Page 62 - 1964-11
P. 62
Nr. 3077
rag. 2 Drumul socialismului
CONFERINŢA DE PARTID DE LA E. M. BARZA Cărţi pentru ceferişti S . M . T . A L B A I U L I A
Editura transporturilor şi teleco fosl transport cu autovehicule. fn Angajează de urgenţă
Problemele economice în central municaţiilor desfăşoară o amplă ac mod corespunzător a fost îmbogăţită
literatura respectivă de specialitate
tivitate pentru a satisface necesită
„Exploatarea
ar fi
cu lucrări cum
ţile de cărţi tehnice ale tuluror sec
toarelor de muncă din acest domeniu. pe timp de iarnă a autovehicule — trei tehnicieni I mecanici,
Printre cărţile publicate penlru cefe lor''. „Transportul auto centralizat abso(ven|i ai şcolii medii tehnice agricole,
activităţii organizaţiilor de bază rişti se găsesc lucrări ca „Introducere şi expediţia de mărfuri". „Dinamica şcolii de maişfrî sau cu sfudii echivalente.
şi economicitatea autovehiculelor".
In automatică şi lelemecanică fero
Bogata literatură tehnică pusă în
viară", „Locomotive Diesel", „Tehni
ca efectuării traro;porturilor pe ca slujba ridicării nivelului profesio Salarizarea se (ace conform H.C.M. 1053.
Colectivul Exploatării miniere Bar Preocuparea conducerii exploatării rea activităţii politice pentru primi lea ferată", „Construcţia, calculul şi nal al lucrărilor din Iransporluri Informaţii suplimentare se primesc la S.M.T.
za a înregistrat In perioada celor 10 pentru introducerea mecanizării, a rea unui număr cit mai mare de mem întreţinerea tunelelor". Pentru sec şi telecomunicaţii va spori în anul Aibă Iulia.
luni care s-au scurs din acest an u- metodelor de exploatare de înaltă bri; şi candidaţi de parlid Astfel, in torul transporturilor navale a apă 1D65 cu o serie de noi volume me
nele rezultate bune In realizarea sar productivitate şi a stimulării iniţiati cursul acestui an s-au primit 130 de rut „Navigaţia" — un vast Iratat nite să promoveze introducerea şi
cinilor de plan. La minereu planul de vei pentru inovaţii şi raţionalizări nu candidaţi, iar alţi 190 de tovarăşi, că marinăresc în două volume şi lu extinderea tehnicii noi. Printre lu
extracţie a fost realizat în proporţie s-a ridicai la nivelul cerinţelor. Perso rora le-a expirat stagiul de candida crări de interes practic imediat ca crările de acest fel planificate pen
de 101.2 la sută, iar aurul din minereul nalul lehnico-ingineresc desfăşoară tură, au fost primiţi in mulurile mem „Harta rutieră a Dunării", „Pilota tru anul viitor de Editura transpor
comun In proporţie de 104,6 la sută. Încă o activitate slabă pentru introdu brilor de partid. Acest fapt a făcut jul pe Dunăre în sectorul Giurgiu- turilor M telecomunicaţiilor se nu I. R. V. A. DEVA
Productivitatea muncii a sporii in a- cerea noului in procesul de produc ca în prezent majoritatea echipelor să Galaţi", „Mecanizarea încărcării şi mără „Folosirea maşinilor electro
cest interval de timp cu 0,9 la sută ţie, numărul inovaţiilor propuse şi a- lie încadrate cu membri şi candidaţi nice de calcul în transportul fero
fată de sarcina planificată. pticale este mic. Neulilizarea In mod de partid. Demnă de scos in evidenţă descărcării navelor". viar", „Metode moderne de între aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în
Discuţiile care au avut loc cu o- raţional şi la capacitatea maximă de în acest sens este activitatea desfă Un sector de transporturi, care ţinere pentru mărirea siguranţei de
