Page 67 - 1964-11

Nr. 3076
Drumul soci

ALEG ERI IN O R G A N IZ A Ţ IIL E Concursul coresponsfaţitor voluntari

D E P A R T I D Primul Soc lo întrecere

C. S. Hunedoara hotărîrî eficiente menite să ducă la I.F. Haţeg vului de muncă al oţelăriei electri­ tru realizarea integrală a planului la
Despre hărnicia şi elanul colecti­
de dare de seamă şi alegeri a adoplat
toţi indicatorii Asimilarea unor noi
ce din C. S Hunedoara s-a mai scris.
îmbunătăţirea activităţii politice şi Succesele obţinute de el in inlrecerea mărci de oteluri pretenţioase şi tur­
narea lor sub presiune, au fost exa­
Recent a avut loc adunarea gene­ de produche. In darea de seamă prezentată la socialistă au constituit un permanent mene riguroase, pe care colectivul
rală pentru dare de seamă şi ale­ A. N ICO LA E recenta adunare de dare de seamă prilej de mobilizare o eforturilor. Si nostru te-a trecut cu succes
geri a organizaţiei de partid de la maistru şi alegeri, comuniştii de la I F. Ha­ in această întrecere mobilizatoare, $i Intr-adevăr dacă cercetăm dina­
otelăna electrică a C S H . Darea de ţeg au scos in evidenţă rolul muncii otelarii s-au preocupat neîncetat de mica realizăm sarcinilor dc pion pe
seamă prezentată in fata comunişti­ (clin colectivul postului de co­ politico-organizatorice desfăşurată de Îmbunătăţirea organizării lucrului şi anul tn curs, mai cu seamă in tri­
respondenţi voluntari de la o|c-
lor a făcut bilanţul activităţii econo­ lăria electrică C S. Hunedoara) membrii şi candidaţii de partid din în­ promovarea metodelor avansate de mestrul III, vom constalo o Îmbună­
mice şi politice pc o durată de un treprindere şi au apreciat aportul or­ munco. tăţire considerabilă o activităţii eco­
an, subliniind munca polilico orgam- ganizaţiei de partid la înfăptuirea Un eveniment petrecut recent In nomice şi de producţie a secţiei. Cele
zatorică desfăşurată dc membrii şi U. V.Călan sarcinilor de plan. viola colectivului nostru, mă îndeam­ 3500 tone otel electric produs peste
candidaţii dc partid pentru continua Discuţiile ce s-au purtat pe margi­ nă să scriu din nou ziarului. Despre plan in primele 9 luni ale anului şi
sporire şi îmbunătăţire a producţiei nea dării de seamă, s-au axat mai ales ce este vorbo ? La conslăluirea de micşorarea rebutului la 2.18 la sulă
de otel. Zilele Irecute a avut loc adunarea laţii de 2,2G la sula admis, precum şi
de dare de seamă şi alegeri şt In or­ pe deficientele care au condus la ne- producţie ţinută zilele Irecute, oţe­
(n discuţiile purtate pe marginea ganizaţia de partid din secţia electri­ realizarca planului de producţie la lăriei electrice i-a fost luminat dra­ realizarea unei economii suplimen­
dării de seamă, mai mulţi vorbitori că a Uzinei „Victoria" Călan. Darea pelul de „Secţie evidenţiată în în­ tare la preţul de cost de aproape 2
au reliefat experienţa bună dobîndi- de seamă. cit şi discuţiile purtate ou unele sortimenle Comuniştii loan trecerea socialistă pe combinat", pen­ milioane lei, vorbesc despre hărnicia
