Page 59 - 1964-11

Nr; 307(5 Dramul socialismului Pag. 3

IN UNITĂŢILE
0
AGRICOLE

Gospodăria agricolă colectivă din satul Apoldut de cialiste organizată între gospodăriile colective.
Jos, raionul Sebeş, a obţinut an de an rezultate tot In pagina de faţă ne propunem să înfăţişăm cîtcvu
mai bune pe calea întăririi ci din punct de vedere aspecte din experienţa acumulată de către colecti­
economic şi organizatoric. Ca urmare a introducerii viştii din Apoldul de Jos în ceea ce priveşte organi­
şi aplicării pe scară largă a metodelor agrozootehnice zarea muncii şi a producţiei, precum şi unele re­
înaintate, în acest an unitatea respectivă a reuşit să zultate economico-financiarc înregistrate aici pentru
realizeze şi să depăşească prevederile planului de ca ele să fie cunoscute de către toate G .A .C ., şi cu
producţie la majoritatea indieotorilor. Pentru bunele recomandarea ca metodele bune de lucru să fie apli­
rezultate obţinute, i s-a inminat drapelul de G .A .C . cate, în funcţie de condiţiile existente, în fiecare gos­
fruntaşă pe raion şi regiune, în cadrul întrecerii so­ podărie colectivă.

AVIND IN VEDERE SARCINILE

CURENTE SI DE PERSPECTIVĂ

Pentru a nu scăpa din sfera preo­ depozitarea producţiei In bune condi­ pat primul loc pe raion şi pe regiune
cupărilor noastre nici una din pro­ ţii şi insămlnţarea cerealelor păioa- In întrecerea socialistă organizată In­
blemele legale de organizarea şi de se. In legătură cu stadiul Insămlnţă- tre G A.C. Drapelele de gospodărie Efectivele de animale ale G .A .C se dezvoltă continuu. Ca uimare,
bunul mers al procesului de produc­ rilor tov Ion Plitea, inginerul agro­ colectivă fruntaşă pe raion şi pe re­ colectiviştii de aici ou luat măsuri pentru crearea unor condiţii bune
ţie şi penlru a avea garanţia Înfăptui­ nom al G.A .C., a prezentat o infor­ giune care ni s-au inminot constituie Aplicarea in^răşămintefor de adâpostire Astfel, pe lingă alte construcţii au fost ridicate 5 graj­
ţii cu succes a sarcinilor curente şi mare asupia modului cum a decurs a- un imbold spre noi succese penlru duri cu o capacitate totală de 400 capete.
de perspectivă ce se ridică In faţa ceastă lucrare, arălînd totodată măsu­ toţi colectiviştii noştri. In fotografic: Grajdurile pentru taurine.
gospodăriei colective am pus un ac­ rile tehnice şi organizatorice ce tre­ Comitetul de parlid a acordat o a- factor â eseamă in obţinerea
cent deosebit pe planificarea judici­ buie să se ia pentru scurtarea perioa­ tenţie sporită şi îndrumării birourilor
oasă a activităţii organizaţiei de par­ dei de eleduare a Insămlnţârilor. Pen­ organizaţiilor dc baza pe brigăzi. Ele
au fost orientate să cuprindă in pla­
tid. In acesi scop. Înainte de Întoc­ tru ca întregul volum de lucrări din nurile de muncă cele mai principale de recolte bogate Există rezerve pentru sporirea
mirea planului de muncă, comitetul perioada respectivă să se efectueze
de partid studiază cu atenlie sarcinile la timp, s-a analizat şi felul cum s-a probleme. Lunar birourile sini instrui­
La cultura griului in această toam­ producţiei animaliere
care stau In tata G .A .C. In perioada asigurat mobilizarea şi cum participă te asupra sarcinilor ce stau in fata An de an gospodări*! noastră colec­ după griu <50 ha) am aplicat 1.000
respectivă şi felul cum ele trebuie în­ la lucru colectiviştii. In această di­ gospodăriei coleclive în fiecare peri­ tivă a obţinut recolte bogate de ce­ de tone.