cazla conferinţei de parlid pe ex funcţionare a maşinilor şi utilajelor şurată de către organizaţiile de bază fn ultimul timp a cunoscut in ţara circulaţie a autovehiculelor", „Beto ziua de 8 XII 1964 va avea loc un concurs s
ploatare au scos în evidentă că rezul din dotare constituie de asemenea o de la sectoarele 1 Musariu, Ruda — noastră o dezvoltare rapidă este cel nul pretensionat în construcţii fe pentru ocuparea următorului post va
tatele obţinute sint în primul rlnd serioasă piedică in sporirea producti Barza. Brădişor II, puţul central Hir- auto. Anul trecut peste 52 la sută roviare", „Electronica în telefonie"
urmarea faptului că organizaţiile de vităţii muncii. Este regretabil faptul nicu şi altele. din totalul volumului de mărfuri a etc. (Agerpres) cant:
parlid au condus cu competentă acti că de cile ort se analizează Încărca Comilelul de partid şi organizaţiile
vitatea economica, şi-au exercitat in rea mecanică, se constată acelaşi lu de bază au Îndrumat îndeaproape or
tr-o măsură mai mare decit in al|i ani cru: maşinile de încărcat nu-şi rea ganizaţiile de masă, ajuiindu-le să-şi — un post şef serviciu financiar şi contabilitate
dreptul de control asupra conduceri lizează volumul de Încărcare planifi îndrepte atenlia spre problemele eco S P O B T
lor tehnico-admlnistrative ale sectoa cat. Si aceasta, din cauză că nu func nomice de bază ale exploatării, mo- Pentru admiterea la concurs, candidaţilor li se cere să posede
relor. ţionează in două şi trei schimburi. bilizind întregul colectiv la întrece studii superioare sau medii şi o vechime in funcţii economice de 4
Pină cind se vor continua aceste stări rea socialistă pentru minereu mal I ani, respectiv 6 ani.
de lucruri? Maşinile de Încărcat au mult şi mai bun. P O P I C E Lămuriri suplimentare se pot obţine de la serviciul personal al
Productivitatea muncii- fost introduse In subteran cu scopul In continuare, vorbitorul a scos in
de a uşura efortul fizic a) muncitori relief şi unele lipsuri. Dacă planul l.R.V.A. Deva, str. Traian Vuia nr. 20, telefon 1634.
lor şi in acelaşi timp să contribuie la la minereul extras şi la aurul din mi Campionatul republican pe echipe —
factor important sporirea productivităţii muncii. De ce nereul comun a fost realizat şi chiar
este neglijată această importantă re depăşit, nu acelaşi lucru se poale faza orăşenească
al succesului zervă? spune despre aurul nativ. La acest in
Comitetul de parlid trebuie să În dicator planul pe primele zece luni nu Intîlnirile de popice ciştigâ tot etapele ce urmează să se prezinte la
Creşterea productivităţii muncii a drume conducerea exploatării şi ca a fost realizat decit în proporţie de mai mulţi simpatizanţi în lindul un nivel corespunzător. ,
constituit o preocupare de seamă a binetul tehnic Jn vederea aplicării cu 95,3 la sulă. oamenilor muncii. La Deva, in ca După desfăşurarea celor 6 etape T IM IX O A R A
comitetului de partid şl a organiza curaj a propunerilor de îmbunătăţire înregistrarea unei asemenea rămi- drul campionatului republican pe clasamentul se prezintă astfel : 5 Y & D A C iL O C t NT K -
ţiilor de bază din sectoarele produc a procedeelor de muncă, să pretindă nerl în urmă se datoreşte faptului că echipe, faza orăşenească, au fost an 3. Rapid 6 6 0 0 12.982 18
tive. Colectivele de muncitori, ingi o mai mare răspundere din partea unele organizaţii de partid nu s-au trenate un număr de 8 echipe. Com 2. Minerul 6 5 0 1 12.715 16
