Page 50 - 1964-11

P«g.~2 Drumul socialismului Nr. 3074

Oraşul-------------

..Dr. Petru Gi ’oza a

Seara, înainte de a cobori serpen­ de cu care se mlndresc colectivele
tinele de pe muntele Biharia, dru­ întreprinderilor. Mu//i sint tineri, atr
meţul se opreşte o clipă, atras dc o
crescut o dală cu oraşul.
Pe Bahlui f u p n l s imagine deosebită: de acolo, de pe presionează seci iile spaţioase dc
La uzinele de utilaj minier le im­
creastă, sc zăresc luminile lluores-
cente ale celui mai l/năr oraş de pe modelare, turnătorie, forje, preparări
harta regiunii Crişana, oraşul „Dr. metalice, tratament termic, halele dc
Multe din rtnrilc noastre sint ves­ experienţe dc laborator. In condiţii pastelat al fierului, ai o imagine de Petru Groza". Străjuită dc munţi cu montare a vagonefilor. Utilajul mo­
tite pentru Irumusefcu lor. Valea Bis- ascmănâloafc celor din natură s-au o deosebită frumuşele. păduri dc brazi, cu văi adinei şi ape dern. cQlilicurea mereu mai înaltă a
Irilci, a Oltului sau a Mureşului, Cri- construi! diguri, au losl lăcule să cadă Dar, în amenajarea bazinuhii hidro- învolburate, locali!alea parc o ade­ colectivului au tăcui ca producţia
şutile au inspirat pe mani noştri po­ „ploi", in lelul acesta s a studiat di­ graiic al Bahluiului nu se asigură nu­ vărată cetate. inăl(ată In acea regi­ globală să crească an dc an. fn pre­
cii si scriitori, cate le-au cintat fru­ recţia şi viteza viiturilor, lorma, Iar- mai prolccfta noului raion industrial al une încinlâloare a Ţării celor trei zent aici sc produce dc 4.8 ori mai
museţea in opere nemuritoare. Sint gimeu şi adinctmea albiilor nurilor. laşului. Zecile dc milioane de metri Crişuti. Dc pe munţii care înconjoa­ mult utilaj minier decit fn 7950.
insă şi ape mai modeste cu care na­ Din trei soluţii experimentale s-a cubi dc apă oprită de cele cinci ba­ ră oraşul, ochiul cuprinde imaginea Locuitorilor flnărului oraş li s-au
tura darnică a larii noastre a lost mai ales piuă la urmă aceea a combate­ raje vor iriga mii dc hectare de le­ întregului ansamblu al localilătii asigurat condiţii bune de viată. Ele
zgircilă Una din acestea este Bah!u- rii inundai iilor prin atenuarea viitu­ tcii. asigmind dezvoltarea bazinului pină departe Siluetele blocurilor cu corespund creşterii permanente
iitl. Izvoritul in pădurile din preajma rilor maxime, combinată cu reproli- legumicol al oraşului, aprovizionarea multe etaje, construcţii social-cul- nivelului de trai al celor ce mun
Hirlăului, el îşi pourlă agale putinele larca şi îndiguirea albiei. Practic, a- cu apă a termeior zootehnice şi va da luralc, toate ridicate in ultimii 5-10 cesc aici. Esle semnificativ laplul că
ape pe care Ic arc printre maluri ccasta înseamnă construirea mai mul­ un nou impuls dezvoltaţii piscicultu- ani. in prima jumătate a acestui an s-au
joase, lormind numeroase meandre, tor baraje de jyăminl, pe principalii tii In această parte a tării. vmdul prin reţeaua comercială din
piuă cind şi >c varsă în Jijia. alluenli pe care Bahluiul li primeşte Ţinutul oraş a crescut pe vatra loca/ilatc diferite produse industria­
Împreună cu allucnlii săi: Nicoti­ mai sus dc laşi. in martie 7902. pro­ Cind şi ultima e/a/xi a lucrărilor va unui străvechi şi anonim sal. El s-a le şi alimentare a căror valoare în­
nă. Repedea, Bahluieful, dricul, d u ­ iectele au început să prindă viată, ur- fi terminată, Bahluiul. călătorind pe o dezvoltat finind pas cu uzinele cele trece cu 13 milioane Ici pc cele des-