tă de organizaţia de partid In mo­ analizat in mod critic şi autocritic Zeta, Nicolae Mărgineanu, loan Dră- tru cele mai bune rezultate obţinute oţelarilor noştri, despre lot ceea ce
bilizarea întregului colectiv la înfăp­ activitatea desfăşurată de comunişti. gan şi alţii, au arătat că în activita­ In Îndeplinirea sarcinilor de plan si a contribuit la dobindirea primului
tuirea sarciniloi economice şi politi­ tea economică a întreprinderii s-a ma­ a angajamentelor luate in cursul tri­ loc In întrecere
ce. Deosebit de rodnice au fost dis­ Sarcinile de producţie care au stat mestrului III al aceslui an Ciştigarea drapelului dc secţie evi­
cuţiile In legătură cu măsurile nece­ In fa|a comuniştilor din secţia electri­ nifestat tendinţa depăşirii planului la Să reconstituim In citeva cuvinte denţiată pe combinai este fără Îndo­
sare In vederea prelungirii durabili­ că au fost îndeplinite cu succes M a­ sortimentele mai uşor de realizat. Aşa faptele care au precedat obţinerea a- ială oglinda activităţii şi strădaniilor
tăţii lingotierelor şi a ciclului de func­ rile agregate siderurgice din uzină, se explică faptul — au arătat ci — ceslui însemnat succes întregului colectiv. In jindul eviden­
ţionare a cuptoarelor Intre două re­ secţiile productive, ou fost olimenloie că din cele 33 de sortimente prevă­ Sub îndrumarea şi controlul orga­ ţiaţilor secţiei, primul loc »'! ocupă
paraţii. Prin modificările constructive ritmic cu energie electrică şi apă nizaţiei de partid, s-a trecut la orga­ schimbul nr. 1 condus dc inginerul
aduse cuptoarelor, viata acestora In­ industrială in cantiiăli îndestulătoa­ zute In planul de producţie al între­ nizarea întrecerii socialiste pe boză Petru Achim, care a dobindit cele
tre două reparaţii a crescut de la re. Comuniştii Gheorghe Romoşan, A- prinderii. planul n a fost realizat de- de obiective şi sarcini concrete, mo­ moi bune rezultate Echipa condusă
60 de şarje la 130 de şarje. Datorită dalbert ICun, Gheorghe Curea, au ară­ cit la 23 de sortimenle. dul de înfăptuire a lor urmărindu-se dc prîm-topitorul Elorian Haiduc este
acestor îmbunătăţiri, In primele 9 luni tat că in lupta pentru înfăptuirea sar­ Vorbitorii au arătat că la nercali- zilnic prin intermediul graficelor dc socotită ceo mai bună echipă de lo-
din acest an au fost produse cu 2 000 cinilor de producţie s a evidenţiat în Întrecere afişate la loc vizibil. Con­ pitoii. care in trimestrul III şi-a rea­
tone mai mult otel decît In perioada mod deosebit sectorul pompe Secţiile zarea integrală a planului sortimental ducerea lehnico-adminislrativă a re­ lizat sarcinile de plan In proporţie de
corespunzătoare a anului trecut. productive din uzină avînd nevoie a contribuit In primul riad lipsa unui partizat In asa fel personalul tehni- 10G la sulă, a redus rebutul cu 0.6 !
de cantilâti sporite de apă industrială
Participanţii la discuţii au scos in au solicilat ajutorul acestui sector. control sistematic din partea organi­ co-ingineresc îneît să osigure o asis­ la sulă fată de cifra admisă şi a dat.