neri şi tehnicieni, conduse şi îndru maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor preocupat in suficientă măsură de petiţia se desfăşoară în 14 etape. 3. Voinţa 6 4 0 2 12.321 14
mate de către acestea s-au străduit penlru punerea In practică a cunoş realizarea ritmică a sarcinilor de plan. După 6 etape formaţiile care au dat 4. Flamura 6 3 0 3 11.970 12
să-şi organizeze mai bine munca, să tinţelor pe care le posedă, să vegheze Nu s-au luat măsuri corespunzătoare dovadă de seriozitate in pregătire, 5. Progresul 6 3 0 3 11.918 12 R E P A R T i T I
deschidă drum larg tehnicii noi şi ex ca loate mijloacele care contribuie la pentru ca echipele rămase sub plan au folosit la maximum orele de an 6. Constructorul 6 2 0 4 11.161 10
perienţei Înaintate. La un Însemnai creşterea producţiei şi a productivită să fie sprijinite în mod efectiv de că trenament şi au ţinut cont de indi 7. Spartac 6 1 0 5 10.245 8 n e
număr de panouri au fost extinse me ţii muncii să Ite folosite din plin. tre cadrele tehnice, astfel Incit să caţiile antrenorilor şi instructorilor 8. Corvinul 6 0 0 6 0 850 6
tode de exploalare cu productivitate poată fi ridicate la nivelul celor evi voluntari, au reuşit să ocupe locuri C . ANTON C O R PURI K iiU N IN A r Â
ridicată cum sint: metoda cu aripi denţiate. fruntaşe în clasamentul general. Aşa .8 20 0 C .300
înclinate, cu inmagazinarea minereu De ce a fost neglijată Una din lipsurile comitetului de este cazul echipelor Rapid (instruc (L Ă M P I „ N O R I S I
lui, metoda cu fişii de 4 metri şl al partid şi a conducerii exploatării este tor Oprean Alexandru), Minerul (in S t a s a o 3 - ssa
tele. In fronturile de lucru, unde au sarcina de reducere şi aceea că n-au acordat atenţia cu structor Vinţan E ) şi Voinţa (in A G E N D Ă
fost aplicate metodele amintite, pro venită executării lucrărilor geologice structor Moise Traian), care au reu
ductivitatea muncii a crescut cu cir de deschideri şi pregătiri la nivelul o- şit sa acumuleze un bogat punctaj.
ca 50 la sulă şi uneori, chiar mai a preţului de cost? rizonturilor 250 m, 290 m şi 330 m. Nesatisfâcătoare este însă compor
mult. Rămînerea In urmă a acestor lucrări tarea unor echipe aflate )a coada A R M Ă T U R I ATIRWATE A
Pe seama aplicării noilor metode Un obiectiv principal al dezbateii- va crea greutăţi in desfăşurarea ac clasamentului. Aceasta datorită fap J 0 / DB 7S Si 2 0 0 W
de exploatare s-au extras numeroase lor conferinţei a fost şi preţul de tivităţii viitoare. De aceea este nece tului că ele nu folosesc din plin S T A S 8 0 6 ' 5 7 4>
cantităli de minereu, reprezentind 12 cost. Luind cuvintul la discuţii, in sar ca pe viitor să se acorde o aten orele de antrenament, unele ne- 19 NOIEMBRIE 1964 N- 1 219-52 M.E f i .i . e
la sută din totalul producţiei. ginerul Bogdan Gavrilă a arătat că ţie deosebită executării ritmice a în avînd nici antrenori, nici instructori
In alenlia comitetului de parlid şi activitatea economică privită prin tregului volum de lucrări planificate. voluntari. Aşa se prezintă situaţia la
a conducerii exploatării a stat sar prisma preţului de cost in perioada Comilelul de partid să analizeze peri asociaţiile Corvinul şi Constructo CINEMA
cina de a studia şi găsi cele mai a- celor 10 luni care au trecut s-a des odic stadiul lor de realizare, stabilind rul, prima nereuşind să cîştige după
