Page 58 - 1964-11

P a g . 2 Nr. 3076
D r u m u l s o c i a l i s m u l ^ !

SCHIMB DE EXPERIENŢA HUNEDOARA G.ft.C. TOieŞFI: R p s t u l

de corespondenţi
Durabilitatea oalelor de turnare voluntari ne informează

la oţelării poate fi mărită Oblîgafiile confracfluale sum insemnate cantităţi de produ­
se de la.grădină. Printre producţiile
îndeplinite livrate se numără : 32.856 leg ardei
gras, 14.854 leg gogoşari. 10.000 kg
Maistrul Leonlin Curteanu era de experienţă intre furnizori şi bene­ operatiune grea. Mult mai avantajos In gospodăria noastră colectiva a- roşii. 23.794 kg var/u de toamnă
foarte ocupat. Sarcinile ii cer să fie ficiarii de produse refractare de la ar fi dacă s-ar produce cărămizi cu chitarea la timp n obligaţiilor faţă ctc. Mai avem de livrat însemnate
mereu in mijlocul oamenilor, iar co­ olelăria Martin nr. 2. Ca urmare, in o anumită înclinaţie la un cap. E o de stat este considerată ca o ches­ cantităţi de rădăcinoase. Veniturile
muniştii din hala de turnare i-au în­ luna octombrie a venit prima serie de problemă deslul de complicată deoa­ tiune de cinste. Consiliul de con­ reaiixaie pînă la 1 no rmbrie din PDiN U N IT Ă Ţ IL E . S A L E DIN O B ^ Ş E U
credinţai o misiune importantă in ca­ oaspeţi, iar la începutul acestei luni rece pentru fiecare rînd de Înzidire ducere s-a îngrijit ca atît în cam­ vi nza rea legumelor şi zarzavaturi­
pania dc vară cit şi în cea dc toam­
drul organizaţiei de partid. Pe lingă altă scrie. Sini muncitori şi tehnicieni ar trebui olt sortiment de cărămizi. nă. predarea produselor contracta­ lor se ridică la 217.507 lei. D E V A S l M E R l A S I C U G I R .
toate acestea, mai avea şi oaspeţi. A- de la majoritatea fabricilor de pro­ Dar faptul că problema retine alenlia te să se facă paralel cu recoltarea VICTO R ROŞCA
ceştia, care veniseră cu aproape două duse refractare din tară şi n au venit e un lucru bun O rezolvare bună se lor. In felul acesta am reuşit să pre­ brigadier CONFECŢII DIN UNA Şl BUMBAC,
săptămini in urmă din diverse părţi in calitate de viziialori sau observa­ va găsi cu siguranţă, de vreme ce dăm la timp întreaga cantitate de
ale tării, il inleresau in mod direct. tori O vreme au lucrat împreună cu căutări există. cereale contractată, precum şi ceea BICICLETE CU MOTORAŞE,
Avea motivele lui. De multă vreme zidarii-şnmotori de la olelărie In Jn- Pe parcurs au fost discutate şi alte ce se cuvenea pentru muncile S.M .T. ...şi don zootehnie
la olelăria Martin nr 2 o Combina­ zidirca oalelor. După aceea s-au probleme. Muncitorul Ioan Boloancă De cu rînd, am predat şi întreaga MOTORETE Şl SCUTEPE IMPORT,
tului siderurgic din Hunedoara se schimbat rinduielile: gazdele inzideau de la fabrica de şamot din Azuga şi-a cantitate de cartofi contractata — Din sectorul zootehnic al gospo­
discută despre mărirea durabilităţii anumite oale, iar oaspeţii altele Fie­ exprimat nemulţumirea justificată 188 000 leg. 24.000 leg porumb şi 7.780 dăriei noi am obţinut pină la 1 no­ PIANINE PRODUSE ÎN R P R Şl
oalelor de turnare. La Îndemnul orga­ care grup urmărea să determine ce pentru faptul că nu există suficientă leg Hoarea-soarelui. iembrie venituri frumoase. Numai
nizaţiei de partid, o scrie de zidari inlluenlă are calitatea materialelor alentie lată de încărcarea, descărca­ P A V EL TU RCU ferma de bovine ne-a adus un venit STABILIZATOARE DE TENSIUNE
