Page 57 - 1964-11

Reyicnsl-a
H u n r'cio fi^ -D ^ v a
P R O LET A R I DIN TO A TE Ţ Ă R IL E, U N 1Ţ I-V A I
C IT IŢ I PLENARA COMITETULUI REGIONAL

IN N U M Ă R U L PENTRU CULTURĂ SI ARTA
D E AZI
o Schimb dc experienţă la Ieri. în sala Clubului sindicatelor treprinderii cinematografice regio­
Hunedoara : Durabilitatea oa­ din Deva, a avut loc plenara Com i­ nale de stat, a prezentat raportul :
lelor de turnare la otclării tetului regional pentru cultură şi „Contribuţia activităţii cu filmul la
poale fi mărită : artă Ea plenară au participat tova­ educarea socialistă a oamenilor mun­
O Prin unităţile comercia­ răşii Ghcorglic Vusdca, secretar al cii dc la oraşe şi sate*.
le din oraşul Brad : Exigen­ Comitetului regional Hunedoara al Participanţii la plenară, in discu­
tele, pe deplin satisfăcute ; P.1M.IE, Cornel Stoica, vicepreşedin­ ţiile purtate, au făcut o scrie de pro­
» / socialism ulm Cărţi noi ; te al Comitetului executiv al Sfa­ puneri pe marginea celor două ma­
O
O Agendă tului popular regional, vicepreşedinţi teriale prezentate.
(pag. 2-a ): şi secretari ai comitetelor executive In încheierea lucrărilor plenarei a
im ^ lG A N Al COMITETULUI REGIOHAL HUNEDOARA AL PMR. SI Al perienţa înaintată — larg răs­ orăşeneşti, activişti culturali din re­ luat cuvîntul tov Gheorghe Vuş-
ale sfaturilor populare raionale şi
O In unităţile agricole : E x­
dea, secretar al Comitetului regio­
pândită giune. nal Hunedoara al P.iM.R.
(pag. 3-a) ; In cadrul plenarei, tov. Ion Pir- Plenara a adoptat planul de mă­
O Dc peste hotare van, secretarul Comitetului regio­ suri al Comitetului regional pentru
ANUL XVI. NR. 3076 MIERCURI 18 NOIEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a). nal pentru cultură şi artă, a pre­ cultură şi artă privind intensificarea
zentat planul dc măsuri al comi­
tetului pentru perioada de iarnă, iar activităţii cultural-cducativc în pe­
tov. Horovitz Emerik, directorul În­ rioada dc iarnă.
d i n c r o n i c a Î n t r e c e r i i Noi tipuri La drum, cu tonaj sporit

de maşini „ Trecuse de ora douăsprezece, cîrxd — înţeleg despre ce-i vorba. Cit
a sosit în slaţia Simeria-triaj trenul supratonaj aveţi ?
BRIGĂZILE de marfă nr. 2.700, încărcat cu căr­ — 258 tone.
de frezat bune din Valea Jiului, pentru di­ tul Viorel Rusii. împreună, au chib­
Mecanicul se întoarse spre fochis­
ferite localităţi ale patriei. Din sta-
RANDAMENTELOR cărcat cu cărbune, urma să-r*i con- zuit asupra greutăţilor ce Ic implica
tia Simeria-triaj, trenul marşrulă în­
remorca rea completă a trenului şi
Industria constructoare dc maşini linuie drumul la Coşlariu. In mod asupra posibilităţilor ce le aveau la
ÎNALTE a pus recent în fabricaţie de scrie obişnuit, operaţia de schimbare a îndeminâ. Mecanicul se ivi apoi din
noi tipuri de maşini dc frezat In­
nou la fereastra marchizei :
locomotivei dura numai cîtcva mi­
tre acestea se numără maşina uni­ nute. De data aceasta iniei vine însă — Ne-am hotărit să remorcăm în­
versală de frezat destinată opera­ un element nou ce punea la încer­ treg supralonajul. Vă asigurăm că
Cronica întrecerii socialiste din ţiilor de frezarc pentru lucrări de vom respecta întocmai graficul de
marele bazin carbonifer al Văii fabricaţie individuală sau de seric. care iscusinţa şi priceperea ceferiş­ circulaţie.
