Page 61 - 1964-11

P R O LE T A R I DIN TOATE Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A t
CITIŢI De la Consiliul de Miniştri al R.P. Romlne

Consiliul de Miniştri al R P . Ito-
IN NUMĂRUL mîne a stabilit, printr-o hotârîre re­ ţei şi culturii, pe baza programului
UNESCO.
DE AZI centă. modul de organizare şi func­ Comisia Naţională a JTP. Romîne
ţionare a Comisiei Naţionale a II P, pentru UN ESCO funcţionează pe lin­
Rnmîne pentru UNESCO. gă Ministerul Afacerilor Externe şi
Conferinţa de pnrlid dc este compusă;din 70 dc membri de­
Comisia — se.arată în hotărî re —
la IvjVî. Bar/v». Problemele e- are sarcina de a contribui la aplica­ semnaţi din rîndiil persoanelor' cu­
conomice in centrul activităţii noscute pentru activitatea lor in do­
organizaţiilor dc bază : rea de către K P. Homină :i progra­
mului UN ESCO, precum si la dez­ meniul educaţiei, ştiinţei şi culturii
^ Sport şi din cadrul instituţiilor şi .organi-
(pag. a 2-a) ; voltarea colaborării cu comisiile na­ . zaţ iilor obşteşti care activează în a-
ţionale pentru U N ESCO din toate ccst domeniu.
♦ Din experienţa construc­ (Agerprcs)
torilor dc locuinţe hunedo- ţările, în domeniul educaţiei, ştiin­
rcni- Să construim mai repe­
de. mai bine, mai ieftin (pa­
gină specială) Acţiuni de modernizare a maşinilor-unelte
(pag. a 3-a) ;
♦ Dc peste hotare şi utilajelor în uzinele constructoare de maşini
(pag. a 4-a).
Acţiunea de modernizare a mnşi- unelte si utilaje moder nizate in anii
nilor-unelle si utilajelor din parcul 1962—1963.
existent aL uzinelor constructoare de Plinire unităţile care s-au eviden­
maşini se desfăşoară cu succes. Nu­ ţiat în acţiunea de modernizare a
C O L O C V IU L DIN CRONICA dernizate aproape 850 maşini-unelle, maşinilor-unelte şi utilajelor pe care
mai în cursul acestui an au fost mo­
lc nu în dotare, sc numără Uzinele
pe plan local, de către întreprin­ de tractoare şi „Steagul Roşu" din
deri. Alte aproape 550 de utilaje au nrnşov, „Unirea" din Cluj şi „Elec-
ÎNTRECERII fost aduse la nivelul tehnicii actua­ tropuleie" din Craiova. Pentru anul
viitor se prevede modernizarea a l­
_____________ le, pe baza unor proiecte lip apli- toi aproape 2.200 dc maşini-unelle
c.nte în mai multe uzine. Acestea sc şi diferite utilaje.
adaugă la cele circa 4.000 de ma.şini- (Agerpres)
Cu planul pe arigm: *

Pe zilei: 1964 şi 1965 11 luni îndeplinit . . . . . . «■

Izvoare de creştere stadiul de realizare n planului Anul acesta, colectivele de fur-
iM.T.O. cu care prilej s-au făcut noi na)işti şi oţetari de la C.S. Hu­ m m
a capacităţii de producţie propuneri dc măsuri In acest fel din nedoara au muncit cu multă în­ €? Astăzi, la clubul muncitoresc brie a.c. Ia Atelierele R.M.R. din
cele 45 dc obiective. 38 au fost în­ sufleţire. Străduindu-sc să tra- mm din Cugir va fi organizată o ac­ Simeria au fost deschise cursurile
© Ascendenţa produc­ făptuite în numai 9 luni dc activi­ duc.ă în viaţă iniţiativa dc a rea­ ţiune dedicată tinerilor din oraş. unei universităţi muncitoreşti. La
tivităţii muncii © Mica tate. Un obiectiv important din pla­ liza şi depăşi angajamentul la Se va prezenta jurnalul vorbit cu cursuri sint înscrişi 130 de sala­
fontă cu cocs economisit, furna-
nul IM.T.O. osie procurarea şi mon­
mecanizare aduce succese tarea unor haşpclc — instalaţii mo­ liştii au aplicat măsuri tehnico- tema: ..Iţi mulţumim partid iubit riaţi din cadrul atelierelor.