albie nouă, nu va mai li un allucnt al
rea, Pir tul Ursului ele., Bahluiul adu­ mind ca pină la slirşilul lui 790-7 Jijici, ci al Pudului Dealurile gola­ noi ridicate aici şi care au tăcui din lăcule In aceeaşi perioadă a anului
nă apele dc pe o supra/a/ă de 1970 principala etapă a acestor amenajări şe şi dezolante cc-i slrăjuicsc cursul, cl o puternică şi modernă aşezare trecut, fn oraş sc văd pretutindeni
Iun. păi ral i. In urmă cu sute de ani, complexe să fie terminată. se vor acoperi cu livezi şi vii şi cu industrială. construcţii sociale — o pal ic Unică
o mare parte din aceste păminturi Explicaţii amănunţite cu privire la păduri tinere, iar şesul va deveni o Zumzetul motoarelor dc la uzine­ cu toate secţiile dc specialitate, un
erau acoperite de codri seculari. A- lucrările de amenajare a bazinului grădină inUoriloarc, neposăloare la le dc utilai minier, dc la labrica dc marc spital utilat cu cele mai mo­
cum, cea mai mare parte din ele sini hidrografic al Bahluiului am primit dc secclă. binale şi ule ailor întreprinderi sc derne aparalaje medicale, baia pu­
terenuri dc arătură, iar altele — mai la inginerii Constantin Palade şi Va- aude pină departe. Oameni care in blică. S-au construit, dc asemenea,
cu seamă dealurile — păşuni. lentin Năslasc, din conducerea Di­ Valea acestui nu aiila vreme nebă­ trecui împinzeau drumurile tării în doua şcoli de 8 ani. o şcoală medic,
De multe ori. in timpul ploilor mari recţiei de gospodărire a apelor Şiret- gat in seamă devine in lelul acesta o căutare de lucru sini azi muncitori cinematograf, un stadion şi alic uni-
şi repezi, Bahluiul Işi umflă apele, Prut din laşi, care execută aceste lu­ nouă realizare şi o dovadă in plus a de nădejde. Vii ai cioplitor ilor şi lăli dc învăfămînl, culturale spor­
provocind inundaţii şi pagube mari. crări. Am vizitat apoi mai multe o- marilor succese obt iniile de oamenii stinjenaţilor din trecui, cum sint tive.
Am vămi mai multe lotogralii vechi bieclive terminate şi şantiere. muncii din tara noastră in opera de Gheorghc Slancu. loan Adam.
dc pcslc 30 de ani. Imaginile prezen­ ...Un baraj masiv, lung dc pcslc hanslormare socialistă a tării. Ghcorqhe Ţirlca. Solomon Dcmian. In linărul oraş pulsează o vie ac­
tate sint trisle. Linii de calc ferată, 030 de meiri, a închis cu hotărire ca­ Vasile Bodca şi uliii, au devenii tivitate artistica şi culturală. In ca­
case şi găti inundate, grupuri de si­ lea Bahluiefu/ui, mai sus de Podul MARIN ROTARU muişlri şi ingineri, cod re dc nădej- drul cluburilor întreprinderilor, cil
nistraţi alaiuri de grămezile de lucruri lloaici. Zi şi noapte, au uruit aici bul­ rcdaclor la Agcrptcs şi la casa (le cultură din centrul
scăpalc de luria apelor. Pe colt, lo- dozere, screperc, gredere şi autobas­ oraşului, prezintă programe variate
tograliile poartă o explicaţie laconi­ culante, pină ce au ridicat acest uriaş formalii amatoare dc teatru, dc dan-
că: „laşi, inundaţiile din iunie 7932". care opreşte cu pieptul lui implătoşat salon, dc muzică populară. Recent
Atunci, in urma unor ploi mari, Bah­ In dale dc beton armat pcslc 20 dc Dispozitiv de deplasare au începui să funcţioneze pc lingă
luiul a inundat 1740 de casc din car­ milioane metri cubi dc a/yă. La ici s-au casa dc cultură cercuri de artă plas­
tierele joase ale laşului şi din satele petrecut lucrurile şi cu ce Halfi allu- tică. dc vioară şi acordeon.