tilor şimerieni. Trenul avea un su-
Jiului consemnează de la o zi la Comenzile maşinii sint automate. Lin pratonaj dc 258 tone. După ce toate amănuntele au fost
alia noi si însemnate succese pc alt tip dc freză este cea verticală. Desmembrarea supralona jului din puse la punct se dădu plecarea în­
frontul sporirii producţiei de căr­ Construcţia ci robustă permite uti­ corpul trenului era o operaţiune di­ cet, gemind sub povara miilor de
bune. Aproape că nu există sec- lizarea sculelor care asigură o mare ficilă. Toate liniile triajului erau tone. trenul se urni din loc şi
lor sau exploatare In care mine­ productivitate in operaţiunile dc aş- ocupate cu sule dc vagoane. Altă se­ treptat îşi .spori viteza.
rii să nu înregistreze zilnic rea­ rie de trenuri îşi anunţaseră sosirea. Operatorul R.C. comunică impie­
lizări din cele mai frumoase. chierc a metalelor cu mare rezis­ Impiegatul de mişcare L Cioancă, gaţilor de pe secţia Simcria-Coşla-
tenţă. cumpăni pe-ndelcte situaţia. învă­ riu supratonajul şi lungimea trenu­
La Uricam, in fruntea Întrecerii lui cu privirea triajul plin de va­ lui nr. 2.700, apoi urmări cu aten­
se allă din nou şeful de brigadă Pentru lucrările de sculărie au iu- goane. Apoi, vreme de cîleva cli­ ţie mersul trenului pe graficul de
Constantin Sorescu. După o peri­ ceput să se fabrice două maşini de pe, în mintea lui s-au succedat cu circulaţie. In timpul acesta, pe lo­
oadă in care a lucrat la deschi­ frezat speciale. Una din ele poate fi repeziciune mai multe soluţii. Se comotivă sc da dea lupta cu minu­
derea de noi abataje, Sorescu şi folosită în jurul mesei dc lucru dc opri la singura posibilă în această tele. fiecare clipă era preţioasă.
ortacii săi înscriu pe graficul în­ la un tablou dc comandă, iar cea­ situaţie si (ară să mai zăbovească, Mecanicul C arab ă şi fochistul Vio-
trecerii cel mai înalt randament laltă are o posibilitate dc rotire dc se îndreptă spre locomotiva 230.103 red Rusu cunosc bine preţul timpu­
din toată Valea Jiului — 11 tone 90 grade în ambele sensuri. ce urma să remorce trenul cu căr­ lui. Dc aceea foloseau cu iscusinţă
forţa vie a trenului, ţinînd seama
de cărbune pe post. Care este „se­ bune pînă la destinaţie. de starea liniei. Una după alia sta­
Discuţia cu mecanicul Cornel Că­
cretul” aceslui procent record? Caracteristic pentru toate aceste iască a fost scurtă : ţiile rămâneau în urmă, iar impie­
noi maşini dc frezat este înaltul ni­
Brigada minerului Sorescu a pre­ — Tovarăşe mecanic ! Mai sînt gaţii dc mişcare raportaţi gara rea
gătit singură 6 abataje cameră, vel tehnic Ia care sint realizate, şl cîleva minute pînă la plecarea tre­ şi plecarea la timp a trenului.
Intr-un nou panou din sectorul II universalitatea tor, avînd posibilităţi nului. Ca să efectuăm manevrele La ora stabilită, trenul a sosit
Toate aceste abataje sint deservi­ largi de întrebuinţare în operaţiile necesare pentru .scoaterea supralo- în slaţia Coşlariu...
te numai ,de brigada sa. In loc de dc frezare folosite in industria con­ najului, nu mai avem timp. In plus, EIMIL CKliŢU *
impiegat de mişcare
6 brigăzi dte le-ar deservi in mod structoare dc maşini. liniile sînt toate ocupate. La co­ (Material trimis în cadrul
să fie
aşteaptă
coaşă alte trenuri
normal. Noile fronturi de lucru triate. Aşa că m-am gindit că Sin­ concursului corespondenţilor
sint In aşa fel amplasate Incit (Agcrprcs) gura soluţie ar fi să... voluntari)
permit evacuarea cărbunelui pe
un singur colector, dotat cu un „IVoba e bună !". O confirmă întreaga echipă a lui Constantin Cur-
crater puternic Lucrind in acest laciu dc la O S M II a C. S. Hunedoara.