şciinotori au pornit in căutarea unor refractare şi felul cum se execută in­ rea şi manipularea materialelor re­ preşedintele G .A .C , de 10i .438 lei. Ferma de ovine a
soluţii pentru rezolvarea acestei im­ zidirea Aslle) s-a născut un fel de fractare. Din această cauză unele că­ adus un venit de 95.703 lei. cea de
portante probleme, conştienţi fiind că întrecere pentru ritm şi calitate, dar rămizi ajung la destinaţie cu colturi Venifuri de la grădina
astfel işi aduc aportul cuvenit Ia spo­ foitele s-au dovedii în general egale. rupte sau sparte. CI s-a referit bine­ porcine 21.730 lei, iar de la ferma
rirea şi ieftinirea producţiei de metal Zidarii-şamolori de la olelărie ou ex­ înţeles şi la condiţiile de manipulare de legume... de păsări am realizat venituri care
Intre timp s a stabilit cu precizie că perienţa şi dorinla de a face lucruri n materialelor refractare la olelărie însumează 56.140 Ici.
numărul de turnări la care rezistă fie­ bune. Şi această problemă a fost a- De fapt nu-i singura critică făcută de Recolta de legume şi zarzavaturi
care oală depinde in mare măsură nalizală, dar cele mai multe discuţii oaspeţi la adresa colectivului care a fost în acest an bună. Ca urmare, PETRU TRIPON
colectivist
de două lucruri esenţiale: calitatea s-au purtat in jurul calităţii materia­ pregăteşte oalele pentru turnare. A- am putut livra cooperaţiei de con­ TURIŞTI ŞI SPORŢlVn
materialelor refractare şi felul cum lelor refractare. cest colectiv nu se ocupă suficient de
se face inzidirea oalelor. Prima ches­ — înainte de a veni la Hunedoara curăţenia şi rinduinla care trebuie să
tiune este un imperativ la adresa pro­ — spunea muncitorul Alexandru Lo- existe la locul de muncă. Aproape „B ib lio g ra fie g e o g ra fic ă
ducătorilor de materiale refractare şi Vizitaţi munţii Făgă­
de materiale folosite sau cărămizi noi 1 9 4 4 - 1 9 6 4. R o m în ia “
a celor care le transportă sau le ma­ vasz, de Ia labrica „Răsăritul" din in permanentă există acolo grămezi
nipulează. Cea de-a doua solicită hăr­ braşov — eram convins că fabrica raşului şi
noastră livrează materiale de calita­ aruncate la voia intimplării. Pe de
nicie şi pricepere din partea zidarilor Pentru a veni în sprijinul celor şi date asupra manifestărilor geo­ vestiţi prin farmecul
şamolori de la olelărie. te bună Nu mi-am schimbat această altă parte, uneori mortarul folosit la care studiază geografia s«ju urmă­ grafice internaţionale. Partea a doua
părere, dar constat că unele cărămizi Inzidirea oalelor nu se pregăteşte lor şi prin condiţiile mi­
La olelăria amintită s-au luat mă­ resc cercetările intreprinse in acest a volumului cuprinde informaţii bio­
refractare prezintă diferenţă de gro­ conform normelor tehnice stabilite. domeniu, Societatea de ştiinţe natu­ bibliografice asupra geografilor ro-
suri pentru găsirea unor procedee sime sau nu sint arse în mod uni­ Prin felul cum s-a desfăşurat, rale şi geografie din R.P. Romînă a mini, titlurile periodicelor geogra­ nunate pentru schi şi spor­
mai bune de înzidire a oalelor. Pe a- form. La inzidirea oalelor se inlimpi- schimbul de experienţă a constituit elaborat recent lucrarea intitulată fice din ţară etc. turi de iarnă.