decvate căi pentru utilizarea raţiona făşurat cu totul nesalisfăcător. Sarci In acelaşi timp măsuri menite să asi 6 etape nici un meci, iar la întilnirile DEVA: Străinul — seriile 1-11 — 1
lă a timpului de lucru In subteran. na de reducere a preţului de cost nu gure execuţia lor la termenele sta oficiale se prezintă cu lotul des cinematograful „Patria"; Poveste de A R M A T U R I B A O T j f
Prin măsurile luate privind reparti a fost realizată, Inregislrîndu-se de bilite. completat. Amintim că în anii trecuţi pe Don — cinematograful „Arta"» 6 0 . w . P6NT&U P E IT 6 T E SI
zarea mai judicioasă a intrării mun păşiri însemnate. La această depăşire Unul din principalii indicatori eco aceste echipe se aflau printre cele PETROŞANI: Falsificatorul — cine
citorilor pe gurile de mină, punerea au contribuit şi unele deficiente ma nomici nerealizaţi e*te preţul de cost. fruntaşe. matograful „Republica",- Miracolul P E n t p u p u p o n n.i 2 /9 - 5 2
in funcţiune a unor noi puţuri şi sta nifestate in activitatea muncitorilor Depăşirea Înregistrată pe primele 10 Asociaţia Constructorul, pe lîngâ lupilor — cinematograful „7 Noiem
bilirea a noi căi de acces pentru de la sectorul electromecanic subte luni Ale anului caracterizează o sla deficienţele pe care le manifestă în brie"; LUPENI: Inspectorul şi noap
transportul personalului s-a reuşit ca ran. La energie a fost înregistrată o bă urmărire a volumului de cheltu pregătire, recurge deseori la con tea — cinematograful „Cultural";
timpul efectiv de lucru la fronturi să depăşire de 5,8 lei pe tonă, la Între ieli, a consumurilor specifice de ma testaţii neîntemeiate. ALBA IULIA: Madame Sans Gene — A R M Ă T U R M 3 R & T
crească In medie cu 20 minute, fapt ţinere şi reparaţie de 4 lei pe tonă, teriale. Comitetul de partid şi organi cinematograful „Victoria"; A dispă • ^=4 m
care a influenţat sporirea randamen iar la amortisment de 1,5 lei pe tonă. zaţiile de bază trebuie să imprime Ar fi necesar ca asociaţiile spor rut o navă — cinematograful „23 OE 7 5 ii 2 0 0 w- V I A V 8 0 6 - 5 1 5»
telor, atit In abataje, cit şi la lucrări De unde provin aceste depăşiri? Pier conducerilor adminislralive ale sec tive amintite mai sus să privească August"; SEBEŞ: Dragoste la zero
de Înaintări. derile pe conducte la aer comprimat toarelor mai mult simt de răspundere cu mai multă răspundere pregăti grade — cinematograful „Progresul"» N 1 2 / 9 ' 5 2 M .€.£.». c • m
Urmărind reducerea efortului fizic sini incă mari — In medie 30 la sulă. penlru reducerea substanţială a chel rile la antrenamente astfel ca în Vlrsla dragostei — cinematograful
al muncii In subteran, la indicalia co Or, se ştie că la E. M. Barza 60 la tuielilor de producţie, pentru încadra „Sebeşul"; ORÂŞTIE: Aventurile u-
mitetului de partid, conducerea ex sulă din energia electrică se consu rea jn consumurile specifice de ma nui tînăr — cinematograful „Flacă
ploatării s-a preocupat mai Îndeaproa mă penlru producerea aerului com teriale şi energie în aşa fel incit pină ra"; HAŢEG: Doi colonei — cine
pe de extinderea micii mecanizări. primai. Pierderile lunare la aer com la finele anului golurile înregistrate Ş Â H matograful „Popular"; BRAD: Cei
Astfel, la unele filoane cu înclinare primat prin rezistenţe in conducte şi la mijloacele circulante să fie recu trei muşchetari seria I-ll — cine UZiHfl OE VAGOANE ARAD
mică au fost introduse scocuri osci neetanşeilăli reclamă un consum su perate matograful „Steaua roşie"; SIMB