făptuite. De asemeneo, s-a statornicit recţie s-a indicai birourilor organiza­ oadă. Cu prilejul aceslor instruiri se reale şi plante tehnice. Aceasta ca
obiceiul ca la stabilirea obiectivelor ţiilor de partid să discute In adunări analizează stadiul lucrărilor agricole urmare a folosirii în cantităţi tot nă am aplicat, pe o suprafaţă în­ Ţinind seama de faplul că dispunem ţialul productiv al animalelor nu eslo
cc se cuprind în plan să ne consul­ generale problemele respective, să se şi se stabilesc măsuri corespunzătoa­ mai mari şi aplicării diferenţiate semnată 30' tone de superfosfat. In de condiţii naturale favorabile pen­ valorificat pe deplin Ca negativă
tăm cu membrii birourilor organizaţii­ intensifice* munca politică de masă in re care să ducă la Înlăturarea lipsuri­ a îngrăşămintelor organice şi mine­ centrul atenţiei noastre a stat apoi lru creşterea animalelor şi că Io noi poate fi considerată şi lipsa de preo­
lor de bară pe brigăzi şi cu alţi co­ mulurile colectiviştilor, explicindu-le lor semnalate. Aşa s-a procedat, de rale. aplicarea în mod diferenţiat şi încor­ există o bună tradiţie in aceaslă pri­ cupare fată de urmărirea creşterii spo­
munişti In felul acesta comitetul de acestora necesitatea şi importanţa exemplu, in primăvară cind s a con (n această privinţă ţin să subli­ porarea îngrăşămintelor organo-mi- vinţă am creol şi dezvoltat un puter­ rului In greutate al animalelor linere.
partid reuşeşte să selecţioneze şi să executării la timp şi in bune condiţii statal că la brigada a Il-a lucrările de niez preocuparea consiliului de con­ nerale in sol la momentul potrivit, nic sector zootehnic. In prezent fer­ Apoi, cu toate că au existat condiţii
pună In discuţie cele mai principale a lucrărilor de insămînţări şi recoltat. legat la viţa de vie erau Intîrziate. ducere pentru valorificarea tuturor pentru ca eficienţa lor să fie ma­ mele de animale cuprind 507 bovine, pentru hrânirea şi creşterea viţeilor
probleme legate de bunul mers al Birourile organizaţiilor de porţiei pe Atunci s-a indicat consiliului de con­ îngrăşămintelor organice obţinute in ximă. Ingrăşămintele organice le-am din care 245 vaci şi juninct şi 217 după metode ştiinţifice, acestea nu
piocesului de producţie, puţind asttel brigăzi au trasat sarcini concrete co­ ducere să ia măsuri pentru ca briga­ cadrul gospodăriei şi a celor minei ale administrat şi încorporat o data cu capele tineret femei, peste 1090 ovi­ s-au aplicat In general, se poale o-
să ia holărîri care să ducă la conti­ muniştilor pentru a mobiliza la lucru da respectivă să fie ajutată de colec­ procurate. Am început cu întocmi­ executarea , arăturilor pentru însă- ne, 13G porcine şi un însemnat nu­ precia că la noi nu s-a desfăşurat o
nua Îmbunătăţire a activităţii politice pe toii colectiviştii din tiecaie echipă, tiviştii din brigada o IV-a care era rea planului de fertilizare în care mînţări sau a arăturilor adinei de măr de păsări. muncă susţinută pentru introducerea
şi de produclie asllel asigurindu-sc participarea zilni­ mai avansată cu lucrarea respectivă. ne-am prevăzut sursele de provemen- vară şi toamnă. Superfosfatul îl Unele rezultate satisfăcătoare s-au şt aplicarea regulilor zootehnice îna­
In luna august, In planul comun că la lucru a peste 700 brale de Pentru viilor, comitelui de parlid ţă a îngrăşămintelor, cantităţile ce dăm numai toamna deoarere astfel Înregistrat şi In privinţa sporirii pro­ intate. Acest lucru se datoreşle in
Întocmit de către comitetul de partid muncă. se va strădui să-şi perfecţioneze ne­ se vor obţine şi am stabilit tarlalele aplicat îşi dovedeşte o eficienţă mai ducţiei pe cap de animal. Plnă la În­ bună parte şi faptului că nu am reu­
şi consiliul de conducere al G .A .C. Una din măsurile care s-au dovedii încetat stilul şi metodele sale de pe care se vor aplica. In planul în­ bună. De asemenea, azotatul de a- ceputul acestei luni de la fiecare vacă şit să luăm cele moi corespunzătoa­
s-au prevăzut obiective legale de bu­ o li deosebit de eficiente penlru mo­ muncă pentru a conduce cu compe­ tocmit pentru acest an am prevăzut moniu aplicat primăvara pe parce­ s-a realizat o producţie de aproape re măsuri pentru cointeresarea îngri­
