe care nu s-a strîns recolta.
mănat. achitarea obligaţiilor con­ Aşa stînd lucrurile este necesar să fie l Un 6$,1% |
tractuale, terminarea recoltării car­ luate măsuri pentru urgentarea recoltă­
rii noi limbului. Sebeş 66,6 % |
tofilor, treieratul florii-soarelui etc Daca ţinem scama şi dc faptul că pc
P. FÂRCAŞ1U suprafeţele cc slut ocupate în prezent
corespondent cu porumb, trebuie executate ogoare Orâşţie 59,5% |

Insămînţările — grabnic termine

In ultimele zile timpul a devenit fa­ oraşului regional Hunedoara. Aici, deşi o astfel dc situaţie se ii
vorabil executării în cîmp a lucrărilor recolta de porumb a fos: scrînsă de pc celor uni eficiente măsuri
agricole. Ca urmare, în toate unităţile aproape întreaga suprafaţă, datorită la terminarea gr.-bnică a insaminţări-
s-au luat măsurile necesare care să ducă unei organizări reeoic'punzăloare a )ur in fiecare unitate agricolă.
la terminarea grabnică a însăminţărî- muncii în ce priveşte tăiatul şi trans­ La l no.cmbric, situaţia însămînţă-
lor. Rezultate mai bune în executarea portul cocenilor dc pe uncie suprafeţe rîlor în G .A .C . se prezenta astfel :
acestei lucrări au obţinu: maj ales, co­ ce urmaţi a fi semănate, cele 48 de
lectiviştii din raionul Sebeş, caic, pin.» tractoare repartizate aici nu au putut Sebeş
la 1 noiembrie au reuşit să însămân­ fi lolosîte cu întreaga capacitate dc lu­ Alba
ţeze 1 1.643 dc hectare cu gnu, orz şi ciu. Ca urmare, pînă în prezent G .A .C . 82, r
secară furajeră, ceea ce reprezintă 85,1 dc aici au semăna: cu cereale de toam­ Orăşf ie S( so,i%
la sută din sarcina dc plan. nă abia 25 la sută din cele 2.605 ha pre­
Unele succese s-au înregistrat pe a- văzute. 11 ia 66,6°
ccastă linie şi în G .A .C. din raionul Insămînţările sînt întîrzîatc şi în gos­ Deva
Oraştic, unde a fost însăminţată mai podăriile colective din raionul Haţeg, 64,9%j
bine dc 80 la sută din suprafaţa pre­ unde s-au semănat numai 4.084 hecta­ Brad M .7r,|
văzută. re din cele 7.510 stabilite. In total, în
La gospodăria agricolă colectivă din 'Apoldul de fos, raionul[ Sebeş, se însămînţeazâ ultimele hectare cu cereale păioase de toamnă. Nu acelaşi lucru se poate spune insa G .A .C. din regiune au fost însămânţa­ Haţeg 54,4% | ~
despre felul cum se desfăşoară însămîn- te 35.898 hectare, rcprezentînd 72,8 la | Huned.
fo to ! V. ONOIU ţărrie ia unităţile agricole de pc raza sută din suprafaţa planificată. Fată de 25% 1