din luncă. Aceeaşi soartă au avul-o enti ai Bahluiului. Piriul Ursului a fosl individuală în Cosmos In oraşul Dr. Petru Groza predo­
şi pcslc 9.000 dc hectare de terenuri stăvilii de un baraj la Ezureni. d r i­ mină llorile, verdeafa. întinse par­
arabile, 40 dc km. de calc lerală, 10 cul — la Aroneanu, Ciurca — la Ciur- curi şi spafii verzi dau loca/ilăfii as '
km, şosele, 70 dc poduri, cele trei sta­ bcşli La Cuculeni se lucrează in accs- Noul program american de lansare ra cu propriile lor aripi In vidul in­ pcclul unei imense grădini complc-
ta dc calc lerală din laşi. Pagubele Ic zile la consirucţia unuia din cele in spaţiul cosmic a doi oameni pre­ terplanetar. Dispozitivul ii va face Undit-i In mod armonios prohlul in­
provocate au lost evaluate atunci la mai lungi baraje de păminl din tară. vede echiparea acestora cu un dispo­ independenţi de satelit, permilindu-le dustrial. Esle imaginea caracteristi­
DELIII — PORŢILE INDIEI. 30 milioane dc Ici. Acesta va stăvili, chiar la confluen­ zitiv, care conline un sistem indivi­ să se depărteze de cabina cosmică că unei aşezări socialiste nou a/xi-
Dar anii s-au scurs şi intimplărilc ta lor, pcslc 3 milioane metri cubi dual de propulsie cu reacţie sub for­ pină la o distanţă de 350 m. şi să rule pc harta (arii.
dc atunci au devenii amintiri. La lei din apele piraiclor Morişca şi Osin- ma unui mic motor rachetă portativ, rămină in spaţiul interplanetar timp M INERVA VELNIC1UC
cu celelalte oiaşc ale tării, si bâtrinn zeana, alluenli ai Bahluiului. Pină la prevăzut cu manele de comandă. de o oră. Dispozitivul va sluji, Intre Corespondenta Agerpres pentru
Piagube pricinuit pasări capilală a Moldovei se altă in plină slirşilul anului şi această lucrare va părăsi „locuinţa spaţială" si vor zbu­ altele, la operaţiile dc inlllnire cos­
regiuuea Crişana
In lelul acesta, oamenii vor putea
mică înlre doi soleiiţi.
dezvoltare. Aici, tocmai in partea dc
li terminală.
jos a oraşului, pe care ieşenii s au
obişnuit să o numească noul raion Dar nici Bahluiul nu a rămas aşa
Axionul „Lokheed". avînil la bord sări au fost aspirate de motoare. industrial al oraşului, se ridică nu­ cum a fosl cl de la începutul începu­
73 de pasageri, a decolat în zona Aceste coliziuni între avioane şi [lă­ meroase întreprinderi industriale şi turilor. Se poale spune că nu numai J
aeroportului Boston Deodată s-n în- sările zburătoare se produc îndeo­ blocuri de locuinţe. Pentru a evita cei care nu au mat lost in laşi dc
limpiat o catastrofă — in Irei motoa­ sebi in momentul decolării sau ate­ odală pentru totdeauna intimplări ca cifiva ani. dar nici localnicii nu l mai
re ou pătruns nişte obiecte străine. rizării. Societatea aeriană britanică cele din 7932, s-a holărît ca Bahluiul recunosc, A întinerit şi s-a înlnimu-
Nereuşind să urce. avionul, deşi fu­ a început o campanie in scopul de şi ailuenlii săi să tic potoliţi prin scfal oraşul şi. o dată cu cl, şi a
sese verificat şi pregătit pentru zbor, a izgoni păsările dc pe aeroporturi. executarea unor lucrări complexe de schimbai lata şi riul. Privind de pe
a căzut pe ( impui betonat. G2 de pa­ Altădată, păsările erau puse pe hidroamelioraţii Pentru prima dată în Podul Roşu, noul raion industrial al
sageri au murit, ceilalţi au fost mu­ fugă prin emiterea strigătelor lor tara noastră s-a trecut la amenajarea laşului, cu şiragul lui de întreprin­
tilaţi sau grav răniţi. de alarmă înregistrate pe o bandă complexă a unui întreg bazin hidro­ deri industriale moderne, rinduile dc