ceastă linie se situează faptul că in nă greutăţi din această cauză. Am să un bun prilej de învăţăminte, alil „Bibliografie geografică 1944—1964. Lucrarea „Bibliografie geografi­
ultimele luni s-ou inzidit 1G oale de discut cu tovarăşii noştri de la con- peniru gazde, cit şi pentru oaspeţi. Romînia" de V . Cucu şi Al. Roşu. că 1944—19G4. Romînia". pnma lu­ Cabanele: Negoiul, Bî-
crare din colecţia „Biblioteca geo­
turnare în spirală. Noul procedeu con­ tiolul de calitate să fie mai exigenţi. Participanţii au reţinut că trebuie După un studiu de sinteză intitulat grafului", ce apare sub auspiciile lea Cascada, Bîlea Lac,
tribuie la scurtarea timpului de exe­ Ca reprezentant al fabricii „Pica- desfăşurate acţiuni mai susţinute „Geografia R.P. Romîne la cca de-a Societăţii de ştiinţe naturale şi geo­ Podragu, Sîmbăta precum
cuţie şi intr-o oarecare măsură Io mă­ şa" din Ploieşti, tovarăşul Dumitru pentru îmbunătăţirea calităţii mate­ 20-a aniversare a eliberării patriei”, grafie din ţara noastră, constituie şi slajiunea balneo-clima-
rirea durobilitălii oalelor. Pe de altă Pirin a trebuit să primească anumite rialelor refractare şi pentru folosirea sint prezentate titlurile lucrărilor un auxiliar preţios în munca pro­
parte, zidarii-şamoloh ou căutat să critici făcute de olclari pentru faptul unor metode corespunzătoare de în­ (articole sau lucrări în volum), apă­ fesorilor, cercetătorilor, bibliografi­ ferică „Păltiniş", vă oieră condijii optime de cazare
execute lucrări de calitate cit mai că fabrica respectivă livrează une­ zidire a oalelor. Sint două cerinţe care rute între anii 1944—1964 asupra lor şi a tuturor acelora care se in­ şi masă.
merită toată atenţia. Rămlne doar ca geografiei fizice şi economice a R.P. teresează de dezvoltarea geografiei
bună. Progresele înregistrate in ur­ ori pilnii de turnare caro nu sini de Romîne, ale cursurilor şi manualelor ca ştiinţă în Romînia şi de activita­ Informaţii şi înscrieri la agenţiile O. N. T.
ma măsurilor Întreprinse nu s-au si­ cea mai bună calitate. măsurile care sc vor întreprinde să-şi şcolare de specialitate editate in a- tea ştiinţifică în acest domeniu în Carpaţi din ţară, precum şi la sediul întreprin­
arate roadele.
tuat insă la nivelul cerinţelor deşi Timp de 12 zile, cit au lucrat la ccastă perioadă, precum şi ale lu­ ultimii 20 de ani. derii balneo-climaterice „Păltiniş" din
s a apelat şi la furnizori ca să livre­ Hunedoara, şi alll participant! la T. ANDREI crărilor privind geografia pe glob (Agerpres) da Tribunei nr. 1, telefon 3712—3713.