evidentă şi unele neajunsuri care au zaţiilor de partid asupra modulVi cum tentă tehnică eficientă pe toate schim­ de la începutul anului, peste plan
existat In procesul de producţie şi In Comuniştii de aici, cum sînt Maria Lu- burile şi la fiecare loc de muncă mai bine de 600 tone oţel electric
caci, loan tlondea, Viliam narabaş, sint folosite mecanismele şi utilajele Măsurilor amintite le-au urmat apoi Rezultate asemănătoare a oblinut şi
munca de partid, făcind In acelaşi Alecu Popa şi alţii şi-au intensificat forestiere. Dezbătînd cu răspundere altele privind îmbunătăţirea aprovizi­ echipa condusă de prim-lopitorul V a ­
timp propuneri pentru înlăturarea lor eforturile. furn>zind mai mult cu cauzele ce ou generat aceste lipsuri, onării ritmice cu materii prime şi ma­ sile Georgescu
Pe baza acestora adunarea generală 1 552.979 m.c. apă industrială peste teriale, iar pe linie prolesională ridi­ Prin conşliinciozilalea şi înaltul
prevederile planului. numeroşi vorbitori au făcut propu­ Dcpăşindu-şi lunar planul carea sistematică a pregătirii fiecă­ simt de răspundere In îndeplinirea
fn unanimitate, membrii r,i candida­ neri valoroase menile să ducă la În­ dc producţie cu 15-20 la sută rui muncilor. sarcinilor, s-au mai evidenţiat in mori
ţii de partid si-au exprimat holărirca deplinirea planului pe anul In curs, şi i-ealizind lucrări de bună Pregătiri pentru Agitalia vizuală a căpătat un ca­ deosebit turnătorii Constantin Opri-
Instalarea unui nou să depună eforturi sporite pentru îm­ la ţoale sortimentele, şi pregătirea te­ calitate, strungarul Moga A- zincile şi panourile au rellectat obiec­ ,ca şi loan Miclea, macaragiii Dumi­
racter viu, concret si mobilizator Lo­
lexandm dc la Atelierele cen­
tru Ciuculefe şi Emil Olăraş lăcătu­
bunătăţirea activităţii de viitor.
meinică a produejiei anului viitor.
să
trale Gurabarza reuşeşte
tivele centrale ale întrecerii, sarcinile
agregat la termocentrala ALEXANDRU TUZA se numere lună dc lună prin­ iarnă ta O.N.T. şi angajamentele muncitorilor şii Virgil Ciortan, Lazâr Nislor şi
mulţi alţii.
electrician PETRE FÂRCAŞIU tre evidenţiaţii în întrecerea i i Chiar dacă obiectivul central ol NICOLAE AVRÂM ESCU
de la Sîngeorgiu (din colectivul subredacţiei vo­ (responsabilul subredacţiei vo­ socialistă. întrecerii l-a constituit îmbunătăţirea maistru
luntare U. V. Călan) luntare Haţeg). continuă a calităţii producţiei, n-au (din postul de corespondenţi
de Pădure fost neglijate nici celelalte sarcini. voluntari de la oţelăria electri­
Ca şi în anii precedenţi, Oficiul Cu deosebită hotărire s-a militat pen­ că a C.S. Hunedoara).
Naţional de Turism — ,,Carpaţi“, se
De curind au început lucrările pregăteşte pentru a primi în staţiu­
pentru extinderea centralei ter­ CONSECINŢELE UNEI ACTIVITATI nile de munte pe turiştii de peste
moelectrice „Steaua Roşie" de la hotare care îşi vor petrece conce­ La întreaga capacitate
Sîngeorgiu de Pădure, cu un grup diul de iarnă sau vor practica spor­
de 100 MW. Prin instalarea nou­ NECQRESPUNZÂTOARE turi de sezon In ţara noastră. De proiectată
lui agregat, această unitate ener­ pe acum, sînt anunţate, pentru a-
getică. construită în primii ani ai ceastă perioadă, numeroase grupuri Fabrica de plăci fibrolemnoase se valorifică din plin toate deşeurile
planului de electrificare a ţării, Cu citcva zile In urmă. In biroul pe lunile In curs şi a recuperării pier­ planurile de muncă slnt întocmite In şi turişti individuali din Austria, dc lemn ale celorlalte unităţi, se
va atinge o putere de 250 MW. directorului întreprinderii orăşeneşti derilor din primul trimestru. fugă şi nu sint axate pe principalele IU ). Germană, Franţa, Polonia, Sue­ este prima unitate din cadrul tînă- expediază către beneficiari 125 tone
ceea ce reprezintă jumătate din de industrie locală Petroşani s-a ţi­ In acest scop. la propunerea orga­ probleme din activitatea întreprinde­ dia şi Uniunea Sovietică, care vor rului combinat de industrializare a de plăci fibrolemnoasc dure şi ex-
lemnului din Comăr.eşti, care a în­
întreaga putere instalată in Ro- nut o şedinţă operativă cu tovarăşii nizaţiei de partid, tov. Gheorghe Cos- rii Aşa se şi explică slaba preocupare fi cazaţi la hotelurile din Sinaia, ceput sa producă cu întreaga capa­ Iradure. Aproape jumătate din pro­
minia in anul 1938. din conducerea unităţii ma, directorul Inlreprinderii a trecui fată de orgonizarea temeinică a con­ Predeal şi Poiana Braşov, Au fost citate proiectată. Toate fazele pro­ ducţia fabricii este destinată ex­
(Agerpres) Problema pusă in discuţie: recupe­ la organizarea unui colectiv din teh­ sfătuirilor de producţie şi lipsa unei organizate curse speciale cu avioa­ cesului tehnologic al fabricării, înce- portului.