După cum s-a lămurit, catastrofa de magnetofon ; s-a observat insă că grafic. Lchipc dc specialişti cu o bo­ o parte şi de alta a marelui bulevard
fusese provocata de., nişte păsări ele se întorceau după cîteva orc. Cel gată experienţă şi un inall nivel dc in construcţie, noul şi elegantul car­
care au zburat foarte aproape de mai bun mijloc de a le îndepărta caliiicarc din cadrul Comitetului de tier dc blocuri de locuinţe ridicate pe X 4
avion şi au fost împinse de curen­ este să se suprime în apropierea ac- Stal al Apelai au sosit pe teren Ei locul cocioabelor insalubre, Bahluiul
tul de aer in motor i oporturilor orice hrană care place au lacul studii complexe privind cli­ cu albia adincită şi lărgită. îmbră­
Cazurile de catastrofe aeriene din păsărilor zburătoare. ma, frecventa şi tăria viaturilor, plo­ cată în verdele viu al gazonului şi
cauza ciocnirii avionului cu păsări Radarele instalate în avioane, şî ile. solul şi subsolul, permeabilitatea străjuită dc balustradele ce îmbină
nu sint rare. In 1962. deasupra Wa­ care anunţă pe aviatori cind apar lor. Au lost lăculc apoi numeroase albul stilpilor dc beton cu albastrul
shingtonului a zburat o pasă­ stoluri de păsări, nu pot „observa"
re mare care a venit ca un bolul un „adversar alit de neînsemnat cuin
şi s-a înfipt în coada unui avion este o pasăre izolată.
ce zbura cu mare viteză Toate per­ Recent, constructorii ■‘englezr ■ au Copiii pot învăţa să citească
soanele aflate !a bordul lui au murit. imaginat o ...avio-.spcrietoare" care
Pagubele provocate de păsări a- să alunge păsările — nişte sirene de la vîrsta de un an
vioanclor unei societăţi aeriene bri­ ultrusonice speciale, al căror sunet
tanice se cifrează la un milion lire nu este perceput do urechea omu­
sterline. La avioanele cu reacţie au lui. dar care sperie, in schimb, pă­ In luna decembrie, o editură din la programele de televiziune, atunci
trebuii să schimbe într-ui: an G0 dc sările ce se apropie de avioanele în S.U A va scoale de sul) tipar volumul cind se transmit reclame pentru di­
turboreactoare, deoarece multe pă­ zbor. „Invală-li copilul să citească" al că­ ferite produse. In asemenea cazuri,
rui autor esle Glenn Domnii. cuvintele „scrise", care reprezintă de­
Concluzia cor ţi i (din care au apă­ numirea produsului respectiv, sînt în­
rut pină acum In presă mai multe totdeauna insolite de vocea unui crai­
Despre mi\slin invălat sâ citească chiar de Ia vjrsta nic care le scandează clar. Important
fragmente) este că un copil poate fî
esle ca literele să fie mari şi ca vo­
de un an. Doman işi însuşeşte dc cea să fie puternică: copilul inregis- SU ED IA . — Doctorul Per Udden din Kalarno, in nordul Suediei, a construit şi a demonstrat recent
fapt concluziile unui grup de specia­ Ircază simultan şi aspectul grafic şl la spitalul din Golhenburg (pe coasta de vest a Suediei), un nou model de scaun automat pentru inva­
Măslinul (olea). cunoscut pc lito­ Uleiul obţinut din fructul măsli­ lişti în funcţionarea creierului, pe­ cel sonor al cuvintelor şi pe nesim­ lizi. victime ale accidentelor de circulaţie, fn serioasă dificultate de a se mişca. Acest scaun special, folo­
ralul mediteranean, esle un copac nului a fost cunoscut din cele mai diatrie şi profesori de şcoală prima­ ţite sc pomeneşte cu un bagaj însem­ sit cu succes pc teren accidentat, este aefionat cu electricitate produsă de baterii şi manevrat prin bu­
cu frunze luuoase si veşnic verzi. vechi timpuri, folosit atît ca ali­ ră Aceştia au stabilit că „cu cil esle nat dc noţiuni si reprezentări scrise toanele unui tablou de comandă, făcindu-l asf/ef accesibil oricărui suferind cu scleroze multiple.