ze materiale refractare de calitate. schimbul de experienţă şi-au notat di-
Acest aspect a devenit cunoscut In verse impresii şi probleme. Pe Cornel
secţie, la conducerea combinatului şi Rus, de la fabrica din Aleşd, îl fră- ca
la ministerul de resort. Peste lot se mînlă o idee îndrăzneaţă. Pentru zi­ C ă r ţ i © 1
căutau căi pentru rezolvarea proble­ direa corectă a oalelor e nevoie să fie uzma pe rnrnmi ârm
mei Aşa s-o născut ideea unui schimb cioplite unele cărămizi; şi aceasta e o
Pavel Cîmpeanu, idealism, a luptei dintre concepţiile blematica cărlii Ini Medlnski şi din
Înaintate şi cele reacţionare. acest punct de vedere, apariţia ei in Livrează din stoc supranormativ, pe bază
CONDIŢIONAREA SOCIALA A Cartea are şi un important rol edu­ traducerea romînească este un eve­
ARTEI IN SOCIALISM cativ in dublu sens; educarea ideo­ niment de o utilitate deosebită. de comenzi ferme, fără repartiţie, următoa­
logică şi educarea patriotică. Cine are Educarea omului zilelor noastre,
Lucrarea de faţă, după cum reiese
din titlu, îşi propune să dezbată une­ în fală procesul îndelungat al luptei prevenirea deficienţelor de caracter rele materiale:
le probleme privind raportul oriei cu dintre materialism si idealism din tre­ este un subiect important şi actual pe
societatea. cut înţelege şi mai bine, devine si mai care autorul îl abordează cu conştiin­ — OTEL ARC ROTUND 0 7 MM ARC 4;
In ultimii ani cercetarea estetică conştient de importanţa luptei ideo­ ţa datoriei artistului de a lupta pentru — OTEL ARC ROTUND 0 8 MM ARC 4;
din ţara noastră a cuprins o sferă tot logice actuale. In al doilea rînd, isto­ înlăturarea a lot ce-1 înjoseşte pe om, — BANDA LA RECE 16X2 MM OL. 38;
mai larga. Se manifestă preocuparea ria gindirii sociale, filozofice şi ştiin­ pentru ca In toate inimile să fie „a- -r- BANDA LA CALD 45X3 MM OL. 38;
stăruitoare de a se lărgi considerabil ţifice înfăţişează, prin reliefarea pu­ prinsă flacăra aceea care le va face
tematica cercetării, de a se îndrepta ternicelor tradiţii materialiste progre­ .să ardă ca inima lui Danko". — OTEL ARC LAT 120X12 MM ARC 2;
investigaţiile spre studiul diferitelor siste din ţara noastră, o pildă insu- Romanul urmăreşte reabilitarea lui — OŢEL ARC LAT 180X5 MM ARC 4;
flelitoare de care sîntem mîndri.
categorii estetice, al căilor particulare Anton Selcslov în cadrul unui colec­ — ŢEV/I TAMPON 191X13 MM OLT 35;
prin care acţionează legile generale M ihal Beniuc, tiv comunist de muncă paralel cu — OJEL RAPID DE SCULE 0 MM W. 3355;
ale artei în diferite ramuri ale crea­ evoluţia Marinei, fală cu convingeri
ţiei. Autorul işi propune să aborde­ CU FARURI APRINSE ferme şi calităţi specifice omului so­ — OJEL RAPID DE SCULE 0 10 MM RFI;
ze unele probleme ale interacţiunii cietăţii comuniste. — OJEL RAPID DE SCULE 200 CALUPURI R. 18;
dintre societate şi artă, aşa cum se re­ Volumul recent apărut al lui Mihai — OTEL RAPID DE SCULE 250 CALUPURI W. 3355;
prezintă ele în etapa acluală de dez­ Beniuc, înscrie o continuitate temati­ Antologie
voltare a tării noastre. că evidentă si in acelaşi timp aduce CÎND SINTEM ÎMPREUNA — OTEL RAPID DE SCULE 80X20 RW, 180;