derne, dc marc capacitate. Rină în orgnnizatorice dinlre cele mai e- pentru tinereţea noastră fericită". Cu ocazia deschiderii festive,
mari @> 0 reclamaţie şi ptcicnt au fost procurate ÎS haş­ fieieute : ridicarea temperaturii Jurnalul vorbit va fi urmat de o tovarăşul Dumitru Irinca. preşe­
pclc, din care 10 au şi fost montate. acrului insuflat, reducerea du­ vizionare colectivă a programului
urmările ci $ Privind în Piuă la sttrşilul anului vor fi mon­ ratei opririlor accidentale .şi de televiziunii, dinte al comitetului sindicatului,
cnvorbit celor prezenţi despre im­
anat viitor. tate şi celelalte 10. In atest fel creş­ mers redus, respectarea înlrulo- O De curind, pe lingă Comite­ portanţa cursurilor universităţii
ti.il a instrucţiunilor tehnologice
te capacitatea dc producţie la ope­
al muncitoreşti in îmbogăţirea
Alţi oameni ai muncii — munci­ raţiile dc argăsirc şi vopsire cu sa.irul. In felul acesta au reu­ tul orăşenesc Hunedoara de noştinţelor de cultură cu­
şii să-şi depăşească pionul lună
P.M.R. s-a deschis un curs
tori. maiştri şi ingineri din între­ circa 50 la sută, iar productivitatea dc lună. generală
prinderile regiunii — se înscriu ca muncii cu 20 la sută. Oţetarîi au depus eforturi pen­ studiere a problemelor economi- o le muncitorilor. In continuare
participanţi la ..Colocviul produc­ Dc asemenea, s-a reparat capital tru îmbunătăţirea continuă a co-orgamzotorice şi financiare, tov. ing Inochente June, directo­
ţiei" organizat in coloanele ziarului hala dc fabricaţie şi se execută re­ procedeelor tehnologice, folosirea IHhfilsKS legate de specificul întreprinderi­ rul universităţii muncitoreşti, a
nostru. Ei analizează activitatea c- paraţia cnzanclor dc «aburi. Pe aceas­ cît mai deplină a «agregatelor şi lor de pe raza oraşului regional prezentat programul cursurilor.
conomică. împărtăşesc din experien­ tă cale se măreşte suprafaţa de pro­ timpului de lucru. U ra i Hunedoara. © Pentru elevii claselor a VJl-a
ţa acumulată, scot la iveală o sea­ ducţie cu 720 m p. şi sc creează po­ Preocuparea pentru realizarea Din tematica cursului de stu­ şi a Vlll-a de la Şcoala nr. 1 din
mă de deficiente şi rezerve interne sibilitatea organizării producţiei in şi depăşirea planului în mod rit­
De asemenea, lac cunoscute preocu­ raport cu cerinţele tehnologiei. mic Ic-a permis colectivelor de diu vor face parte, printre altele, Lupeni s a organizat recent o
pările pentru realizarea exemplară Din fondul dc mică mecanizare turnul işti şi oţelari să iivscrie pe probleme ca: ,,Dezvoltarea indu­ reuşită şezătoare închinată poezi­
a sarcinilor anului viilor s-u executat un tunel uscător, cu o agenda întrecerii succese clin striei siderurgice în anii puterii ei lui Tudor Arghezi. Programul
Colectivului Fabricii „Vidra" din capacitate dc uscare dc ptnă la 10 000 cele mai dc scam ă: realizarea populare", „Productivitatea mun­ şezătorii a fost alcătuit dintr-o
Orâştic i-nm adresat două întrebări : pici în 24 dc orc. Trin construirea planului pe 11 luni cu 17 şi res­ cii", „Introducerea tehnicii noi şi prezentare a operei poetului. în
..Cum apreciaţi activitatea desfă­ acestui uscător a fost redată pro­ pectiv 13 zile mai devreme. a tehnologiei avansate în între­ cicluri de creaţie, şi din poezii
şurată in anul 1964 ? Ce măsuri aţi ducţie» o suprafaţă dc 720 m.p., ocu­ prinderile socialiste", „Investiţiile recitate de elevi.