Sc cunosc peste 30 de varietăţi de ment. cît şi la prepararea parfumu- mai fragedă vîrsta copilului, cu alit ale acestora In foto: Doctorul Per Udden dcmonslri.td lelul (Ic funcţionare a noului scaun.
măslini, unii arbuşti, alţii adevăraţi rilur, leacurilor şi a săpunului. Unt­ ii esle mai uşor si» înveţe sa citeas­
copaci. delemnul esle o grăsime ideală : un că". I>nt fiind cri Iu baza tuturor cu-
Măslinul, ca şî uleiul obţinut din medic american a ajuns 1.3 conclu­ uoşlinielor stă lectura, se poale spu­
fructul lui sînt cunoscute nu numai zia <ă (ine consumă numai ulei de ne aşadar că instruirea unei fimle C T
din Biblie (se spune că din Arca lui măsline este ferit de bolile siste­ oincneşli poate foarte bine sa înceapă i \ TEI SI! TEI
Noe porumbelul trimis fn cercetare mului vascular. El a examinat i>00 LUMEA 5
s-a întors cu o ramură de măslin de locuitori ai insulei Creta, care înainte ca să Ii implinil doi ani.
înverzit în cioc şi astfel Noe a în­ n-au consumat altă grăsime decîţ Cum s a ajuns lu aceste concluzii? -----~ • —: JTZ- "" - •
ţeles că potopul a încetat), dar în ulei de măsline şi nu a găsit la nici Răspunsul poate părea surprinzător: generale a relalivitălii a luî Einslein presupune caracterul neschimbat al
straturile de cărbune din insulele unul vreo urmă dc afecţiune a sis­ prin felul In care reacţionează copiii Dună Newton , şi oferă ipoteze cu iotul noi eu pri­ raporturilor dintre diferitele părţi
greceşti s-au găsit frunze de măslin temului vascular. vire la noi fenomene posibile, chiar de materie prezente in Univers chiar
earbonificate. ceea ce dovedeşte c- dacă nu este ineă destul do precisă dacă la Einstein se insistă asupra
xistenţa acestui arbore încă din era savanţii Hoyle şi Nartik in ce priveşte amănuntele. modificării spaţiutui-timp către ma­
carboniferă. La Jocurile Olimpice pe Caz rar în analele medianei Noutatea acestei teorii constă in terie. Dar dacă aceste raporturi sint
fruntea atleţilor victorioşi se punea emit o nouă teorie a gravitaţiei următoarele : potrivit unei idei deja modificate, dacă prin, absurd jum ă­
o cunună de măslin In insula Creta, viu. ajuns In un stadiu de formare susţinute de filozoful austriac Mach tate din Univer-s ar dispare, in siste­
în ruinele palatului de la Knosos Un om de 47> dc ani n trăit pînu destul de înaintat, deşi aiiolic. în secolul trecut, comportarea loca­ mul nostru solar s-ar observa feno­
s-au găsit prese de ulei. vase in care ncinn recent, fără să ştie. în sim­ Chirurgul care a efectuat operaţia I ii iunie, doi savanţi de la Uni- Teoria cîmpurilor a determinai în lă a materiei este influenţată de to­ mene curioase. Dat fiind că gravi-,
era păstrat uleiul şi alte obiecte le­ bioză cu fratele său geamăn. a făcut următoarea declaraţie : „Pre­ vei’sitaten din Cambridge, Frod Hoy­ mod inevitabil modificarea teoriei talitatea materiei din Univers. De laţia esle pentru Hoyle şi Narlikar.