Studiu sistematic cu o bogată argu­ acorduri noi In lirica poetului. — ŞURUBURI STAS 920, 921, 925, 1471, 1475, 1477, 2117, 2570, 2571,
mentaţie ştiinţifică, volumul de faţă Tot moi des copleşit de sentimen­ Cu volumul (le faţă Editura pentru 3169, 3954, 1452;
analizează arta ca fenomen social, tul bătrinetii, Beniuc are sentimentul literatură universală continuă iniţia­ — PIULIŢE STAS 923;
condiţionarea socială a artei în capi­ trecerii prin vlrstă, al mitologizării tiva de a publica în fiecare an o cu­
talism, arta în condiţiile polilico-cco- poetului ce-şi lasă „oseminlelc-n po­ legere de nuvele de autori sovietici — NITURI STAS 797, 3165;
nomice ale socialismului, îndrumarea veste". Ideea morţii este însă respin­ contemporani. j — NITURI DIN ALUMINIU STAS 4020;
creaţiei artislice de către Partidul să In bătăioase dialoguri cu inamicul Alături de scriitori consacraţi cum
Muncitoresc Romîn, creşterea rolului {imaginar sau real), timpul. sint Kazakievici, Lidin, Naghibin, Ait- | — CUIE SPINTECATE STAS 1991;
activ al ariei în socialism, contribu­ Regăsim şi în acest volum acelaşi matov, apar şi numele unor tinere 8 — INELE GROVER SYAS 2731;
ţia artei la educarea socialistă a oa­ optimism aprins al încrederii In for­ talente ca Maxiinov, Kudievski, Ko-
menilor muncii şi alte probleme lega­ ţa biruitoare a omului nou, a comu­ neţki ele. j — CĂRĂMIZI REFRACTARE SILICA N 2/100,A;
te de fenomenul analizat. nismului. Povestirile, selectate din presa be­ — DIFERITE CURELE TRAPEZOIDALE;
letristică si volumele apărute în ulti­ — CUIE CONSTRUCŢII STAS 1989;
Academia R.P.R, G rigori Medînslu, mii ani ln Uniunea Sovietică, se pu­ — CUIE SCOABE SiAS 1990;
ISTORIA GÎNDIRII SOCIALE Şl CINSTEA blică la noi pentru prima oară. Mici
note bibliografice prezintă cititorilor — CUIE TAPIŢERIE STAS 2053;
FILOZOFICE IN ROMÎNIA Crearea omului nou, membru demn datele cele mai importante ale activi­ — FURNIR DE TEI 3 MM CL. III;
al societăţii socialiste, constituie pro­ tăţii scriitorilor prezentaţi in volum
Valorificarea gîndiriî progresiste — FURNIR DE FAG 0,7 MM CL. II;
din Romînia — proces in care lucra­ — SIGURANŢE CU MINER.
rea de fată reprezină un prim rezul­
tat sintetic n-a putut fi înfăptuita de-
cît în regimul nostru dc democraţie Prin munca en­
populară, avînd drept călăuză docu­ tuziastă a construc­
mentele partidului nostru care cons­ torilor, noile obiec­
tituie baza politico ideologică a mun­ tive din microraîo-
cii de cercetare in domeniul istoriei flji IE N SI -v\
gindirii sociale si filozofice din Ro- nul II — Hunedoa­
mînia. ra, au prins să-şi
Obiectul lucrării de fală este isto­ î n a l t e siluetele
Şoferul macaragiu Horşa Vaier, de la I.R.F.II.-Deva, secţia construc- ria dezvoltării gindirii sociale si fi­
ţii-montaj, se numără printre cei mai harnici şi mai pricepuţi din lozofice în diferitele perioade ale is­ zvelte de beton. MIERCURI 18 NOIEMBRIE 1964
Secţie. toriei patriei noastre, începînd cu Foto: V . ONOIU p m m
Fotografia noastră îl înfăţişează la locul său de muncă, fâcindu-şî veacul XV', dezvoltare care a avut loc
cu conştiinciozitate datoria. pe calea luptei dintre materialism si CINEMA Florin Comişel ; 14,30 Roza vîntu-