mod. brigada foloseşte mult mai
judicios timpul de lucru, realizind CUM AJI PREGĂTIT DESCHIDEREA
cicluri de producţie mult mai scur­ ANCHETA
te De asemenea, se asigură ex­
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui După zece luni de activitate NOASTRĂ
şi
ploatarea raţională a stratului
cocsificabil. Ar mai fi de adăugat iNVÂTÂMiNTULUI AGROZOOTEHNIC ?
un amănunt semnificativ. Acest
înalt randament se obţine zilnic Recent, colectivul Atelierelor cen­ luni, care au trecut, lucrările efec­ Ne aflăm in preajma deschiderii unui nou an in invătăminlul agro­ cimp Tot cu acehişi profil vor mai planşe cu profil zootehnic In prezent
In preabataje. Cind se va trece la trale de reparaţii din Alba lulia, a tuate au fost de bună calitate. zootehnic de masă. Cei aproape 20 000 de colectivişti din regiunea noa­ funcţiona un cerc anul II şi unul anul se aşteaptă sosirea caietelor, creioa­
făcut bilanţul primelor 10 luni de
Faţă de sarcinile anuale,
planul
lucrul efectiv In abataje, brigada activitate din acest an. Din situa­ producţiei globale a fost îndeplinit stră care vor fi cuprinşi in această formă de îmbogăţire a cunoştin­ 1 In felul acesia majoritatea colecti­ nelor şi celorlalte rechizite procurate
este hotărită să ridice randamen­ ţiile statistice încheiate rezultă că in proporţie de 97,2 la sută, iar al ţelor despre cultura plantelor de clmp, eullivarea legumelor, creş­ viştilor legaţi do activitatea de pro­ de către gospodăria colectivă.
tul zilnic la 13 tone de cărbune s-au obţinut succese însemnate pc producţiei marfă in proporţie de 9G,8 terea animalelor, etc. vor avea din nou contact cu cărţile de specia­ ducţie ce se desfăşoară in gospodărie Pentru a înlesni mobilizarea colecti­
pe post. linia sporirii productivităţii muncii, la sută. Lucrul acesta dă temei co­ litate, planşele, diafilmele şi alte materiale didactice. In majoritatea vor fi cuprinşi la invătăminlul agro­ viştilor la şedinţele de cerc şi pentru
Pe urmele brigăzii luî Sorescu care a atins o creştere de 9,7 la lectivului să afirme că sarcinile dc unităţilor agricole au fost luate măsuri pentru legarea cunoştinţelor zootehnic de masă. Sintem siguri că a evita deplasările inutile de la un
au pornit numeroşi alţi mineri. sută iată. de, sarcina planificată..' plan.pe întregul an vor fi realizate predate la invăţăminl de practica producţiei agricole. Despre toate alil pregătirile făcute piuă in prezent sat la altul, cercurile ou fost organi­
zate pe brigăzi şi sate Lectorii aces­
Tot la Uricani. Constantin Rudic şi La aceasla a contribuit in primul mai devreme de cum prevedea an­ aceste uregătiri au început să scrie ziarului colectivişti. ingineri cil şl măsurile de ordin organizatoric tor cercuri vor fi numai din rînriul
Alexandru Pinzaru aplică iniţiati­ rind organizarea mai bună a lucru­ gajamentul iniţial. agronomi şi zoolehnişti, medici veterinari, preşedinţi de gospodării ce urmează a mai (i luate vor asigura specialiştilor Localurile unde se vor
va „Două cîmpuri de cărbune in lui la maşinile-unelte, asigurarea Parale! cu munca desfăşurată colective şi alţi specialişti din. agricultură. In rindurile cc urmează o bună desfăşurare a acestei forme desfăşura cursurile ou fost dotate cu
fiecare schimb, din fiecare aripă asistentei tehnice, pe toate schimbu­ pentru realizarea exemplară a sar­ publicăm răspunsul tov. ing. LIVIU ARDEAN de la gospodăria co­ de îmbogăţire a cunoştinţelor colecti­ sobe şi aprovizionate cu lemne pen­
rile şi la fiecare loc de muncă, or­
de abataj cameră" şi obţin 8-10 ganizarea şi desfăşurarea Inlrecerii cinilor de plan pe anul în curs, în lectivă din Boz, raionul Ilia, trimis redacţiei in cadrul anchetei viştilor In ce constau aceste pregă­ tru încălzire, s-au revizuit geamurile
tone de cărbune pe post. Aceleaşi socialiste pe brigăzi si echipe. Ri­ .ateliere se fac intense pregătiri pen­ noastre: „ Cum a(i pregătit deschiderea invăţămlniului agroioo- tiri si măsuri? şi uşile ele.