gate de valorificarea măslinelor. Neobişnuita inlimplare a fost des­ zenţa l'etuşilor paraziţi este extrem le şi J. V. Narlîknr, (acesta din urmă generale a gravitaţiei. Cîiul sc vor­ aici se deduce că masa unei parti­ legală de cantitatea de materie p’ f-
Măslinul are un lemn extrem de coperită acum citcva zile, cînd acu- de rară După părerea multor au­ de origină indiană), au prezentat la beşte astăzi despre gravitaţie şi se cule de materie, departe de a fi o zentată in Univers, constanta gravi­
zind dureri violente în
abdomen,
dur. Din această cauză, el creste omul s-a hoturit să sc interneze in tori. probabilitatea unui asemenea Londra, la ,,Royat Society for Advan- laee o referire la exemplul dat mai proprietate intrinsecă particulei, de­ taţională G ar căpăta o altă valoare
foarte încet si trăieşte multe secole spital. Medicii l-au supus unei serii eveniment este de doi la citcva mi­ ccment of Sciences" rezultatele stu­ sus, adică la interacţiunea dintre rivă din acţiunea întregii cantităţi (mai precis 2), iar Soarele ar fi aşa­
In Grecia, cl este copacul cel mai dc examene, şi radiografiile au ară­ lioane. dar aproape întotdeauna fe­ diilor asupra gravitaţiei Ipotezele Soare si Pămînr, sc spune inai pre­ de materie prezentă in Univers Mo­ dar de sute de ori mai luminos, aşa
valoros, fiecare măslin fiind cadas- tat că este \orba dc un eorp străin tusul este mort si seamănă cu o celor doi savanţi au produs un larg cis că, ambii aştri fiind înconjuraţi dificarea spaţiului-timp se datoreşte îneît Pămîntul ar li prefăcut in
Irat, iar tăierea lui, interzisă. Starea masă tumorală In cazul nostru fe­ răsunet Sn lumea ştiinţifică. de cîmpuri gravitaţionale, există o nu cantităţii de materie prezentă în- scrum. Cealaltă consecinţă este spul­
caic se afla în abdomenul bolnavu­ interacţiune intre cele două cim
ţăranului grec de pe continent şi din lui. Ei au holărît să-l opereze si des- tusul a fost viu si a rămas viu şi Dintre toate forţele care acţionea­ puri. tr-im anumit loc, ei întregii canti­ berarea oricărei teorii a vidului, dat
insule — este socotită după numărul cliizind abdomenul an avut o sur­ cilv'A timp după extirparea sa din ză la distanţă, gravitaţia este cca Respingerea interacţiunii instan­ tăţi dc materie din Univers. Teoria fiind eă nu este posibil să se con­
mai cunoscută şi poate fi observată
lui Hoyle si Narlikar se reduce la
ceapă nici o acţiune locală decit dacă
abdomenul fratelui geamăn".
măslinilor pe care îi posedă. priză : „corpul străin" era un fetus imediat in orice moment al expe­ tanee a fost acccptaiă de Einstein şî, teoria generala a relalivitălii lui are loc între două particule. De aici
rienţei zilnice. Pe de altă parte, sc deoarece interacţiunea instantanee a Einstein numai în cazul in care ra­ reiese eă leori.a lui Hoyle şi Narli­
ştie că la nivelul cosmic gravitaţia lost explicată ca o proprietate a ma­ portul dintre particula considerată kar ne permite să apreciem Univer­
teriei, Einstein a formulat o teorie
joacă un rol extrem de important.
şi restul materiei prezentă in Univers
sul sub forma unei interacţiuni con­
i lest tivim aparţine lui Newton. Să ivj închi­ a gravitaţiei, cunoscută sub numele stantă masa. stante între toate particulele de ma­
Prima teorie despre gravitaţie îi
răminc constantă, adică ramîne con­
de teoria generală a relativităţii, in
c z un (ap neg.ru două obiecte care gravitaţia este considerată ca Teoria generală a relativităţii (teo­ terie prezente in cl si, pc nceîSsti:
puim că avem in faţă
bază, să formulăm noi ipoteze des­
I — aşezate la o anumită distanţă, de o proprietate a factorului spaţiu- ria gravitaţională a lui Einstein), ca pre transformările care au loc în
acesl tap tînăr a lost musafirul labo­ fii Rod na. alături dc a IU iezi dc ca­ exemplu, Soarele şi Păinîntul. Amin- timp. Particulele de materie se mis­ şi teoria graviiăjii lui Newton Univers.