luat pentr u realizarea, ritmică a pla­ pată de vechile uscătorii, s-a du­
nului în 1965 Nc-au răspuns la blat capacitatea dc uscare şl sc c- Continuă şi eficienţa lor economică" etc. Au fost recitate 20 de poezii
aceste întrebări tovarăşii loan O la­ eonomiscsc anual cea 450 tone «aburi © La Cosa de cultură din Oră- dinlre cele mai reprezentative,
ni, directorul fabrici». Petru Argint, şi 14 UWh energie electrică. Tot din ştie, Teatrul de Stat din Sibiu va fiecare fiind precedată de o
secretarul organizaţiei dc bază fonduri dc mică mecanizare au fost seria succeselor prezenta astăzi în premieră piesa scurtă analiză a conţinutului. Şe­
p.M .R . şi loan Probsdorfcr, ingine­ procuraţi şi montaţi fi condensatori ,,Balul florilor". Din distribuţie fac zătoarea a făcut ca elevii să re­
rul şei. împreună au redactat un statici, cu ajutorul cărora sc ob­ Bilanţul încheiat la sfîrşilut parte actorii: Ovidu Stoichiţă,
răspuns colectiv, pe care-1 publi­ ţine un factor dc putere dc 0,95— celor 10 lunj de activitate dc co­ Constantin Stoenescu, Maria Lis- ţină, să înţeleagă şi să iubească
căm mai jos. 0,98, ceea ce aduce bonificaţii la lectivul Întreprinderii de produse I sai Strasser şi alţii. poezia argheziană, (prol. MARIA
„Ni se parc potrivit să începem consumul dc energie electrică dc refractare din Baiu Mare con­ ® In seara zilei de 17 noiem­ ZAHAIUA, prol. LUCIA VORO NC A)
răspunsul nostru prin inserarea rr.- eca. 25.000 tei anual. semnează însemnate depăşiri ale Vedere din sectorul I de la E. M. Teliuc.
ruitatclor obţinute dc colectivul de I.a indicaţia biroului organizaţiei sarcinilor dc plan. Prin folosi­ Foto: V . O N O r i
muncă al fabricii in lupta pentru dc ba/ă s a alcătuit, dintre cele mai rea maşinilor şi utilajelor la în­
înfăptuirea sarcinilor de plan pe pregătite cadre din fabrică, un co­ treaga capacitate, sarcina de
anul in cnrs : In producţia globală lectiv dc studiu în vederea îmbună­ creştere a productivităţii muncii
s-n înregistrat o depăşire dc 10 la tăţirii organizării producţiei şi nor­ a fost depăşită cu 15 procente, Sn în tîm p in a re a C e n te n a ru lu i C . E. C . SE DEZVOLTA
sută, la producţia marfă dc 9 pro­ mării tehnice. Pe baza concluziilor ceea ce a dus la sporirea can­
cente. iar productivitatea muncii s-n trase, producţia a fost organizată în tităţii de produse refractare li­
rcaliznt in proporţie dc 10G.8 la sută. trei schimburi, tar efectivul a for4 vrate peste plan. In perioada a-
Mai notăm că In preţul dc cost al repartizat pe schimburi în aşa fel mintită, planul producţiei globale ACŢIUNEA D E ECONOM ISIRE
întregii producţii marfă s-a obţinut incit să fie asigurat necesarul dc şi marfă a fost îndeplinit în pro­
o economie do 379.000 tei tfî bcnc- forţa dc muncă pentru realizarea porţie dc 115,4 la sută ş.î. res­
licii dc aproape 100.000 Ici. Toate planului in mod ritmic, la toate pectiv, 111 la sută. Prin redu­ drese înde ale populaţiei.’sînt ilustrate tonalilor să fie depunători activi la mal mu!(i elevi sînt posesori a» libre*
angajamentele nu fost depăşite sortimentele şi la termenele contrac­ cerea consumurilor specifice de Cugir In soldul general ol depunătorilor ; C E C. lelor de economii C.E.C.