lante, iar la un număr tot mai mare plimentar de energie electrică. Realizarea sarcinilor de plan pe Uno din disciplinele sportive cu RIA: Ocolul pămlntului in 80 de zile
de locuri de muncă s-au instalat tro- Penlru realizarea de economii la anul 1965 impune luarea unor măsuri prinse în programul Spartachiadei seria I—II — cinematograful „M u
lii pneumatice pentru ridicatul ma preţul dc cost prin micşorarea consu corespunzătoare încă de pe acum. de iarnă a tineretului este şi şahul. reşul". Livrează din stoc supranormativ, pe bază
terialelor in abataje. mului de energie electrică ar fi ne Comitetul de partid va trebui să con Jn vederea pregătirii şahiştilor pen
Atit darea de seamă cit şi discu cesar să se scoală compresoarele la ducă întreaga acţiune de stabilire a tru această competiţie, de curînd a de comenzi ferme, fără repartiţie, următoa
ţiile purtate pe marginea ei au scos suprafaţă, unde consumul de ulei, măsurilor lehnico-organizatorice şi avut foc o întîlnire între sportivii RADIO
In evidentă faptul că ritmul de creş cheltuielile de întreţinere şi repara politice aslfel incit să se creeze din asociaţiei Viitorul din Sebeş şi Voin rele materiale:
tere a productivităţii muncii putea ţie se reduc cu cca. 10—20 la sută. timp premisele realizării planului In ţa din Alba Iulia. întrecerile au Programul / : 5,06 Jocuri popu
fi mai ridicat dacă s-ar fi acţionat cu Analizind silualin îndeplinirii pre anul viilor. Comilelul de partid va stîrnit un viu interes. în rîndul ama lare ; 5,30 Lecţia de gim nastică; OTEL ARC ROTUND 0 7 MM ARC 4; I
mai multă promptitudine atunci cind ţului dc cost pe articole de calcula- trebui să acorde un ajutor concret şi torilor de şah. Rezultatul final a 5.40 Prelucrări corale ; 6,20 Emi OJEL ARC ROTUND 0 8 MM ARC 4;
s-au ivit deficienţe. ţie, de la începutul anului şi pină la multilateral organizaţiilor de bază fost favorabil şahiştilor din Alba siunea pentru sate; 6,30 Program
— Faţă de posibilităţile pe care finele trimestrului 111 se observă şi o pentru a-şi ridica activitatea la un tul ia : fl—4. de bolerouri ; 6,45 Salut voios de BANDA LA RECE 16X2 MM OL. 38;
le-am avut Jn cursul acestui an, faţă depăşire la cheltuieli penlru mate nivel mai înalt, corespunzător sarci pionier ; 7,30 Sfatul medicului : BANDA LA CALD 45X3 MM OL. 38;
de fondurile ce ne-au fost acordate riale. Nerealizarea unui însemnat nilor ce le stau în fală. Iată rezultatele înregistrate: D. 8.00 Sum anjl presei ; 8,06 Muzică OTEL ARC LAT 120X12 MM ARC 2;
In scopul îmbunătăţirii şt uşurării volum de lucrări de deschideri şi pre In încheiere, vorbitorul şi-a expri Jozsef (A.I.) — N. Ciornei ( S ) 1—0 ; pentru fanfară de Dumitru Ere- OTEL ARC LAT 180X5 MM ARC 4;
condiţiilor de muncă, productivitatea gătiri pe fond de producţie şi investi mat convingerea că prin mobilizarea P. Toma (A.I.) — I. Vaier <S.) 0—I ; mia ; 10,15 Din creaţia lui A lexan ŢEVI TAMPON 191X13 MM OLT 35;
a crescut prea puţin — spunea ing ţii a dus dc asemenea la mărirea co comuniştilor, şi a tuluror celorlalţi V. Berghian (A.I.) — V. Niculeţ (S.) dru Viahuţă ; 10,30 Muzică popu OTEL RAPID DE SCULE 0 MM W. 3355;
Ioan Dineş, şeful serviciului organiza tei de cheltuieli pentru producţia de lucrători ai exploatării la acţiunea J—0 ; L. Siegner (A I.) — M. Toma lară ; 11,00 Pagini din opere ; 11,30
rea muncii. Aceasta se reflectă de alt minereu şi Întreţinerea şi repararea de depistare şi valorificare deplină a (S) •/;— V; ; N. Ispas (A.I.) — A. însemnări de reporter; 12.30 Lec OTEL RAPID DE SCULE 0 10 MM RFI;