Cnprn neagră esle un animal deose­ ratorului veterinar din Deva. De aici pră neagră duşi acolo din Retezai. două sînt atrase unul de altul. Aceas­ că potrivit unor linii drepte în spa-
bit de sperios şi în acelaşi timp rar. a Inst transportat apoi spre patria lui, Aceaslu, in scopul refacerii electivu­ tă atracţie reciprocă, care in ter­ ţ.iu-timp, dar deoarece spaţiul-timp
Ităind in cele mai neumblate şi liniş­ lui dc capre negre din acea parte a meni proprii se numeşte interac­ este modificat de prezenţa materiei,
tite locuri: pc stinciic munţilor, uc In lumea stincilor şi a sălbăticiei. O r­ ţiune, este instantanee. Prin expre­ traiectoria apare curbă. In cazul in­ Experienţe pentru protejarea pasagerilor
piscuri sau in păduri pitice de jc:)i. ganele silvice dc la DR.E.P. Deva. tării, electiv pierdui în ptimclc de­ sia „interacţiune instantanee" se în­ teracţiunii Pămînt—Soare, PăminUiI,
Simfonic acesteia sini deosebii dc ti­ ia colaborate cu cele ale Comisiei cenii ale secolului nostru. ţelege câ interacţiunea are loc in -ca oricare altă planetă, s-ar mişca în cazul accidentelor de aviaţie
ne. Pc om îl simte dc la o marc dis­ monumentelor naturii au luat măsuri ing. IA COR TRAI AN mod direct, fără să ţină scama de după o linie dreaptă in spaţîii-timp,
tantă, rclrăgindu-sc repede din ra/n dc transportare a acestui (ap in Mun- cercetător ştiinţific factorul timp, atracţia dintre două dar deoarece acesta este modificat
vederii lui. Cu greu ifi închipui că corpuri neavînd altă cauză decit dc prezenţa materiei, Păminlul des­ Marile companii de transporturi un fel de sac (balon) din material
s-ar puica prinde. Totuşi, in unele ca­ faptul că aceste corpuri sint alcătui­ crie o orbită eliptică in jurul Soa­ aeriene, cît si marile uzine dc avioa­ plastic aşezat în speteaza fotoliilor.
zuri ca poale li prinsă. te din materie. Aşadar, gravitaţia relui. ne sînt preocupate în gradul cel mai In timpul căderii sau în cazul unei
Un fap negru (care se vede în Io- a fost înţeleasă de Newton ca o Această explicaţie arc meritul de inalt de modalităţile de salvare a ciocniri, pilotul poate, prin apăsarea
vieţii pasagerilor in cazul unor ca­
tcqialia alăturată) a fost prins în di­ proprietate a materiei, iar legea gra­ a confirma părerile tradiţionale des­ tastrofe aeriene unui bulon să determine umplerea
mineaţa zilei dc 14 octombrie ac. In vitaţiei formulată în felul următor: pre mecanica cerească şi, în acelaşi acestor saci cu aer. Experienţa a-
Retezai. Dc la punctul de obsetvaiic „..forţa de atracţie dintre două par­ timp, de a înţelege gravitaţia new­ Printre multe experienţe efectuate mintilă a arătat că „pasagerii" care
din Gura Zlata (Parcul National Rete­ ticule de materie este direct pro­ toniană ca un caz particular. ln- în acest sens se numără si o catas­ călătoreau cu faţa in direcţia zbo­
rului, rezemîndu-se pe sacii umpluţi
zat) am zării un [ap negru ce cobora porţională cu produsul maselor lor tr-adevăr, cind modificarea spaţiu- trofă provocată, intenţionat, unui
din pădure spre Riul Mare. tmpteună si invers proporţională cu pătratul lui limp din cauza prezenţei mate­ avion Douglus DC-7. în interiorul cu aer, au „scăpat" cu viaţă, în timp