Aşadar sîntem îndemnaţi să a- tuale. Ca urmare, în cele trei tri­ materiale, precum şi a consumu­ care* la 30 ■ septembrie 1904 era de Dezvoltarea combinatului, creşterea bineînţeles, pentru clcv'i important
preciem că «mul acesta colectiv ut mestre încheiate fondul de timp a lui de energie, lucrătorii fabricii In această lună se împlinesc 100 (Ic ■ peste 1,5 ori mâi mure blecit in anul continuă a ciştigurilor muncitorilor este iu primul riud rolul educativ
nostru dc muncă a desfăşurat o ac­ fost utilizat în proporţie dc aproape de produ.se refractare au înre­ ani (Ic la înfiinţarea Casei dc Econo­ 1959. Cele mai bune rezultate in •au creol condiţii prielnice acţiunii de al economiilor. Stimularea la elevi
tivitate de producţie bună. Dc alt­ 95 la sută, iar maşinile şi utilajele gistrai peste 250 000 lei economii mii si Consemnuliuni din tara noa­ creşterea soldului planificat le-a ob­ .economisire şi o făcut necesară in- «i spiritului de chibzuinţă şi de eco­
fel, nccst lucru a fost scos în evi­ s-au folosii in peste 90 la sută din la prelnl dc coot. stră. LucrAlorii unităţii C.E.C. din o- ţinut ghişeul propriu al agenţiei si fiinţoreo o două agenţii C C C nomic reprezintă un aport important
dentă şi dc către comunişti, cu pri­ fondul dc timp. întrecerea pentru îndeplinirea raşul Cugir inlhnpină această aniver­ ghişeul cu gestiune de la U M C. H. Re lingă acestea, pentru a putea a! muncii de educaţie pe caic peda­
lejul recentei adunări de dare dc Pe lioîa normării muncii, s-au ex­ înainte de termen a prevederilor sare cu rezultate care oglindesc lar­ MUREŞ AN I/XCOIi cuprinde ţn acţiunea dc economisire gogii o desfăşoară în mijlocul lor
scamă şi alegeri tins normele tehnice la munca în planului anual continuă cu în­ gul caraclcr dc masă pc care l-a c«5- corespondent numărul mare de salariaţi ai Combi- Eoniru ca acest tel să fie atins, pro­
In ce constă experienţa colectivu­ nrord şi regie, rcali/.indu sc n core­ sufleţire şj in această lună. Nu­ pălat acţiunea dc economisire in ora­ naiului şi pentru a se asigura o bună fesorii dc la Scoală medie „Decehal'
lui de muncă dc la fabrica „Vidra'* 7 laţie justă intre numărul salariaţi­ meroase echipe de muncitori cum şul Cugir. în anii puterii populare. deservire a depunătorilor la locul de Deva, stimulează la elevi dorinţa de
ale
Creşterea veniturilor băneşti
Răspunsul la colocviu spune mai lor direct productivi şi indirect pro­ sînt cric conduse de Vasilc Nenc- populaţiei, a creat condiţii deosebit C.S. Hunedoara muncii, au fost organizate pe sec­ a economisi, stabilind obiective ulilo
depr rte : ductivi. Ca urmare, 63,2.1a sută din şu, Ana Păcurarii, Constantin Că- toare un număr de 19 ghişee C C C. şi atractive cărora sa le subordoneze
„Biroul organizaţiei dc bază '■olumul lotal dc mumă se execută râgui, Toader Nicotae, Trandafir de favorabile pentru mărirea num ci­ cn gestiune şi 10 ghişee C C C . cu acţiunea de economisire.
P.M .R. a îndrumat conducerea teh­ pe bază de norme tehnice Conclu- Vairea şi alţii. organîzîndu-şi rului depunătorilor. In prezent numă­ In cadrul Combinatului siderurgic borderou de legătură. Aşa dc pildă, la şcoala noaslră, fo-
nică a fabricii să ia măsuri pentru dcnl in acest sens este faptul că temeinic munca, obţin zi dc zi în­ rul acestora este de 2 ori mai mare din Hunedoara acţiunea de economisi­ Aceste măsuri au permis ridicarea losindu-so economiile adunate in răs­
deplina folosire a capacităţii dc .pro­ semnate depăşiri de plan.' deci! in anul’ 1959. re se dezvoltă an de an, «ijnuginriu-se acţiunii dc economisire la Combina­ timpul anului şcolar 1903-1964, s-a
ducţie. De citeva ori s a nnadi/.nt (Continuate fn pai; 2 a) Posibilităţile de economisire mereu ca m prezent marea majorii ale a sa- tul siderurgic Hunedoara pe o ireap* oigani'/at o excursie interesantă pe
t«1 superioară, fapt ce se oglindeşte meleagurile patriei, în vacanţa de
in rezultatele obţinute pe cele trei vară.