randamente le obţin şi brigăzile tru producţia anului viitor. Măsurile tehnic?" O mare alenlie se va acorda şi in
conduse de Aurel Cristea, Pnvel dicarea pregătirii tehnico-profesio- cuprinse în planul de pregătiri sint In afară de recrutarea şi înscrierea acest an de invăţăminl legării pro­
Deliu şi Victor lancu dc la Ani- nale a muncitorilor a permis exe­ colectiviştilor pe -cercuri şi ani. in blemelor teoretice Însuşite la cursuri
noasa, Ştefan Ganlz de la Vulcan cutarea în flux a reparaţiilor, ceea îndeplinite aproape integral. Maiş­ Lecfiile—strîns legate atenţia noastră a stat şi procurarea de practica muncii în gospodărie, pe
şi Ion Cişlaru de la Pelrila cc a dus la creşterea productivităţii trii Manole Josan, Nicodim Ordean, manualelor, a planşelor şi a celorlalte bază dc demonstraţii şi aplicaţii prac­
Gheorghe Josa, muncitorii loan materiale didactice. Astfel, 90 la sulă tice. In acest scop s-au pregătit mo­
Minerul Slelan Laszlo, din sec­ muncii. Pe această bază au fost ob­ stre de diferite plante, aparate de
torul Iii Pelrila, autorul iniţiativei ţinute importante sporuri de produc­ Drâghici, Simion Moldovan, losif de practica gospodăriei noastre din cursanli vor avea manuale, uşu- măsurat greutatea hcctolilrică a ce­
„Două cîinpuri de cărbune in fie­ ţie. In perioada amintită sarcinile la Pop, loan Bucur şi alţii ca ei sint rlnd prin aceasla procesul de studiu realelor şi pentru stabilirea grăsimii
care schimb, din fiecare aripă de producţia marfă şi globală au fost in fruntea acestor acţiuni. In gospodăria noastră, ne scrie to­ ces in practica agricolă. In noul an de individual. De asemenea, au fost pro­ la lapte şi altele. In acest fePfiecare
abataj cameră", cu toate greutăţi­ varăşul ing. LIVIU ARDEAN. creşterea invătămint, care se va deschide curate şi un număr de 40 planşe pri­ lect»e va fi exemplificată cu faple şi
le de zăcămfnt, a atins In primele depăşite cu 17,43 la sută şi respec­ 10AN TO Tin de la un an la altul a producţiei ve­ In cuiind, numărul colectiviştilor- vind cultura griului, porumbului, car­
10 luni ale acestui an un randa­ tiv 12.7 la SLitâ. In toate cele zece economist getale şi animale este si o urmare fi­ cursanti va fi mai mare fată de anul material din cadrul gospodăriei noa­
ment mediu de aproape 7.5 tone rească a faptului că In cadrul invălă- trecut. Astfel, vor funcţiona un cerc tofilor şi florii-soarelui, precum şi stre colective.
pe post. minlului agrozootehnic de masă co­ anul III cu profil zootehnic, un alt
lectiviştii se străduiesc să-şi însuşea­
cerc tot anul III unde sc vor studia
Brigăzile randamentelor înalte IVimdria întregului colectiv scă noi cunoştinţe şi le aplică cu suc­ probleme aie culturii plantelor de
păşesc in fruntea întrecerii socia­
liste. Inaintind rapid în adincuri.
Vizitatorii Expoziţiei realizărilor moderne şi elegante a confecţiilor
ele deschid drum larg spre succe­ economiei naţionale au poposit în­
se noi şi Însemnate tuturor mi­ delung la standul eu exponate de sînt pe deplin meritate. Aceleaşi a-
in
precieri le fac şi cumpărătorii
nerilor din Valea Jiului blănărie. Printre acestea se află şi magazine despre produsele fabricii CARNET CULTURAL
produse ale Fabricii „Vidra" din
L. M AGUREANU „Vidra". Ele sînt rodul strădaniei
Orăştie. Aprecierile unanime la a- depuse de muncitorii fabricii, prin­
dresa calităţii blănurilor, a liniei tre care Anton loan. Romulus Bu-
uea, Carol Vinczler. Cornelia Ştef.