h r v rilor; 15.00 Din folclorul muzical
al regiunilor patriei — muzică din
DEVA: Legenda din tren — cine­
CItenia ; 15.30 Interpreţi în studio:
matograful „Patria"; Noapte pe soprana Lucia Vonica şi trio Vio­
EXIGENTELE, PE TISFÂSUTE! autostradă — cinematograful „Arta"; rica Gheorghiu — oboi. Elisabeta
PETROŞANI: Falsificatorul — ci­
nematograful „Republica"; Călătorie Mihăilesru-Gregorian — clarinet şi
Rodica Gheorghiu — fa g o t; 16,10
in balon — cinematograful „7 No­ Fragmente din opera „Directorul
După cum este cunoscut, la parterul magazinului pentru desfacerea produselor Din magazine lipsesc şosele de lină, iembrie"; LUPENI: Inspectorul şi de teatru*1 de Mozart; 16,40 Concert'*'
multora dintre blocurile nou construite electrotehnice şi alţii. pulovere bărbăteşti, aţa albă etc. t noaptea - - cinematograful „Cultu­ de muzică uşoară ixaminească ;
ral"; ALBA IULIA: Tînărul de pe
la Brad s-au deschis magazine spaţioase Vizitînd însă mai amănunţit magazinele Despre felul cum unităţile de alimen­ vasul „Oolumb" — cinematograful 17.15 Citind din volume apărute in
înzestrate cu mobilier modern. Aici exis­ comerciale din oraşul Brad întilncşti şi taţie publică din oraşul Brad satisfac exi­ „Vicloiia"; Vacanta cu Minka — colecţia „Patria noastră" ; 18.05 A n ­
sambluri artistice de tineret: co­
tă unităţi dc alimentaţie publică şi pen­ unele deficienţe. Enumerăm cîteva dintre genţele consumatorilor, s-a mai scris în cinematograful „23 August"; SEBEŞ: rul Şcolii pedagogice din Cîm pu-
tru desfacerea produselor industriale. De ele cu scopul ca tovarăşii din conduce­ ziarul nostru. Uncie măsuri de îndreptare ţ m \ W j& ’ V jto, »• întuneric fn plină zi — cinemato­ lung-Muscel ; 18,15 Fapte din în­
asemenea, in oraşul vechi au fost deschise rea cooperativei „Brădeana" să ia toate a deficienţelor s-au luat. Ne referim în graful „Progresul"; Rude de singe trecere ; 18.30 Program muzical
şi modernizate o serie de unităţi, crcîn- măsurile în vederea înlăturării lor. Cetă­ special la bufetul expres din centrul ora­ — cinematograful „Sebeşul"; ORĂ- pentru fruntaşi şi evidenţiaţi în
du-se astfel baza materială necesară sa­ ţenii din Brad nu pot fi mulţumiţi cu şului vechi unde consumatorii sînt satis­ Kt, f; % M ţ l > ŞT1E: Al nouălea nume — cinema­ întrecerea socialistă ; 19,00 Jurna­
tograful „Flacăra";
HAŢEG:
Doi
tisfacerii în tot mai mare măsură a exi­ faptul că de cele mai multe ori aprovî- făcuţi în bună măsură deoarece acum exis­ colonei — cinematograful „Popular"; lul satelor; 20,30 Noapte bună,
genţelor cumpărătorilor. In raidul între­ tă un bogat sortiment de preparate. Se BRAD: Am ajuns si rege — cine­ copii : „Două povestiri" de Titet
Constantinescu ; 20,40 Lecţia
de
prins am constatat multe lucruri bune observă totuşi că unii gestionari nu au matograful „St. roşie"; SIMERIA: limba rusă. Ciclul II; 21,15 La mi­
plivind aprovizionarea unităţilor şi de­ PRIN UNITĂŢILE depus toate eforturile pentru îmbunătăţi­ împuşcături în ceaţă — cinemato­ crofon : Satira şi umorul (reluare);
servirea cetăţenilor din oraşul Brad. Sc COMERCIALE rea aprovizionării şi deservirii. La res­ graful „Mureşul". 22.15 M u2ieă de dans.