fel şi fn corelaţiile necorespunză utilajelor. rezervelor interne de creştere a pro Apolzan (S) J—0 ; S. Magda (A.I.) — ţia de limba engleză. Ciclul I ; OTEL RAPID DE SCULE 200 CALUPURI R. 18;
toare care se menţin între unii in Depăşirea preţului de cosi constituie ducţiei şi productivităţii muncii, la C. lacob (S) 1 —' . ; V. Şerb ( A .I) — 12,45 Melodii populare interpretate
dicatori de bază ai pianului. Dacă o lipsă serioasă în nctivitaiea exploa o muncă insul leliţă pentru obţinerea S. Enache (S) 3—0 ; C. Beligăr (A.I.) de Georgeta Anghel, Pavel Tornea OTEL RAPID DE SCULE 250 CALUPURI W. 3355;
productivitatea muncii a crescut cu tării Deşi au analizat şi au stabilii unor realizări cit mai frumoase în — M. Bucur (S) 0—1 ; V. Simion şi Ion Şerban ; 14,10 Muzică uşoa OTEL RAPID DE SCULE 80X20 RW, 180;
aproape 1 la sută, cişligul mediu al măsuri pentru reducerea consumuri întrecerea socialistă, activitatea E. M. (A.I.) — M. Păun (S) 0—1 ; M. Radu ră de Sile Dinicu ; 14,30 Prietena
muncitorilor s-a depăşit cu 5 la sută. lor specifice de materiale, energie, Barza va cunoaşte in timpul cel mai (A.I ) — C. Cod rea nu (S) J —0. noastră cartea ; 15,36 Melodii din ŞURUBURI STAS 920, 921, 925, 1471. 1475, 1477; 2117; 2570, 2571,
Mai sint unele sectoare ca: XIII Valea ş.a.m.d., ele au continuat să crească. scurt, o îmbunătăţire simţitoare. I A U R EL A P O L ZA N B a n a t; 16,10 Cîntece şi versuri 3169, 3954, 1452;
Morii, 180 Musariu, Brădişor II şl al Aceasta, dovedeşte că sarcinile tra S. ORBONAS corespondent patriotice ; 16,45 Muzică din opere PIULIŢE STAS 923;
tele unde numărul muncitorilor au sate n-au fost urmărite in mod rigu romîneşti ; 17,15 Scrisori din ţară ; NITURI STAS 797, 3165;
xiliari este incă destul de mare. ros. Noul organ de parlid, va Irebui 17.30 Două dansuri de Tiberiu
O lipsă serioasă, care a Influenţai să imprime organizaţilor de bază şi Brediceanu ; 17,35 Antologie poe NITURI DIN ALUMINIU STAS 4020;
negativ sporirea productivităţii mun conducerilor sectoarelor _ o înaltă PE AGENDA ZILEI: tică : Elisabeta B agreana; 18,00 CUIE SPINTECATE STAS 1991;
cii ni se atribuie şi nouă, lucrătorilor răspundere fată dc gospodărirea cil Cîntece din folclorul nou cerute de INELE GROVER STAS 2731;
de la serviciul organizarea muncii. mai chibzuită a fondului alocai pro ascultători; 18,15 Universitatea
Deşi cunoşteam măsurile preconizate ducţiei. 1964 şi 1965 tehnică radio — ciclul construcţii ; CĂRĂMIZI REFRACTARE SILICA N 2/100/A;
pentru Îmbunătăţirea condiţiilor de & 18.30 Seară pentru tineret; 20,30 DIFERITE CURELE TRAPEZOIDALE;
muncă In fronturi, abia In ultima vre Luind cuvintul la conferinţă, iov. Noapte bună, copii : „Din întim- CUIE CONSTRUCŢII STAS 1989;
me le-am pus de acord cu normele. Pleşa Emil, membru supleant al bi (Urmare din pag. D ţia blănărie. Urmarea ? Aşa după plările Iui Nastratin Hogea" ; 21,15
Cu această ocazie am constatat că roului Comitetului regional de parlid. cum am spus : nici o reclamaţie dc Părinţi şi copii ; 22,15 Muzică uşoa CUIE SCOABE STAS 1990;
mai sint numeroase rezerve neutili a subliniat rezultatele bune obţnule atunci". ră interpretată de Dalida ; 22,35 CUIE TAPIŢERIE STAS 2053;
zate. Pentru transportul explozivului, în producţie cit şi felul in care au fală de anul 1959, deşi efectivul dc Muzică de dans.