rarea răminerii tn urmă. asllel Incit nicieni şi ingineri care să răspundă de evidente corespunzătoare a rezultate­ ne ale TARO M , care vor aduce în pînd de la toca rea' lemnului şi pînă Colectivul fabricii o şl obţinut o
să se asigure îndeplinirea sarcinilor activitotea secţiilor, împreună cu con­ lor Întrecerii socialiste. De asemenea, la formalizare, sînt mecanizate, iar scamă de succese, dînd în afara o-
Colectat şi expediat: de plan pe anul curent. Cum s a a- ducerile acestora. Totodată, organiza­ cabinetul tehnic (responsabil ing. Ma­ ţara noastră turişti din U F . Ger­ in mare parte automatizate. La sec­ bligaţiilor planificate 300 tone plăci
juns ca după 10 luni de activitate la ţia de partid a analizat in adunări ge­ ria Ileanu) după ce a dat tematica mană. ţia de fibrare măsurarea nivelului de fibrolemnoase. Depăşiri ale sarcini­
9000 tone fier vechi această Întreprindere să se discute nerale probleme legate de activitatea inovaţiilor, nu a mai făcut nimic. In timpul şederii în ţara noastră, lor de plan au înregistrat şi fa­
despre răminerea sub plan? lată In- întreprinderii cum sînl: îndeplinirea Doar., două şedinţe: una la consti­ în programul turiştilor străini este pastă şi a debitului in preîneălzi- brica de mobilă curbată cu 25 000
Mobilizaţi şi îndrumaţi de că­ Irebarea de la care am pornii In a- planului M T O , , preţul de cost şi tuire, alta la indicaţia directorului şi, inclusă şi vizitarea Bucure^tiului. toare, se face cu ajutorul izotopilor bucăţi scaune — şi cea de placaje,
tre organizaţia de partid, tinerii naliza muncii întreprinderii de indus­ productivitatea muncii etc. cam lo alit se rezumă activitatea ca­ radioactivi. atingîndu-se la unele utilaje para­
din întreprinderile şi exploatări­ trie locală din Petroşani. Acest fel de a munci a dat rezul­ binetului tehnic. « (Agerpres) Zilnic, din această fabrică, unde metrii prevăzuţi în proiect.