na desfăşurare a lucrărilor agricole bilizarea şi creşterea interesului co­ tenţă activitatea economică a gospo­ o realizare de 4.000 tone de îngră­ lele unde plantele au ieşit mai slă­ 1600 litri laple, fapt ce dovedeşte că jitorilor de animale in obţinerea de
din perioada respectivă. Avind In ve­ lectiviştilor penlru participarea lor dăriei colective, astfel incit ea să şăminte organice, procurarea şi fo­ bite din iarnă ajută la o creştere avem posibilităţi ca pînă la xtirşltiil pioducţii sporile de la loturile de a-
dere că se terminase recoltatul păioa- la lucru a fost şi organizarea Întrece­ devină o unitate puternică, Înflori­ losirea a 15 tone de azotat de amo­ si o dezvoltare mai bună a plante­ anului să obţinem cile 2000 litri, cit nirnale pe care le au in primire O
selor am cerut iov. Nicolae Doroban- rii socialisle intre brigăzi şi eclupe toare. In acest sens va trebui să ne niu şi 30 tone de superfosfat. Am lor. s-a prevăzut in planul de producţie. altă cale importantă de sporire a pro­
ţu, preşedintele G .A .C., să prezinte o De altfel aceasta a fost una din pro­ preocupăm mai mult de îmbunătăţi­ urmărit apoi ca aplicarea îngrăşă­ Ca urmare a folosirii unor canti­ La prima vedere realizările înre­ ducţiei animaliere este introducerea
intormare asupra modului cum gos­ blemele de care ne-am preocupat in rea muncii in sectorul zootehnic, unde mintelor să se facă după planul în­ tăţi tot mai mari de gunoi de grajd gistrate ar părea mulţumitoare. Anali- şi aplicarea pe scară largă a regulilor
podăria colectivă şi-a achitai obliga­ lot cursul anului Ca obiective prin­ se constată că realizările nu sini pe tocmit şi în perioadele cele mai po­ Iu cultura porumbului, de pe în­ zind insă mai in amănunţime posibi­ zootehnice înaintate Realizarea aces­
ţiile contractuale la griu. Conslatlnd cipale ale inlrecerii am. stabilit: e- măsura posibilităţilor. In slrinsă legă­ trivite Spre exemplu, la cultura treaga suprafaţă am obţinut în ul­ lităţile pe care le avem, se poale con­ tui obiectiv esle pe deplin posibilă
o oarecare rămîncre In urmă s-a luat xecularea in cadrul epocii optime a tură cu activitatea de producţie vom griului am aplicat în primăvară 27 timii doi ani producţii ce depăşesc stata că dispunem Încă de rezerve dacă avem in vedere faptul că majo­
holarirea de a mobiliza un număr lucrărilor de pregătire a terenului, de urmări ridicarea nivelului polilico-i- tone de azotat de amoniu pe 270 2.100 kg porumb boabe la ha. De a- care valorilicate din plin ne pot per­ ritatea colectiviştilor care lucrează
mai mare de mijloace de transport insămînlare, de Întreţinerea culturilor, deologic al comuniştilor şi organiza­ de hectare. semenea, la cartofi am recoltat 4 mite să sporim şi mai mult produc­ In seclorul zoolehnic nu o vechime de
pentru urgentarea achitării obligaţii­ de recoltarea lor, realizarea produc­ rea unei munci politice de masă în In primăvară, ta cultura porum­ ani lâ rînd cantităţi între 15—21 000 ţiile şi veniturile obţinute din secto­ 3—5 ani In munca de îngrijitori şi au
lor contractuale. De asemenea, con- ţiilor planificale, Întocmirea şi pre­ vederea mobilizării tuturor colectiviş­ bului. am aplicat pe 50 hectare 1.000 kg la ha In cadrul gospodăriei noas­ rul zoolehnic. Care slnt acesie re­ urmat cursurile la cercul zootehnic. A
statind că achitarea obligaliilor con- zentarea operativă a actelor de e- tilor la obţinerea unor rezultate şi mai tre, o atenţie deosebită nm acordat zerve şi ce trebuie să facem pentru existat insă o slabă preocupare pen­
iracluole era îngreunată de desfăşu­ videnţă primară şa. Acesie obiecti­ bune in ce priveşle întărirea org.uii tune îngrăşăminte organice, la car­ folosirii amendamentelor calcaroase ca ele să ne conducă la rezultatele tru generalizat ea in producţie o ex­
rarea anevoioasă a treierişului, s-a in­ ve au fost aduse la cunoştinţa tutu­ zatoiico-economică a G.A.C.. tofi pe 00 de hectare 1.200 tone. iar pentru corectarea acidităţii solului aştept aleV perienţei înaintate şi penlru aplicarea
dicat consiliului de conducere să ia ror colectiviştilor cu ocazia consfătui­ II.IE A N T IN IE în această toamnă pe suprafeţele pe anumite tarlale Numai în anul in practică a cunoştinţelor acumula,e
masuri penlru impulsionarea acestei rilor organizate pe brigăzi, opoi s-a secrelaiul comitetului de parlid acesta, pe 00 ha am aplicat 100 In legătură cu realizările înregis­ la cercul zootehnic.