de pildă, se cheltuieşte de către fie muncit comitetul de partid şi organi muncitori productivi a crescut cu Răspunsul trimis de tovarăşii de Programul I I : 9,30 Vreau să ştiu FURNIR DE TEI 3 MM CL. III;
la fabrica „Vidra" conţine şi alte
care echipă mult timp din cauza am zaţiile de bază In acelaşi timp a a- 35,3 la sută, personalul tehnico-ad- elemente valoroase, care vorbesc (reluare); 10,00 Din folclorul mu FURNIR DE FAG 0,7 MM CL II;
plasării la extremităţile zăcâminlului predat ca pozitivă activitatea desfă ministrativ a crescut numai cu 9.3 despre experienţa acestui colectiv pe zical al popoarelor; 10,30 Revista SIGURANŢE CU MINER.
a depozitului de exploziv Dacă s-ar şurată de căite organizaţiile de par la sută. linia valorificării superioare a ma economică radio; 11.03 Ansambluri
construi firide in cadrul fiecărui re- tid privind folosirea şi creşterea ac Au fost reduse mult absenţele ne artistice şcolare; 12,33 Cuplete din
vir, s-ar putea realiza o importantă tivului fără de partid, pe care l-a motivate şl învoirile. Faţă de anul teriei prime, pe linia mişcării de operete ; 13,30 Meridiane ; 15.05
economie de timp, care ar putea fi antrenat in rezolvarea mai mullor 1959, numărul absenţelor nemotivatc inovaţii, întrecerea socialistă etc. Re „Melodia şi interpretul preferat"
utilizată (n scop productiv. La fel, probleme economice. reprezintă doar 0,001 la sută, iar cel ţinem aici preocuparea pentru rea — muzică uşoară romîneaseă” ; I. c . R. M . P E T R O Ş A N I
dacă puşcarea s-ar face la toate Comilelul de partid a desfăşurat o al învoirilor 0,5 (a sută. lizarea ritmică, exemplară, a sar 18.00 Muzică populară interpretată
fronturile, In afara schimbului de lu muncă susţinută şi in direcţia întă Aceste măsuri, cît şi altele, au cinilor de plan pe anul 1965. de solişti şi formaţii artistice de strada Republicii nr. 104, telefon 643,
cru, productivitatea ar putea creşte ririi mulurilor partidului, orienlind condus la ascendenţa continuă a „Pentru anul viitor avem dc în amatori ; 18,20 Din activitatea sfa
In medie cu cca. 25 la sută. organizaţiile de bază spre intensifica productivităţii muncii. Aslfel, dacă deplinit sarcini sporite: producţia turilor populare,* Melodii populare a n g a j e a z ă :
în 1959 pentru 1.000 m.p. piei ovi globală creşte faţă de anul 19G4 cu
ne prelucrate era nevoie de doi 7.2 la sută, producţia marfă cu 18,1 interpretate de Elisabeta Pavel, DOI REVIZORI PRINCIPALI DE GESTIUNE '
muncitori, acum c nevoie de un Iu sută, productivitatea muncii cu Dan Moisescu şi Sile Ungureanu ; Informaţii suplimentare se primesc de la jelui contabil al Intre-
singur muncitor. 4.2 la sută, iar preţul de cost tre 22.30 Valsuri şi serenade din ope prinderii.
rete.
Paralel cu sporirea productivită buie să scadă cu 1,55 la sută. Co
ţii muncii şi producţiei, colectivul lectivul nostru apreciază însă că a- Buletine de ştiri şi radiojurnale :
nostru a acordat o deosebită aten ccste sarcini sint pe deplin realiza 5.00 : 6.00 ; 7,00 : 10.00 ; 12.00 ;
ţie calităţii produselor. S-au făcut bile. Pe ce ne bazăm ? In primut 14.00 ; 16.00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52
in fabrică o seric de experimentări rînd pe pregătirile făcute. Obiecti (programul I) 9.00; 11,00; 13,00; ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE ELECTRICITATE
tehnologice, atit pentru îmbunătăţi vele prevăzute în planul M .T.O. şi 15.00 ; 17.00 ; 19,00 ; 23,00 ; 0,52
rea tehnologiei, cit şi în scopul creă realizate sau in curs de realizare (programul It).