le miniere din Valea Jiului, par­ Dacă ar fi să ne limităm numai la tate bune. Colectivul Întreprinderii, Nici Comitetul executiv al Sfatului
ticipă în masă la acţiunile pa­ discuţiile din şedinţa amintită, alunei controlat şi îndrumat permanent, a popular orăşenesc Petroşani nu a in­
triotice de colectare a fierului cauzele neindeplinirii planului pe reuşii să recupereze răminerea in ur­ tervenit cu destulă promptitudine
vechi şi metalelor netieroase. zece luni. s ar putea explica, aşa cum mă încă din trimestrul II şi sâ-şi de­ pentru lichidarea unor deficiente din
Astfel, de la începutul anului au încercat s-o facă cltiva tovarăşi, păşească planul pe următoarele două activitotea întreprinderii de industrie
şi pînă în prezent, ei au colectat prin răminerea sub plan In luna oc­ luni din trimestrul III, încheind cele locală. Deşi a analizai de moi multe
şi expediat oţelăriilor hunedorene tombrie. datorită calamităţilor provo­ 9 luni cu planul realizat în proporţie ori acest lucru, nu o urmărit cum se
de 100,8 la sută la producţia globală
cate de apa ploilor care a inundat
şl altor întreprinderi din ţară şi 101,5 la sulă la producţia marfă. aplică măsurile adoptate de comite­
9 000 tone deşeuri fieroase şi ne- unele ateliere şi a întrerupt munca Realizările ar fi fost insă şi mai mari tul executiv, unele dintre ele râmi-
fieroase. In fruntea acţiunilor pa­ mai multe zile Desigur, realizarea nind formulări pe hîriie
triotice organizate au fost întot­ sarcinilor pe luna oclombrîe a fost in­ dacă exista aceeaşi preocupare in tot Cît priveşte secţiunea de industrie
deauna tinerii de la şantierul de fluenţată de ploile care au căzut, dar timpul. Dar, multumindu-se cu ceea locală o Sfatului popular regional,
mai
organizare
printr-o
temeini­
ce s a făcut. In luna septembrie, co­
explorări miniere din Livcveni. că se putea atinge un indice mult mai lectivul format n-a mai trecut pe la care avea datoria să intervină cu mă­
cei de )a exploatările miniere mare decii cel oblinut (76,6 la sulă) unităţile de care răspundea, iar in­ suri eficiente pentru îmbunătăţirea
Lonea. Petrila. Uricani. Lupeni ginerul şef. care trebuia să coordone­ activităţii întreprinderii, trebuie spus
şi Termocentrala Paroşcni Si chior cu răminerea In urmă din că nu şi-a îndeplinit această sarcină
luna octombrie. Întreprinderea putea ze de fapt activitatea colectivului n a
IOAN CM IR AŞ să raporteze îndeplinirea planului pc făcut acest lucru Datorită aceslui cu destulă răspundere.
corespondent 10 luni, dacă de la începutul anului fapt in luna respectivă întreprinde­ In general, acestea sînl cauzele
şi or fi realizai şi depăşit )n fiecare rea a rămas din nou sub plan. Nici care au făcut ca Î.O.I.L. Petroşani să n m ÎH 5 '
lună producţia planificată. Acest lu­ in luna octombrie nu s-a manifestat nu-şi realizeze planul la zi Conduce­ f V
Măsuri eficiente - cru a fost posibil. O dovedesc din suficientă preocupare pentru îndepli­ rea întreprinderii, organizaţia de par­
plin fapleie nirea sarcinilor de producţie, parte tid, comitetul sindicatului, toii fado-
productivitate sporită De exemplu, tn trimestrul I. planul din tovarăşii din conducerea între­ fii competenţi trebuie să ia măsurile
de producţie n-a lost îndeplinii in nici prinderii dind exclusiv vina. aşa cum cuvenite pentru a evita astfel de ne­ V,.\
ajunsuri in munca de viilor In pre­
Colectivul atelierului de strun- o lună, de nici unul din sectoarele În­ om arătat, pe ploile care au căzut în zent trebuie pus in primul rind accen­ M fv iîr a
gărie şi maşini de rectificat de la treprinderii, astfel că bilanţul acestei acest timp lată citeva din cauzele tul pe organizarea muncii in vede­
Fabrica chimică din Orăştie, s-a perioade a lost Încheiat cu o realiza­ pentru care Î.O.I.L. Petroşani nu a pu­ ^3. $ 5 * • * ■ ***»
angajat la începutul acestui an re de numai 82 la sulă lată de sarci­ tut să raporteze îndeplinirea planului rea recuperării rănhnerii in urmă. iar jiiy *
să sporească productivitatea na planificată Fabrica de vată, deşi pe 10 luni Cu prilejul şedinţei opera­ tn anul viilor pentru îndeplinirea
muncii cu 1,8 la sulă lată de sar­ avea toate condiţiile necesare reali­ tive a reieşit că au trecut săptămini planului, lună dc lună. Ia loji indi­ M M H H flH M W to iw K M IliB H H i
cina stabilită în plan. Hotărîrcn zării planului a rămas sub plan cu 21 de zile de cînrl iov. Nedopoca Eu­ catorii
lor a fost urmată de măsuri prac­ tone Conducerea Întreprinderii (ing gen. tehnician la serviciul producţie M I E H. Deva. Maistrul Drăghici loan explică şefei de ccldpă Darbu Eugenia şl electricianului
tice. şef Gavrilâ Man. care ţinea şi locul nu a trecut pe la timplăria de binale R nL'DlN Popa Tovica schema dc funcţionare a staţiei trifazice dc verificat contoare şi aparate.