lucrări Ţinînd seama de indicaţiile Întocmit un gratie penlru urmărirea mai puţin fertile, unde urma griu tone de dolomitâ. Pe parcelele unde trate in sectorul zoolehnic ţinem să Dindu-ne seama de faplul că reznl-
dale, consiliul de conducere a orga­ rezultatelor, care a lost afişat in ca­ aciditatea era mai scăzută am ad­ arătăm faplul că in ultimii ani, dato­ lalele pe care le înregistrăm in zoo­
rită preocupării insulicienle pentru a-
nizat lucrul la arii In două schimburi. mera brigadierilor Nolareo maximă ministrat cantităţi mai mici dc a- sigurarea unei baze furajere îndestu­ tehnie nu sînt Ja nivelul posibilităţi­
Cunosclnd faptul că desfăşurarea pentru fiecare obiectiv prevăzut ş-a mendamente, iar pe cele cu acidi­ lătoare, animalele nu au dat produc­ lor ne-am propus să luăm măsuri pen­
In bune condiţii a lucrărilor din com­ stabilit să lie de 10 puncte In fie­ tate mai ridicată s-au aplicat can­ ţii corespunzătoare potenţialului lor ii u îmbunătăţirea activităţii de viitor.
pania de toamnă constituie o etapă care seară, cu ocazia şedinlelor ope- tităţi mai mari. Referitor la iden­ Ţinind seama de lipsurile manifestate In acest scop vom porni in primul
hotărltoare in lupta penlru sporirea., ralive, inginerul agronom a consem- tificarea suprafeţelor şi a gradului şi cunosclnd că sporirea producţiei de riml.de la Întocmirea şi ţinerea unei
producţiei vegetale, In luna se|. .cm-* "nat rezultatele înregistrate de ealre de aciditate al acestora, de un real carne, lapte, lină ele depinde ip mă­ evidenţe clare asupra producţiilor fie­
brie om analizat stadiul pregătirilor fiecare brigadă, iar decadal s au afi­ folos nc-a fost proiectul de chimi­ sură hotăriloare de buna hrănire cărui animal, asupra montei, tătari­
făcute In această direcţie. Tov. Ilie şat punctele obţinute de brigăzi ta zare întocmit de către laboratorul a animalelor, in acest an consiliul de lor şi consumului de furaje, cunoscut
Popa, membru al consiliului de con­ fiecare din obiectivele prevăzute La de agrochimie din Braşov. La apli­ conducere al G.A.C., avind sprijinul fiind faplul că numai pe aceaslă cale
ducere şi brigadier de cimp, a pre­ analiza făcuta după terminarea cam­ carea amendamentelor am ţinut sea­ şi îndrumarea organizaţiei de partid, se poale trece la o selecţie riguroasă
zentat o informare In care a arătat paniei de vară s-a constatat că cel Pe măsură ce ma că efectul lor este mai bun a- s-a preocupat cu mai multă răspun­ pe baze ştiinţifice a animalelor Por­
ceea ce s-a făcut pînă la acea dală mai mare număr dc puncte (122) le-au creşte experienţa tunci cind se încorporează în sol dere de asigurarea bazei furajere. In nind dt? la necesitatea sporirii conti­
şi In ce direclie trebuie Îndreptate obţinut colectiviştii din brigada a colectiviştilor, re­ împreună cu gunoiul de grajd. De total sau sirius şi depozitat peste nue a producţiei animaliere ne vom
eforturile In perioada imediat urmă­ IV-a, condusă de Ilie Popa Penlru zultatele înregis­ aceea, pe toate suprafeţele amen­ 1000 tone nulreluri fibroase, aproape orienla spre hrânirea diferenliolă In
toare Pe baza constatărilor făcute s-a rezultatele bune obţinute in întrece­ trate de la pepi­ date cu dolomită am aplicat şi în­ 1000 tone suculente, cantităţi însem­ funcţie de producţia realizată de la