Pentru a stimula dorinţa elevilor
trimestre din anul curent.
natc pentru a deservi această uni­
TOAN tate nu au fost folosite la executa­ obţinut rezultate frumoase pe linia gandă C .E C ., s-au ţinut la fiecare
de a deveni depunători la C.E.C s-a
au
Ghişeele C E C cu gestiune
folosit materialul vizual de propa­
rea ogoarelor. Acum. lucrările de
recoltare a porumbului s-au inten­
sificat datorită mobilizării la lucru îndeplinirii planului. Astfel, ghişeul clasă lecjii de dirigenţie pe temele:
de ta furnalele 1-4 (mandatar Adam
n m a a unui număr dc peste 300 de colec­ Ştefan) are o realizare rle 179 la sulă; „Cum tmi folosesc banii economisiţi",
A N C H E T A tivişti. Cu toate acestea însă, eli­ Alimentare oţel (mandatar I-laupt- „Cum realizez economii la C E C .',
„Economiile mele, pentru îmbogăţirea
berarea terenului destinat ogoare­
man Elena) 120 la sulă; O.S.M .
11
lor se face în mod necorespunză­ (mandatar Sirca Jenica) 104 la sul<1 ; bibliotecii personale" şi altele.
tor. C F U. H (mandatar Drăghîcî Pran- In şedinţele cu părin[ii sau cu pri­
Rămasă în urmă cu efectuarea o- cisc) 100 In sulă; Cocseric II (man­ lejul vizitelor la domiciliu, accşlta
Zilele acestea în unităţile agricole sc munceşte intens pentru
terminarea grabnică a tutu ror lucrărilor. In gospodăriile colec­ Muncă organizată — rezultate bune goarclor este şi gospodăria colecti­ datar Slelezner Francisc) 265 Ia sută sint sfătuiţi să-şi îndrume copiii, de a
tive unde au mai rămas dc recoltat anumite suprafeţe cu porumb vă din Şjbot unde au fost arate si Direcţia generală a combinatului depune şi cele mai mici sume la
C E C ,, să - i deprindă a fi economi.
(mandatar ficgel Gcorgeta) l(il la
s au luat măsuri pentru mobilizarea unul număr sporit dc colec­ La G A S din Gelmar lucrările de Activitate Intensă în ce priveşte abia 12 ha din cele 200 stabilite. sută. DOR A NISTOR
tivişti la lucru. Ca urm.irc. ritmul dc executare a acestor lucrări efectuare a ; urilor adinei se des­ efectuare,i arăturilor dc toamnă am Şi la această unitate există un nu­ corespondentă
s-a Intensificai dc In o zi la alt,o. Paralel cu strinsul recoltei făşoară din o ..(! ne-a informat tov . îmîlnit şi In' G .A .C . din Balomir. Pe măr dc 4 tractoare cai c trebuiau uti­ VLÂSCEAN U CONSTANTIN T *
de porumb s-a făcui tăiatul şl transportul cocenilor. Acolo tinde Liviu Borlişicanu, brigadier de cîmp tehnicianul loan Stoian l-am înlîl- lizate în mod mai chibzuit. Consi­ corespondent întîmpinarea Centenarului C E C ,,
aceste lucrări s-au organizat bine. mecanizatorii au trecut cu din această unitate. O mare atenţie nit în cîmp. printre mecanizatori. liul de conducere al G .A .C (pre­ constituie tema mai multor scrisori
forte sporite ta efectuarea ogoarelor de toamnă. Concomitent se «acordă şi aplicării gunoiului de El urmărea îndeaproape* ca lucrurile şedinte Vasilc Viorel). trebuia să sosite la redacţia noastră. Corespon­
preocupare Şcoala medie
cu efectuarea lor. in numeroase unităţi s-nu transportat îngrăşă­ grajd. In acest scop două din trac­ realizate să fie de bună calitate, in- manifeste mai multă l denţi ca II. Pelreşca de la Şcoala de
minte organice care au fost încorporate în sol. Există însă şi toarele existente lucrează la trarn- sistînd mal ales asupra respectării pentru efectuarea lucrărilor amintite t) ani „Pelofi Şandor" Deva, Pava Ve-
unităţi unde ritmul lucrărilor este încă necorespunzător. portul îngrăşămintelor organice. Au adinrimii de lucru, dc a nu rămîne pe suprafeţele planificate. „Decebal" Deva ronica de la Hunedoara, Maria Ba-
fost aplicate peste 300 ton? de gu­ porţiuni nearate etc. Mecanizatorii O situaţie asemănătoare se înlîl-
Pentru a cunoaşte mai îndeaproape felul cum se desfăşoa­ neşte şi la G .A .C. din Gal tiu unde du leuca dm $ibot, R Hoşorogan din
ră efectuarea ogoarelor de toamnă in raioanele Orăştie şi Alba, noi de grajd şi 20 tone de super- Ion Marincaş, Avram Pişchinţcan, „Săptămina economici'1, constituie Sebeş şi «d|ii fac cunoscute realiză­
fosfat. Paralel, s a trecut la efec­ Matei Codreanu şi loan Bande lu­ s-au executat arături pe numai 26 un eveniment care se bucură de o
rile unor agenţii C C C ., felul In care
In 17 noiembrie «re. redacţia ziarului nostru a întreprins un tuarea ogoarelor şi respectiv la în­ crau din plin la executarea ogoa­ hectare din cele 160 planificate. deosebită ntentie şi in viata şcolilor sc desfăşoară acţiunea de economi­
raid-anchctă prin citeva unităţi agricole. Tată pe scurt consta­ corporarea sub brazdă a îngrăşămin­ relor. Ca urmare a eforturilor de­ Există deci tot temeiul să afirmăm intrucit în ultimul timp, din ce In ce sire.