Printre altele, a fost întocmit directorului In timp ce acesta era ta din Livezeni, de care răspundea iar
un program judicios de funcţio­ tratament) manifestind nepăsare, a lă­ Iov Nepomovsci Vasile, şeful servi­
nare a tuturor maşinilor-unehe, sat să treacă trei luni, una după alto. ciului tehnic, la fel, nu a mai contro­ rmi FI ta
s-au extins normele cu motivare fără a analiza măcar situalia Firesc lai şi îndrumat munco la cariera rle IE I dpR
tehnică şi s-a întocmit un grafic ar fi fost ca cel puţin la slîrşitul luni­ piatră. $i ca ei au neglijat sarcinile
lor ianuarie sau februarie, ciud s-n
de control şi îndrumare mai toii to­
de revizii şi reparaţii a maşini- văzut că planul nu s-a realizat să se
lor-unelte. Strungarii şi matri- analizeze temeinic activitatea desfă­ varăşii din colectivul alcătuit in acest
scop.
ţerii au fost încadraţi în cursuri şurată, să se descopere cauzele şi să
de ridicare a calificării, iar con­ Pe lingă neajunsurile amintite, care Continuul dii-te-vinn al vehiculelor impune pietonilor o atenţie La taifas pe mijlocul Părinţii copiilor amintiţi nu aii
ducerea fabricii s-a îngrijit de se ia măsuri elicace de îndreptare a dovedesc lipsa de interes faţă de rea­ mai marc, o comportare deosebită în circulaţia pe străzi şi dru­ tras învăţăminte din întîmplarea de
Dar
lucrurilor.
fost
aşa Mai
n a
lizarea sarcinilor manifestată de unii
primirea la timp a comenzilor. mult, tov mg şef, fără a gindi prea tovorăşi, In frunte cu inginerul şef muri. Dc accca, cunoaşterea şi respectarea normelor de circulaţie drumului amil trecut.
Iată doar citeva din căile care mult asupra urmărilor, n oprit timo Gavrilă Man (căruio nu rareori i s-a pc drumurile publice a devenit o îndatorire cetăţenească. In a- Aceste constatări trebuie să atra-«
au permis ea la sfirşitul celor 10 de 10 zile maşinile de la fabrica de atras atenţia că se ocupă mai mult de ccst scop organele dc miliţie au întreprins mai multe acţiuni edu- gâ atenţia şi tovărăşiilor do Ia sfa­
luni de activitate, productivitatea vată pentru a le pune apărători de rafive. Recent, redacţia ziarului nostru, in colaborare cu serviciul Strada principală din Teliuc — tul popular comunal, care prin de­
muncii să înregistreze o creştere proteclie Oare această operaţie nu se probleme personale decît de treburile de circulaţie al Direcţiei regionale dc miliţie, a organizat un raid destul de îngustă — este intens cir­ putaţi pot mobiliza cetăţenii la a-
întreprinderii), trebuie arătate şt alte
culată de autocamioane (in special),
de 2.5 la sută faţă de 1,8 cît era putea face pe parcurs, fără a scoate aspecte negative. Astfel, se poale spu­ prin localităţile Hunedoara, Tcliuc, Orăştie şi Deva pentru a cu­ merojarea unor terenuri de joacăj
angajamentul. Pentru contribuţia toate maşinile din producţie? ne că la îndeplinirea sarcinilor nu au noaşte unele aspecte privind respectarea dc către cetăţeni a nor­ automobile ni căruţe. Pe această pentru copii, ferite de locurile cir­
adusă, merită să fie evidenţiaţi Nici organizalia de partid nu a ac­ concurat toii factorii Comitetul sin­ melor dc circulaţie. şosea, chiar la cotitură, şi-^u găsit culate de vehicule.