indicat consiliului de conducere să ia rea socialistă, brigăzii a IV-a i s-a niera de viţă de grăşăminte organice în doze de cile nate de concentrate şi grosiere Pen­ fiecare animal, pe baza cunoaşterii
măsuri pentru trimiterea probelor de inminat drapelul de brigadă eviden­ vie sini lot mai 20 tone la ha. tru prepararea furajelor grosiere s au potenţialului productiv al aceslora. In
seminţe penlru analiză la Laboratorul ţiată pe gospodărie Faptul că des­ — iJT T Ax , r bune. Eficienţa aplicării îngrăşăminte­ procurat peste 400 torre borhot. şi felul acesta vom asigure obţinerea u-
regional, penlru condiţionarea şi tra­ făşurarea întrecerii socialiste a fost teii lor ne determină să folosim gospo­ melasă Făcind un calcul se poale nor producţii lot moi mari de laple
tarea lor. In acelaşi timp s-a trecut la urmărită cu multă răspundere a con­ In fologralie: In­ dăreşte mai ales cantităţile de gu­ constata că faţă de anul trecut s-a a- şi carne, cu un consum economic de
amplasarea judicioasă a culturilor şi stituit un imbold penlru colectivişti, ginerul loan Plitea noi de grajd produse în cadrul uni­ sigurat o cantitate oproape dublă de furaje. In vederea îmbunătăţirii rea­
la organizarea muncii In vederea eli­ ei timd interesaţi să obţină rezulta­ şi preşedintele gos­ tăţii noastre In aceaslă toamnă, de furaje Acest lucru ne va permite să lizărilor obţinute in zootehnie ne pro­
berării la timp a terenului destinat te lot mai bune In muncă Aceasta podăriei coleclive, îndată ce volumul lucrărilor de re­ îmbunătăţim simţitor raportul între punem, de asemeneo, să ne preocu­
penlru a fi tnsămlnţat în toamnă. ne-a dat posibilitatea să executăm coltat se va micşora, vom trece cu U N. şi proteina digestibilă conţinu­ păm cu mai multă răspundere de ri­
In luna octombrie, In atenţia comi­ lucrările clin campania de primăvară _ ţjtjfîj ■■■■ Nicolae Dorobanţu, toate atelajele şi cu autocamioanele te de furajele din care se alcătuiesc dicarea calificării profesionale a În­
tetului de partid şi a consiliului de şi vară la timp şi la un nivel agro­ disculind despre la transportul îngrăşămintelor or­ raţiile. grijitorilor de animale şi de aplicarea
conducere al G A .C a stal problema tehnic corespunzător, fapt penlru care calitatea materia­ ganice în cîmp şi vom face încor­ Considerăm ca o deficienţă In acti­ celor mai corespunzătoare măsuri
In
pentru sporirea cointeresării lor
recoltării la timp a culturilor Urzii, gospodăria noastră colectivă a ocu­ lului sădilor porarea lor în sol o dată cu ară­ vitatea noastră faplul ca nu am reuşii creşterea producţiei animaliere.
turile adinei dc toamnă. să lolizăm animalele şi să le hrănim I. POPA
N. POPA
IOAN PLITEA corespunzălor producţiilor pe care le brigadieri zootehnici
pol realiza Din această cauză poten­
ing. agronom
In centrul atenţiei
realizarea planului Fiecare gospodăreşte

Una din preocupările permanente vederilor planului anual de pro­
ale consiliului de conducere a con­ ducţie se referă la achitarea obliga­ După cum se ştie, la baza activi­ ţine cinca 3.000.000 lei venituri, cu nului financiar o reprezintă reparti­
stituit-o desfăşurarea unei activităţi ţiunilor contractuale faţă de stat. Cum folosim fondul tăţii oricărei gospodării colective peste o jumătate de milion lei mai zarea veniturilor băneşti realizate.