tările făcute cu acest p rile j; telor. puse, aici au fost arate 100 de hec­ că cele 5 tractoare destinate pen­
tare. tru executarea ogoarelor nu au fost
Rezultate satisfăcătoare s-au ob­ utilizate la întreaga lor capacitate
r w K f f a ţinut la executarea arăturilor adînri dc lucru.
t e - ' t a ' t a ' • de toamnă si la G .A .C . din Miccşri.
uncie această iucrare s-a realizat pe Pe cînd executarea
mai bine de 50 la sută din suprafaţa
prevăzută (130 ha). De asemenea,
în ritm susţinut se munceşte la e-
fectuarea ogoarelor în gospodăriile
colective din Şard, Ighiu, Cricău şi Lurrările de executare a ogoare­
in alte unităţi. lor de toamnă la G .A .C . din Henig,
raionul Alba încă nu au început
Aici se stă slab şi eu recoltatul po­
rumbului. Din cele 404 ha abia de
pc 104 s-a reuşit a sc strînge re­ * * 7 1
stau a colta. Este evident deci pentru ce la
această gospodărie colectivă arătu­
rile încă nu au început. Slaba mo­
La C» A .C. Cioara, raionul Orăştie, bilizare a colectiviştilor la lucru şi
la 19 noiembrie a.c., din cele 249 ha n- organizarea ncrorespunzutoare a re­ Lipsă de expc- ®
cupate cu porumb au mai rămas dc coltării porumbului se dntoreşte în nenţă...
recoltat mai bine de J 00 hectare. marc măsură consiliului dc condu­
Anevoios s-au desfăşurat şi lucrările cere (preşedinte Iov. Nicoară Ro­ Foto : 1 F
de tăiere şi transport a cocenilor dc pe man) care nu s-a preocupat în su­
suprafeţele recoltate Datorită aces­ ficientă măsură de buna desfăşu­ N MoJdoveanu
tui fapr, nici cele 4 tractoare desti- rare a lucrărilor amintite.
Din cclc relatate rezultă că în numeroase unităţi din raioanele
Orăştie şi Alba mar există încă un volum însemnat dc lucrări ce tre­
buie efectuat în această perioadă. Pentru ca ogoarele de toamnă să
se execute pc suprafeţele planificate, este necesară impulsionarea lu­
crărilor de recoltare a porumbului, dc tăiere şî transportare a coce­
nilor. Pc suprafeţele eliberate este necesar ca tractoarele existente să
fie folosite în mod mal judicios la executarea arăturilor dc toamnă.
Sarcini dc seamă revin in această perioadă organizaţiilor dc partid
din gospodăriile colective care trebuie să sprijine consiliile dc con­
ducere în organizarea mai temeinică a muncii pentru ea lucrările agri­
cole dc toamnă să sc termine cît mai grabnic. In acest scop, consi­
liile agricole raionale trebuie să urmărească mai îndeaproape felul cum
sc execută aceste lucrări în fiecare gospodărie, iar acolo unde sc con­
La G.A.S. din Gehnar se - efectuează • zilele acestea ogoare de toamnă pe însemnate suprafeţe. stată deficienţe să fie luate măsuri eficiente pentru remedierea opera­
IN F O T O : mecanizatorii i Viorel Igna şi Vaier MitrCftan controlează adincimea arăturii, tivă a neajunsurilor.