rectificatorii Gheorghe Cătănici, ţionat operativ in lunile acestui tri­ dicatului din Întreprindere nu se o- Redăm mai jos o parte din aspectele intilnitc. lecui să stea de vorbă în grupuri
Teodor Cazan, strungarii loan Pc- mestru, nu a pus in fala conducerii cupă cu destulă răspundere de orga­ cetăţenii Gheorghe Damian, Dumi­ Cînd pleacă elevii
tru Plugarii, Gheorghe Brotac (va­
traş şi loan Duciuman. întreprinderii problema realizării pla­ nizarea consfătuirilor de producţie, gonetari la orizontul 140 al E.M.
au alergat pe strada Heria din Deva
NTCOLAE ST O ICA nului. Abia In trimestrul II au foM lâsind aceasta mai mult pe seama Respectaţi marcajele! după maşina şcolii pe mijlocul şo­ Teliuc), losif Tomescu (muncitor la de la şcoală
(din colectivul subredacţiei luate măsuri pentru mobilizarea tu­ conducerii administrativo, lucru ne- selei printre autovehicule O aie n- întreprinderea 4 Ardealul) şi Lau-
voluntare F.C. Orăştie) turor forţelor şi folosirea posibilită­ permis De asemenea, nu se lin cu Pe străzile oraşelor cu o circula­ renţiu Ncamţu, (pensionar). Această Cadrele didactico ale Scolii ge­
ţilor in vederea îndeplinirii pionului regularitate şedinţele de comitet, iar cestc reguli de circulaţie nu Ic sint contravenţie, pe lîngă faptul că în­ nerale dc 8 ani „Dr. Petru Groza“
ţie intensă intîlnim din Ioc în loc predate la cursurile pe care le ur­
culoare marcate cu alb, destinate mează ? greunează circulaţia vehiculelor, din Deva se evidenţiază în mod deo­
trecerii pietonilor de pe o parte pe poate duce la accidente. sebit prin grija părintească ce o au
cealaltă. Explicaţia am considerai o Pe jos, de-a lungul faţă de elevii claselor I—IV . La ter­
necesară deoarece în oraşul Hune­ Copiii unde se joacă? minarea orelor de curs, zilnic, co­
doara mai sînt unii cetăţeni care piii părăsesc curtea şcolii încolonaţi,
traversează şoseaua din spatele gătii şoselelor Tot la Teliuc ne-n fost dat să in­ însoţiţi de cadrele didactice pînă la
C.F.R. — arteră cu mare circulaţie tîlnim jucîndu-se la marginea şo­ intersecţia străzii dc unde circula­
— prin locuri cu totul nepotrivite. Normele de circulaţie pe drumu­ selei. nesupi aveghenţi, copiii Auicl ţia nu mai prezintă dificultăţi pen­
Aşa au procedat în zîua raidului ce­ rile publice recomandă cetăţenilor l a/.ăr (5 ani), Veronica Codrea (G tru cei mici. Acest procedeu ar fi
tăţenii Griqorc Pa ng rate (funcţio­ să circule — rind merg pe uni) şi Costcl Damşa (2 ani). bine dacă şi l-ar însuşi şi condu­
nar lo C S H secţia transporturi), jos — pe pai tea stingă a şoselei. In Neglijenţa mamelor acestor copii cerea Scolii generale de 0 ani nr.
l'latz Edith (casnică O.M . bloc 40 acest fel ci pot evita accidentele este mai mult decît condamnabilă. I din Hunedoara (director iov. loan
apartament 39), Gheorghe Lungii, deoarece văd apropicrc-a vehicule­ Ele a 11 avut prilejul sâ-şi dea sea­ Ză voia nu).