susţinute pentru înfăptuirea planu­ Şi această problemă a fost privită stau planurile de producţie. In ca­ -nult decit prevederile planului Cele De modul cum este rezolvată ace as­
lui anual de producţie. In acest sens tu răspunderea cuvenită de către drul acestora, un loc important il mai bune rezultate s-au înregistrat tă problemă depinde în măsură ho-
toţi membrii consiliului au depus o consiliul de conducere al G .A C. Voi ocupă capitolul venituri şi cheltuieli. la cultura sfeclei de zahăr, unde ve­ tăritoare bunul mers al activităţii
muncă perseverentă pentru realiza­ arăta în acest sens cîteva exemple de zile-muncă Experienţa ne-a dovedit că alcă­ niturile planificate au fost depăşite de producţie. Iată de ce. pe lingă
rea producţiilor stabilite. Atenţia La cultura griului am predat mai tuirea unor planuri financiare judi­ cu peste 250 000 lei, iar din vînzarea realizarea veniturilor prevăzute, ur­
principală ne-a fost îndreptată în­ mult cu 8 tone faţă de prevederi, Realizarea producţiilor planificale restul culturilor insă, consumul de v.i- cioase şi urmărirea cu perseverenţă produselor legumicole am realizat mărim îndeaproape cheltuirea cu
spre efectuarea la timp şi în condi­ iar la porumb boabe cu aproape 50 in cadrul gospodăriei noastre a cons­ le-muncă s-a apropiat de numărul ce­ a realizării lor constituie o pir- 0 depăşire a veniturilor de peste spirit gospodăresc a fiecărui leu. Din
ţii agrotehnice corespunzătoare a la sută. La cartofi de toamnă, faţă tituit o preocupare de seamă, căreia lor planificate. De exemplu, la recol­ ghie puternică pentru întărirea eeo- 40 000 lei. De pe urma valorificării sumele obţinute pînă acum am re­
tuturor lucrărilor agricole. Pe aceas­ de 185 tone cit prevăzusem am pre­ consiliul de conducere i-a acordai o tarea flneţelor naturale, lucrare ce nomîco-organizatorică a G .A .C. La produselor rezultate din sectorul zo­ partizat pentru retribuirea colecti­
tă cale am urmărit respectarea cu dat 215 tone, iar la sfecla de zahăr atenlie deosebită Din experienţa a- s a realizat In întregime prin retri­ in lor mi rea planurilor financiare otehnic am încasat aproape o ju­ viştilor pentru zilele-muncă efectu­
stricteţe a complexului de măsuri a- cantitatea stabilită de 512 tone a fost cumulală pînă in prezent am consta­ buirea cu zile-muncă a colectiviştilor, avem totdeauna în vedere sursele mătate milion lei, rămînînd ca pină ate peste 690.000 lei. Altl peste
grotehnice recomandat pentru fie­ depăşită cu 487 tone De asemenea, tat că de felul cum sini utilizate zi- consumul respectiv a ajuns la 7660 veniturilor, precum şi modul de re­ la sfîrşitul anului veniturile obţinute J60.000 lei s-au alocat la fondul de
care cultură în parte. Ca urmare. )a din sectorul creşterii animalelor s-au lele-muncă planificale depinde in faţă de 8723 cite erau planificate. Deşi partizare a lor. Prin valorificarea din acest sector să se ridice la 25 bază. Suma respectivă am hotârit
cultura griului de pe cele 470 ha am livrat statului pînă la 1 octombrie mare măsură realizarea producţiilor producţia medie prevăzută, de 2000 kg produselor agricole pe bază de con­ la sută din totalul sumelor realizate s-o utilizăm îndeosebi pentru rezol­
realizat o producţie de 1.434 kg la 20,7 tone carne de bovină, peste 10 stabilite. De aceea, încă de la înce­ fin la lia a fost depăşită cu 1150 kg tracte încheiate cu organizaţiile co­ pe gospodărie O altă ramură de pro­ varea problemelor legate de dezvol­
ha. La porumb am obţinut de pe 451 tone carne de oaie, 1.325 hl lapte de putul anului am urmărit să folosim în la ha., lotuşi numărul de zile:muncă merciale şi de stat realizăm circa ducţie care a înregistrat o dezvol­ tarea producţiei. In primul rînd
ha peste 2.100 kg boabe la ha, cu vacă, întreaga cantitate de caş de mod chibzuit fondul de zile-muncă. In prevăzule nu a fost depăşit. Aceasta, 90 la sută din totalul veniturilor bă­ tare mare în gospodăria noastră este s-au procurat materialele necesare
300 kg mai mult faţă de prevederi. oaie contractat etc. De pe urma acest sens, fiecare brigadă a primit, ca urmare a faptului că furajele ce neşti anuale. viticultura. De la pepinieră şi de pe pentru terminarea adăposturilor
La sfecla de zahăr producţia obţi­ valorificării acestor produse către o dată cu sarcinile de producţie şi trebuiau repartizate colectiviştilor Pentru ca toţi colectiviştii să cu­ urma valorificării strugurilor con­ pentru animale şi a unei magazii.