Rnsalina Laszlo. Maria Belea. Za- „/// cînt ţară d o i “
CRESTE PRODUCTIVITATEA MUNCII l.aria Cindea, Teodor Cibian. Maria
Dodnar şi alţii care s-au străduit
au
Artiştii amatori din Lupeni
să execute lucrări numai de bună lost recent oaspeţii' locuitorilor din răsplătit cu vii aplauze punctele din
program., De un succes deosebit s-au
A mai rămas puţin pînă la sfîrşii- şi economiile suplimentare la preţul Bărbătenî Ei au prezentat-aici pro­
tul anului. Colectivul Exploatării de cost in valoare de IGO.OOO lei calitate. gramul „Iţi cînt ţară doinele”. bucurat soliştii vocali Maria lancu,
miniere Muncelul Mic analizează obţinute de acest harnic colectiv. Eforturile întregului colectiv s-au Spectatorii, care şi de astă dată facob Moldovan şi Maria Ciupei.
EUGEN POPA
activitatea de producţie şi pe baza Prin urmare este firesc ca şi de soldat cu uh frumos succes. Cele 10 au umplut sala de spectacole,, au corespondent
experienţei ciştigate face temeinice acum înainte să se acorde o aten­ procente cu cit a fost depăşit planul
pregătiri pentru producţia anului ţie deosebită creşterii productivităţii
viitor. muncii. O primă măsură luată în producţiei globale în primele 10 luni Prietenii cărţii
In mod deosebit, accentul se pune această direcţie este normarea lu­ ale anului înseamnă mai multe con­
pe extinderea şi in anul care vine, crului la excavarea şi distribuirea fecţii livrate unităţilor comerciale Zi dc zi în evidenta bibliotecii
a folosirii prefabricatelor de beton rambleului în subteran. si mai multe semiprodnse expediate centrale orăşeneşti din Petroşani tecile bibliotecii au fost înregistraţi
la susţinerea lucrărilor miniere ver­ Continuitatea succeselor va fi asi­ fabricii „Republica" din Bucureşti apar nume noi. Tot mai mulţi sint peste 2.700 de cititori care, In ace
eaşi perioadă, au lecturat mai mult
ticale, paralel cu armarea metalică gurată şi prin pregătirile minuţioase acei care îşi petrec orele libere în de 42.000 cărţi.
a galeriilor. Noul procedeu de ar­ ce s-au făcut în vederea iernii. Au peste sarcinile stabilite. preajma cărţilor de literatură teh­
mare, precum şi omogenizarea echi­ fost revizuite şi reparate instalaţiile Demn de remarcat este faptul că nică, politică, ştiinţifică sau bele­ Numărul mare de volume lectu-
pelor şi brigăzilor, au permis mine­ de ventilaţie şi aer comprimat, s-au si în această lună planul de pro­ tristica. 1 ’ ' rate se datoreste şi activităţii ce­
rilor ca în primele zece luni ale a- asigurat stocuri de materiale şi scule ducţie a fost îndeplinit zi de zi. Prin acţiunile cu cartea organizate lor 15 biblioteci de casă şi a celor
nului acesta să sporească producti­ în cantităţi îndestulătoare. Lucră­ produsele livrate trecînd cu succes aici. care se bucură de mult suc­ 30 de cercuri de citit existente în
oraşul Petroşani.
vitatea muncii cu 8,2 la sută peste rile de pregătiri miniere au un a ces. amintim serile literare, simpo­
sarcina planificată, fapt ce a făcut vans serios, asigurând continuu (ronl examenul exigent de calitate. zioanele şi consfătuirile cu cititorii. I. C H IR A Ş
ca planul producţiei globale să fie de lucru productiv De la începutul anului, în carto- corespondent
realizat în proporţie de 102,19 la O. TODSECH ( IU LIU D ICIJ
sută. La ‘cele arătate putem adăuga corespondent corespondent
Spectacol reuşit
menea expoziţie, cu un bogat sor­ Formaţiile artistice ale căminului tori, a avut un repertoriu bogat şî
timent de prăjituri a fost deschi­ cultural din Vîlcelele Rele, raionul variat, oferind celor prezenţi o sea­
să la cofetăria „Carpali" din Pia­ Haţeg, au prezentat în localitate un ră de odihnă plăcută şi educativă.