observă că lucrătorii cooperativei „Bră- taurantul „Ci-işul”, bufetul nr. 5 şi altele, Buletine de ştiri şi radiojurnale.*
sînt puţine sortimente de preparate, iar
dc- sarcinile pe care le au. La centrele DIN ORAŞUL BRAD calitatea lor lasă de dorit. Nici ospă­ RADIO 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ;
denna" se străduiesc să se achite mai bine
14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 ; 22,00 ;
de desfacere a legumelor şi fructelor din tarii de aici nu se străduiesc în suficien­ Programul l : 5,06 Muzică popu­ 23,52 (programul I) ; 9,00 j 11,00;
tă măsură să deservească aşa cum se cu­ lară ; 5,30 Lecţia de gimnastică ; 13.00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ;
piaţa oraşului Brad se găseau cantităţi vine consumatorii 5,40 Piese distractive interpretate 23.00 ; 0,52 (programul II).
/donarea nu se face in mod ritmic. Sint
importante de cartofi, ceapă, fasole, var­ cazuri cînd în unele magazine se găsesc Puţină preocupare dovedesc unii gestio­ de fanfară ; 6,10 Piese instrumen­
za. mere ele. ; în magazinele de desfacere nari şi in ceea ce priveşte prezentarea tale ; 6,20 Emisiunea pentru sate ; Buletin meteorologic
mari cantităţi de produse, iar alteori lip­ 6,30 Muzică uşoară ; 6,45 Salut vo­
a produselor alimentare şi industriale sesc. Asa se întîmplă îndeosebi cu legu­ mărfurilor. Un aspect necoiespunzător de ios de pionier ; 7,06 Dansuri de es­
existau o serie de mărfuri solicitate de mele, fructele, mezelurile etc. Din alte prezentare a mărfurilor poate fi întîlnit la tradă ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 PENTRU 2 O R E
cumpărători. Trebuie arătat că numai în magazine lipsesc de multă vreme o serie magazinul dc confecţii din oraşul vechi. Muzică uşoară interpretată de so­ Vreme schimbătoare cu cerul
ultimul timp au fost aduse în magazine de sortimente solicitate. Plivind în vitrina Paltoanele sînt puse la întimplare, şifo­ lişti vocali ; 0,00 Sumarul presei ; noros ziua. Izolat vor cădea ploi
4 75 bucăţi paltoane pentru bărbaţi şi magazinului de încălţăminte, de pildă, aî nate. pline dc praf, intr-un mod neatră­ 8.06 Melodii populare ; 9,00 M u­ temporare. Vîntul va sufla mode­
zică din operete; J0,03 Teatru la
femei. 430 bucăţi paltoane pentru copii. impresia că de aici nu lipseşte nimic. gător. microfon : „îndrăzneala" ; 11,17 rat din vest şi nord-vest. Tempe­
ratura aerului va fi cuprinsă între
2 009 bucăţi căciuli şi alte mărfuri de Aceeaşi impresie o aî şi rînd intri in ma­ S-ar mai putea da sî alte aspecte. Im­ Muzică de estrada ; 12,03 Muzică 4 şi 9 grade ziua, iar noaptea în­
sezon. gazin. Dar, dacă vei cere bocanci cu talpă portant este însă ca deficienţele semna­ uşoară ; 12,30 Lecţia de limba fran­ tre —1 şi 4 grade.
late să fie remediate cit mai urgent de
S-a îmbunătăţit de asemenea munca de de bovină — nr. 40 sau 41 — vînzătoarea către conducerea cooperativei „Brădeana" ceză. Ciclul II ; 12,45 Jocuri popu­ PEN TRU U R M Ă T O A R ELE
3 ZILE
deservire a populaţiei. Pot fi evidenţiaţi nu te poate servi. In schimb în magazin astfel ca cetăţenii să fie mulţumiţi de lare ; 13,00 Concert din opere ; Vreme favorabilă ploilor locale
14,05 Recomandări din program ;
in acest sens vinzătorii magazinului ali­ se găsesc sandale de vară de diferite sor­ felul cum sînt deserviţi. 14,10 Cintece de Nicolae Buicliu şi cu temperatura în uşoară scădere.
mentar din centrul oraşului vechi, ai timente şi culori (? !). V . A LB U