nută a fost aproape dublă faţă de stat s-au obţinut însemnate sume numărul de zile-muncă afectat penlru pentru zilele-muncă efectuate au fost noască modul cum sint realizate fon­ tractaţi vom obţine aproximativ De asemenea, au fost procurate 2
prevederi, la fineţe naturale am de bani. care in total vor depăşi Îndeplinirea prevederilor. Pe parcurs dale sub formă de iarbă, rcalizindu-se durile băneşti, obişnuim ca în adu­ 1 000.000 lei venituri. motopompe pentru irigarea grădinii
strins de pe fiecare hectar cu 50 la sumele stabilite in planul anual de consiliul de conducere, prin serviciul astfel o economie inliucît fiecare nările generale să prezentăm scurte Orientarea spre dezvoltarea "e- de legume, un separator pentru lapte
sută mai multe furaje faţă de cît era producţie. de contabilitate, a urmărit lelul cum membru şi-a recoltai cantitatea de fu­ informări în legătură cu aceste pro­ lor ramuri de producţie care să asi­ etc. Cheltuirea sumei de bani alo­
prevăzut. De asemenea, la cartofi am O altă prevedere a planului căreia silit utilizate zilele-muncă. in care raje repartizată fără a mai fi retri­ bleme. gure o valorificare cit mai depli­ cate la fondul de bază nu s-a făcut
realizat o producţie de peste 14 000 i-am acordat o atenţie sporită se scop s-a ţinut o evidenţă strictă a buit Analizînd felul cum se înfăptuiesc nă a condiţiilor pedoclimatice locale la intimplare. Ţinînd seama de ex­
kg la ha. referă la aplicarea retribuţiei supli­ acestora pe brigăzi şi echipe. De ase­ Preocuparea de seamă a consiliu­ prevederile planului financiar pe n- de care dispunem şi aplicarea la perienţa acumulată iu anii trecuţi,
timp şi în mod diferenţiat a măsu­
la procurarea materialelor s-a avub
Realizarea şi depăşirea producţii­ mentare ce se acordă colectiviştilor menea, s-a acordai o alentie deose­ lui de conducere a fost fie a se rea­ cest an se constată că am obţinut rilor agrozootehnice înaintate ne va în vedere necesitatea urgenţei lor.
lor planificate în sectorul vegetal pentru depăşirea pi-odurţiei planifi­ bită şi consumului de zile-muncă pe liza întocmai lucrările agricole prevă­ rezultate îmbucurătoare Pină la permite ca, faţă de anul trecut, să evitîndu-se formarea de stocuri su-
sînt urmarea firească a unei munci cate. La prăsitoare vom da 40 ia culturi şi feluri de lucrări. Din 15 in zule in devizeie lucrărilor pe culturi. sfîrşitul primei decade a lunii oc­ mărim volumul veniturilor băneşti pranormative. Astfel. în primăvara
entuziaste a întregii mase de colec­ sută din depăşire in natură, iar la 15 zile, o dală cu afişarea pe panouri De multe ori cind era necesar se exe­ tombrie am realizat venituri băneşti cu aproape 50 la sulă. acestui an ne-am aprovizionat în
tivişti. Iată un exemplu In cam­ plantele tehnice 45 la sută în bani. a zilelor-niuncă efectuate, socotitorii cutau lucrări in plus, care bineînţe­ în valoare de aproape 1.700.000 Ici. Indicatorul principal care arată primul rînd cu portal toi de viţă pen­
les aveau menirea de a contribui la
pania agricolă de toamnă cînd s-u Cointeresarea materială este o me­ le treceau in tabelele cenlralizaloa sporirea producţiei. Astfel, la cultura Potrivit calculelor lăcute, pină la progresul înregistrat pe calea dez­ tru pepinieră, cu seminţe de legu­
dat bătălia pentru strîngeiea recol­ todă eficientă de antrenare a tu­ re. Pe această cale se putea urmări sfeclei de zahăr unele echipe au efec­ sfirşitu) anului, de pe urma valori­ voltării G.A C. il reprezintă creşte­ me, cu îngrăşăminte minerale, apoi
tei culturilor tîrzii şi pentru însă- turor membrilor gospodăriei la efec­ cu promptitudine cum se respectă pre­ tuat a palra praşilă care nu era pre ficării produselor agricole vom ob­ rea fondului de bază la suta de hec­ am procurat în ordine materiale
mînţâi j. zilnic au participat la lu­ tuarea unor lucrări de bună calitate vederile planului de producţie şi se tare. Prin aloca­ pentru construcţii ca : var, ciment,
cru pc-ste 700 de colectivişti. Pe lin­ şi la timp. De aceea, o vom folosi stobileau măsurile necesare, văzută. Rezultatul a fosl ca pe lingă rea an de an a su­ 1 ier beton, lemn şi ţiglă.