spectacol reuşit la care a participat Formaţiile artistice ale căminului
ţa Unirii. Tot în oraşul Deva, la un mare număr ,de colectivişti. Pre­ cultural din Vîlcelele Rele vor con­
bufetele „Expres" şi „Lactovege- gătit si condus cu competenţă de în­ tinua să prezinte spectacole şi în
tarian” sînt organizate în prezent văţătoarea Minerva »Lâscoi, specta­ satele şi comunele vecine.
alte două expoziţii de artă culi­ colul, la care sî-au dat concursul
H Zilele aceslea în: oraşele re­ cerinţelor şi propunerilor aces­ nară cu preparate proprii şi bău­ brigada, artistică* de agitaţie, echipa IO AN THIRT
giunii Hunedoara s-au des- tora. In acest scop, conducerea turi. dc dansuri, solişti’ vocali şi recita­ corespondent
.chis ■ lectoratele cu femeile,'orga­ cooperativei meşteşugăreşti „M o­ In cursul acestei luni vor mai fi
nizate de comitetele raionale şi ţul" din Brad a organizat în sala organizate asemenea expozilii la Şezătoare literară
orăşeneşti ale femeilor. cinematografului Steaua roşie din restaurantul din slaţia C.F R. Si-
In oraşul Hunedoara s-au des­ localitate o consfătuire cu popu­ meria, în oraşul Cugir şi Ia pati­ La Clubul sindicatelor din oraşul profesor Aurelia Zsigmond a vorbit
chis 7 din cele 9 lectorate. Ele laţia La consfătuire, tov. Dumi­ seria din cvartalul „23 August"- Simeria a avut loc duminică o şe­ despre „Dragostea în poezia lui
cuprind un număr de 545 femei. tru Moşneag, vicepreşedinte al Deva zătoare literara cu tema : „Georgc George Coşbuc" după care, în par­
In oraşul Petroşani la cele 22 lec­ cooperativei, a prezentat un refe­ Coşbuc”. In deschiderea progra­ tea a doua a programului au urmat
torate s-au înscris 1 320 femei. Cu rat privind activitatea secţiilor. E8ln sala clubului muncitoresc mului tovarăşul profesor M ncn exemplificări, constind din recitări
ocazia deschiderii lectoratelor au Apoi s-a prezentat o paradă a din Petrila, elevii şcolii ge­ Munteanu a vorbit despre „Coşbuc, şi interpretări de cîntece pe versu­
fost făcute expuneri despre reali­ modei cu modele de încălţăminte nerale de 8 ani au prezentat în omul şi poetul", cu caic prilej a rile poetului. Au recitat Moise Ale-
prezentat viaţa şi activitatea poetu­
xandroni, Adrian Moţoc, Aurel Ma-
zările obţinute în cei 20 de ani şi îmbrăcăminte pentru sezonul de fata a peste 600 de spectatori un lui. Tovarăşul profesor Florean rînescu şi alţii, melodiile fiind in­
de Ia eliberarea patriei, despre po­ toamnă-îamă. frumos program de cîntece, dan­ Cioară a reliefat apoi „Natura în terpretate de Nicoleta Naihart, Teo­
litica partidului de industrializare BŞ$Î în toamna acestui an, In- suri si recitări. Strădaniile micilor poezia lui Coşbuc", analizmd . cele dor Moldovan şt grupul şcolar ‘ al
a tării şi altele. "treprinderea de alimentaţie artişti amatori au fost răsplătite mai semnificative pagini din crea­ elevilor Şcolii medii din Simeria.
Consfătuirile cu populaţia sînt publică — Deva a organizat ex­ de cei prezenţi în sală cu vii a- ţia poetului în care sînt descrise IO SIF M ER CEA
® u n mijloc de cunoaştere a poziţii de artă culinară. O ase­ plauze. frumuseţile naturii. In încheierea directorul Clubului sindicatelor
primei părţi a şezătorii, tovarăşa din Simeria PEISAJ DIN RETEZAT