rii de noi sortimente. Astfel, a fost asigură capacitatea de producţie ne HilNEDOARA-DEVA
perfecţionată tehnologia pentru ar- cesară îndeplinirii integrale, in ter TELEVIZIUNE
găsirea şi înnobilarea picilor dc o- men, a tuturor indicatorilor. Astfel,
vine. au fost stabilite tehnologii în vederea realizării planului pe 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Organizează cursuri de calificare pentru
pentru sortimentele noi cum sin t: anul viitor s-a întocmit un plan cu Pentru copii ; Cinci şi unu ; 19.30
imitaţia dc focă, biber, favior, rom- 10 obiective, din care 9 au şi fost Clubul tinereţii ; 20.40 Povestea electricieni rurali, cu scoatere din pro
lam, iepuri de casă $.a. înfăptuite. Avem stabilit, între al unui balet. 21,05 Pe fluviile repezi.
Şi totuşi in ce priveşte calitatea tele, să construim din fonduri dc 21.15 File din opere — Interpretea ducţie, timp de un an.
produselor am primit o reclainaţic. mică mecanizare o staţie de redu ză : Iolanda Măreulescu, Octav
K drept că a fost una singură în cere a bicromatului ; din aceeaşi Enigărescu, artişti emeriţi şi Ion Condiţii de admitere la cursuri:
tot anul. dar cum in 19G3 nu pri sursă financiară vom inlocui dula Stoian, solişti ai Teatrului de operă
misem nici una... ICRTI Bucureşti purile dc întins şi uscat piei cu şi b alet; In încheiere : Poşta tele — 7 clase
ne-a respins un lot dc haine, care mese de încălzire pe bază do raze viziunii, buletin de ştiri, buletin
nu erau suficient dc rezistente la infraroşii, la care întinderea se face meteorologic.
vopsire. Am analizat cauzele cu în prin clame în loc dc cuie. —- stagiul militar satisfăcut — sau vîr-
tregul colectiv. Şi cauza principală De asemenea, s-a asigurat o bună Buletin meteorologic
s-a stabilit repede: rumeguşul fo aprovizionare tehnico-matcrială, care sta de 25 de ani depăşiţi
losit era umed. Dar aceasta să fie va permite realizarea ritmică a pla PENTRU 24 O R E
singura cauză ? Comuniştii din fa nului de producţie. Pină în prezent, — vîrsta maximă 35 de ani
brică, atunci cind au analizat cali este asigurat un stoc dc ptcl sufi Vreme nestabilă cu cerul noros.
tatea produselor, au apreciat că nu : cient cerinţelor planului de produc Vor cădea precipitaţii sub formă de Pe perioada de şcolarizare se plăteşte o in
un material nccorespunzător nu tre ţie la prelucrări pe blană pină la 1 ploaie, iar In regiunea de munte
buie să afecteze calitatea produsului martie 1965, iar Ia' prelucrări pe sub formă de lopoviţă. Vlnlul va su demnizaţie cont. H. C. M. nr. 129/1959.
finit. El au apreciat că iui s-a făcut dermă pină la 1 februarie 1965. fla din sectorul nord şi nord-vest Cursurile încep la data de 30 noiembrie a.c.
Din frumuseţile regiunii: Staţia hidrologică dc pe lacul glaciar un control exigent asupra produse Toate acestea, cît şi alte măsuri cu intensificări temporare. Tempera
Şuriatiul. lor înainte dc a fi expediate. Şi ce se vor aplica, vor permite să lu tura va fi cuprinsă ziua intre 2 şi 6 ln(orma)ii suplimentare se primesc ia serviciul
(fotografie trimisă in cadrul concursului de iov. EM IL M A- adunarea generală a cerut condu crăm incă din luna decembrie a.c. grade, local mai scăzuta, iar noap învăfămint al I.R.E.H.-Deva, telefon nr. 1950. f
R A CIN E SC U , tehnician, responsabilul subredacţiei volun cerii fabricii să numească uu con la nivelul dc producţie al anului tea intre minus 2 şi 1 grad. Dimi !
neaţa ceaţă.
tare de la JJ« M . Cugir) trolor pentru produse finite la sec viitor",