celelalte măsuri luale, producţia re
gă aceasta, strădania noastră a fost şi pe viitor. Orientarea consiliului de conduce­ zullată a fosi aproape dublată fală melor statutare
de a planifica şi organiza munca în Succesele obţinute se datoresc fap­ re al G .A .C. In ce priveşte consumul de prevederile planului anual de pro­ prevăzute, fondul Faptul eă folosirea fondurilor bă­
aşa fel ca toate lucrările să se des­ tului că organizaţia de partid a în­ de zile-muncă a (ost ca în general să ducţie. to id o A // O f fir 0 0 A ţx f* de bază, după cum neşti a fost stabilită cu răspundere
făşoare în bune condiţiuni. Drept drumat permanent consiliul de con­ nu se facă economie pe seama nce- Respectarea fondului de zilc-mun- se poate vedea şi şi urmărită îndeaproape dc către
urmare, insămînţarea cerealelor pă- ducere să ia cele mai eficiente mă­ xeeulării unor lucrări prevăzute in că planificate esle determinată în din graficul ală­ consiliul de conducere al G .A .C ne-a
ioase de toamnă s-a terminat intr-un suri tehnice şi organizatorice pen­ devize. Ca urmare, trebuie să arătăm mare măsură de felul in care briga­ turat, a sporii dat posibilitatea să evităm cazurile
timp scurt, iar recoltatul porumbului tru realizarea sabinilor de plan. că plnă acum, din cele 162.483 zile- dierii aplică normele stabilite de adu comparativ cu de penalizări pentru Intîrzierea ram­
s-a făcut fără pierderi. La îndepli­ Pentru viitor ne vom orienta acti­ muncă planificate In total pe întregul narea generală la lucrările agricole anul 1962 cu 67 bursării creditelor primite in anii
nirea acestor sarcini am primit un vitatea noastră astfel. Incit toate an, numai pînă Io 15 octombrie au şi Noi sinlem conştienţi de faptul că anteriori şi să avem totdeauna fon­
sprijin preţios din partea brigăzii sarcinile ce le prevedem în planul fost realizate 145 660. Pină la sfirşi- avem posibilităţi penlru a asigura o la sută. Creşterea duri disponibile în bancă, pentru e-
nr. 8 de tractoare de la S.M .T Mier­ anual de producţie să le realizăm în­ lul anului probabil că numărul de zile- folosire şi mai judicioasă a fondului fondului de bază fectuarea plăţilor planificate. Prc-
muncă stabilit va fi depăşii. Aceasta
ocupîndu-ne in continuare de chel­
curea. Cu ajutorul celor 8 tractoare tocmai, contribuind pe această cale se daloreşte in mare măsură faptului de 2ile muncă De aceea ne-am pro­ ne-a permis să tuirea gospodărească a fondurilor
şi a maşinilor puse la dispoziţie, la întărirea economică şi organiza­ că din cauza condiţiilor de climă pus ca in anul viilor să acordăm o facem investiţii băneşti, avem in vedere, încă de pe
mecanizatorii Moise Oprean, Ilie torică a gospodăriei colective şi la din acest an, unele lucrări nu s-au atenţie sporită acestei probleme de însemnate pentru acum, rezolvarea problemelor legate
realizai cu mijloace mecanizate, cum
Fleşer. Nicolae Oozdoc şi alţii au ridicarea nivelului de trai al colec­ de fapt era stabilit in devize. La re­ mare însemnătate penlru continua îm­ lărgirea continuă de pregătirea producţiei agricole din
bunătăţire a activităţii economice o
efectuat un mare volum de lucrări tiviştilor. coltatul cerealelor păioase cu combi­ G A C. a producţiei npul viitor.
agricole la timp şi de bună calitate. N ICO LA E DO ROBAN ŢU na s-au realizat doar 60 de hectare, NICOLAE ROMAN O altă latură N ICO LA E NKDER
O altă latură a îndeplinirii pre­ preşedintele G.A.C. in loc de 270 cile erau prevăzute. La meaibru al consiliului de conducere importantă a pla­ contabil