(angajat al I.C.M.), Marin Andronîe lor <|in faţă şi au timp să se ferees- ma dc pericolul pc cate îl prezintă La dala cînd am întreprins rai­
(pensionar, sir. Tudor Vladimirescu ră dacă acestea sîm nevoite să joaca acestor copii la marginea şo­ dul nostru, elevii părăseau curtea
87). Dumitru Ciobotam (maistru mi­ meargă pînă la marginea şoselei. selei încă anul trecut cind băieţa­ şcolii amintite nesupraveghoaţi. tra-
ner Teliuc), Fisei* Cizela (funcţiona­ Intte Hunedoara si Teliuc am in- şul Costcl Damşa a fost accidentat versiud în dezordine strada care se
ră la Inspectoratul statistic) şi alţi tîlnit mulţi cetăţeni ca Nicolae Far- de către un autoturism în acelaşi remarca printr-o circulaţie intensă
cetăţeni. cr.s cu soţia sa Maria, Ion Vlnd (elev loc al şoselei unde se juca şi acum. de vehicule.
Acolo undo nu sînt marcate cu­ la Şcoala de 8 anj nr. 1 Hunedoara),
loarele de trecere pentru pietoni, foana Ruşii (casnică) şi alţii care Raidul nostru c scos în evidenţă uncie abateri de la regulile dc cir-
cetăţenii sînt obligaţi să fie şi mai respectau această prevedere a nor­ : culaţie pe drumurile publice şi în locahlăţi. Astfel dc abateri se mal
atenţi la traversare, asigurindu-se melor de circulaţie pe drumurile (f pol înttlni şi în alte oraşe şi comune din regiunea noastră. Pentru a
că nu se expun accidentelor. Tînă- publice. Dar. mai sîrit şi cetăţeni ca lacc ca ele să nu se mai reoctc. este necesar ca sfaturile populare oră­
rol Aure) lgrcţ (mecanic de loco­ Pica Americo (maistru I.C.S.H. şan­ şeneşti şi comunale să dea mai multă atenţie muncii educative în
motivă la Întreprinderea 4 Ardea­ tier 2), Ciobotam Florîea (casnică), rîndul cetăţenilor. t)c asemenea, comitetele sindicatelor din întreprin­
lul Teliuc) nu a ţinut seama de a Zcnovja Parpală, Aurelio Dineă (am­ deri şi instituţii trebuie să ia măsuri ca periodic să fie prelucrate in co­
£ ,3 » SSSuSr ceste reguli. Drept urmare, nu a Do­ bele muncitoare la T.C.M .M . Teliuc) lectivele respective normele de curn'afi? pc drumurile publice şi în
sit mult pînă a ajunge sub roţile Ca roii na Păunescu (T.C.M .M . Te- (oralităţi, t a cluburile şi căminele culturale pot fi organizate con­
unui autoturism. Din aceeaşi cauză litic), Felicia Giurgiu, (inspector la cursuri gen „Cine şlic răspunde" — pe teme de circulaţie, contribuind
şi cetăţeana Marin Crăciun din O- serviciul personal al T.C.M .M . Te- prin aceasta la cunoaşterea mai temeinică dc către toţi cetăţenii a re­
răştîe, s-a expus pericolului dc ac­ liuc), Ecaterîna Gostian şi Lidia gulilor dc circulaţie, creindu sc în acelaşi timp o opinie dc masă îm­
cidentare. Cărunţii (ambele casnice), elevii potriva acelora care se mat abat de la ele. In acest fel sc va asigura
Mai gravă a fost abaterea elevilor loan şi Lucia Călean, Auguslin Mă- buna desfăşurare a circulaţiei vchiculctor, climimndu-se accidentele.
Mîhălţan Daiuian, Nicolae Putea, e urca nu (Şcoala de 3 anj nr. 1 Hu­ D. C R IC O V E A N U
Echipa de fierari-belonişti, condusă de Fiorea loan, dc la şantierul 4 al I.C.S. Hunedoara, î nucgis- loan Susan şi Simion Boea dc la nedoara) care nu respectă această V A S IL E - ŞERB AN V
ticază depăşiri lunare dc 15 ta sută. In fotografie: Se montează armăturile la blocul G. 2. şcoala de şpferi din Dobrn (!) care indicaţie. V IZA N T E 'LA SG O N t