cu paznicul C.M N. Babău loan şi c//i* distanţei dintre ele". riei este deosebit de redusă, aşadar căruia au fost plasaţi mai mulţi pn- ce aceia care călătoreau fio aşezaţi
va muncitori am reuşii să-l înconju­ Ir. ciuda simplităţii sale aparente, atunci cind nu există (cum se spune sageri-mnnechine Avionul a fost di­ (u spatele, fie eu faţa spre una din
răm la malul ţiului. Speriat dc noi a teoria lui Newton, încă dc la sfîr.şi- în mod mai riguros) un cîmp gravi­ rijat prin radio deasupra pustiului laturile avionului, nu au fosi pro­
sărit in apa rhihii. Dc indală ce a lu 1 secolului trecut, s-i dovedit a fi taţional foarte puternic, interacţiu­ Arizonci, unde s-a provocat catas­ tejaţi de sacul cu aer. Problema cca
ajuns la curenţii puternici ai riuhti insuficientă pentru a explica uncie nea se va infăţişa ca determinată trofa Ritul pe rînd, au fost scoase mai importantă, care nu a lost încă
s-a întors la mal unde a pulul li imo­ fenomene Dacă se consideră dc e- de masa celor doi corpi, cu alto cu­ din uz elicelo, terenul de aterisaj, soluţionată, este pericolul incendie­
bilizai şi astfel prins Era un fap sub- xemplu donă sarcini electrice, inter­ vinte va confirma ecuaţiile lui New cele două aripi, pentru ca în cele rii avionului. In rezervoarele sale
adull, dc 1.5 ani. aliat înlr-un stadiu acţiunea lor iui va putea fi instan­ ton. dîn urmă aparatul să ia foc. Catas­ s-a pus nn lichid colorat, care, prin
avansat dc năpirlirc, culoarea părului tanee, din momentul în care acţiu­ Teoria lui Uoyle si Narlikar esle trofa era deci completă. Focul a fost felul cum s-.i împrăştiat în timpul
bătind In negru pe spa/c, pc picioare, nea se propagă cu viteza luminfî, mult mai complexă şi. după părerea stins înainte de n arde întregul a- prăbuşirii, a peionis să se tragă une­
le concluzii privind răspindirea com­
pc cap şi pc coadă mai pronunţat, iar adică eu o viteză finită şi deci in­ unor oameni de ştiinţă, mult mai parnt şi, examinindu-sc pasagerii, bustibilului in caz de «accident.
şi
confecţionaţi din sîrmă de oţel
pc burtă mai păstra urmele coloritu­ ii-un timp determinat. Această idee, satisfăcătoare. In timp ce gravitaţia cauciuc, s-a constatat pe baza apa­ Deocamdată, marile companii de
deja exprimată de Gauss in Jâ45,
lui dc vară. Lungimea corpului atin­ lui Newton este o proprietate a ma­ ratelor instalate in cavitatea lor to­ navigaţie aeriană si fabricile con­
urma să-l determine pe Maxwell să teriei r.i aceea a lui Einstein o pro­ structoare dc avioane continuă ex­
gea 100 cm. şi avea o greutate dc racică că mulţi „supi avieţuiseră"
studieze mişcarea sarcinilor elertro- prietate a spnţiului-timp, teoria lui perienţele cn sacul cu aer, pentru
circa 25 kg. mr.guclicc şi distribuirea lor în timp, Hoyle şî Nariikar este o proprietate catastrofei. a găsi modelul cel mai potrivit care
După citcva orc de călătorie cu un teoretizând formarea în consecinţă a e Lmivcrsului Ea are dublul merit De mare ajutor au fost anumite să ocrotească intr-un grad cît mai
camion al I.C.P., şantierul Retezai, (impurilor electromagnetice. de a veni ca o completare a teoriei instalaţii de protecţie şi în special ridicat pe călători.