Page 68 - 1964-11
P. 68
Pag. \ Drumul socialismului Kîf. 307ff
In problema Ciprului SITUAŢIA M VIETNAMUL DE SUD
Declaraţiile preşedintelui EMarics ® Mare eşec al trupelor guvernamentale ® Noul
preşedinte al înattnlui Consiliu Naţional ® Se cere
N ICOSIA 19 (Agerprcs). — şi l.elka, precum şi cu măsuri necesa demisia guvernului
Intr-o scrisoare adresată reprezen re pentru ca ciprioţii care circulă pe
tantului special al secretarului gene leii lor iul insulei să nu mai lie ares
ral al O N U In Cipru, Carlos l)er- taţi in mod arbitrar SAIGO N 19 (Agerprcs). — denlali au primit ordinul de a părăsi
nardes, preşedintele Makarios decla Scrisoarea lui Makarios se pronun Cel mai mare desant aerian dc la In- regiunea respectivă.
ră că „guvernul cipriot este gata să ţă in continuare pentru ridicarea res cepulul războiului din Viclnamul de Pe plan politic, înaltul Consiliu
adopte toate măsurile propice creării tricţiilor economice care au losl im Sud a avut loc miercuri la mică dis Naţional şi-a ales miercuri un nou
unei atmosfere mai paşnice şi a re puse ciprioţilor turci, cu excepţia ce tanţă de Sdiqon şi lirzm, în cursul se preşedinte in locul lui Nguyen Xuan
întoarcerii la normal a Ciprului, cu lor privitul materialele strategice. rii el începuse să se transforme In Chu, care a demisionat din această
condiţia ca aceasta să iui aducă vre In acelaşi timp se precizează că unul din cele mai mari eşecuri mili funcţie in semn dc protest împotriva
un prejudiciu solii hoinării politice a conducătorii ciprioţilor turci fac di tare, transmite agenţia Associated componenţei guvernului Noul pre
din insulă,
şedinte este juristul Le Von Thu, des
ficilă normalizarea vieţii
Turneul problemei nici să pună în pericol se nepcrmilîiul decil in anumite condilii Press. pre care se afirmă că ar fi favorabil
Un număr de 115 elicoptere, spri
curitatea insulei"
V i z i t a ^ o v a r ă ş i i i M i Preşedintele menţionează, de ase ciprioţilor turci să părăsească sectoa jini le de avioane de bombardament, guvernului. Alegerea lui a fost ob
ţinută prinlr-o manevră de culise, io-
rele „aşa-z.ise turce".
A lexan d ra B îrlă d e a n u orchestrei simfonice menea, că este de acord cu propune ţarea „liniei verzi" care separă cele au transportat aproximativ .1000 de losindu-se faptul că la şedinţa consi
In sfirşil. Makarios a cerut desfiin
soldaţi Irtlr-o regiune situată la HO
rea privind respingerea la minimum
liului nu au asistat dccit II din cei
mile nord-vcsl dc capitală, Inh o în
a barajelor rutiere, libera circulaţie
15 membri. Numai şapte membri ai
în F ra n ţa a Filarmonicii a ciprioţilor turci din şi spre Nicosia două comunităţi din Nicosia. cercare de a mlercejjla unităţile de Thu
consiliului au votat in favoarea lui
partizani. Un purtător de cuvint ame
de Stat din Cluj
rican a declarat spre seară că trupele
IM R IS 19. — Corespondentul Seara, proprietara grupului indus- guvernamentale nu au putut lua con Organizaţiile studenţeşti, precum şi
Agerpres, Tudor Vormcu, transmite: slrial Schneider. d na Liliane Srhnei- în Iugoslavia Fit ÎL şi poziţia puterilor occidentale tact cu forţele de portizani, cu ex diverse grupări politice din Saigon
Joi după-nmiază, Alexandru Bir- de/1, a oferit un cocteil in cinstea cepţia unei ciocniri minore. Se pare, continuă să ceară demisia guvernului.
lădeann. vicepreşedinte al Consiliu lui Alexandru Bîrlădeanu .şi a per crearea forţelor nucleare mixte „ar relevă agenţiile americane de presă, O delegaţie a studenţilor s-a intilnit
lui de Miniştri a) R P. Romine, a soanelor care ii însoţesc. Au parti B E LG R A D 19 -— Trimisul special W ASHINGTON 19 (Agerprcs) — putea să lie semnat în prima parte că unilăîile de partizani s-au retras miercuri cu doi membri ai Înaltului
a\ut o intîlnire cu dl V. Lamour, cipat funcţionali superiori din M i Agerpres, C. Opricu, transm ite: Agenţia URI apreciază că Statele a anului viitor". înainte dc venirea trupelor guverna Consiliu National, cărora le-a făcut
preşedintele delegaţiei guvernamen nisterele Finanţelor, Afacerilor Eco In cadrul turneului pe care il în Unite, Marca BriUmie şi Germania oc Pe de altă parlc, agenţiile de pre mentale cunoscut că organizaţiile studenţeşti
in prezent pru
cidentala manifesta
tale franceze dc amenajare a teri nomice, Industriei, oameni de afa treprinde in li.S.F .L, orchestra sim denţii faţă de încheierea unui acord să citează declaraţii ale unor repre Cînd eşecul devenise Iminent, cei nu mai recunosc guvernul lui Trun
Van Muong.
ceri. fonică a Filarmonicii de Stat din Cin j cîţiva corespondenţi de presă occi-
toriului Hhonului de jos. Au fost referitor la crearea flotei nucleare zentanţi oi opiniei pubiice americane
discutate probleme dc cooperare în A participat, de asemenea, amba a prezentat la Belgrad cel de al doilea N A.T.O, dc suprafaţă, datorita pozi care se opun creării acestor forte.
concert. Programul, prezentat sub
„Forţele nucleare multilaterale ale
domeniul irigaţiei. sadorul II P. Romine la Paris, dr. conducerea dirijorului Emil Simion, ţiei negative a guvernului francez. N A T .O . reprezintă o deosebit de
Victor Dimilriu.
Agenţia subliniază că multe depind
laureat al concursului internaţional de planul (Ic compromis, In legătură mare ameninţare la adresa slăbirii în Divergenţele din Partidul republican
de la Besancon J964, a cuprins Sim cu lortele nucleare multilaterale, pe cordării internaţionale”, a declarat
fonia l de Sigismund Toduţă, Con care premierul britanic Wilson se aş miercuri la o conferinţă de presă
Conferinţa generală UJ.E.S.C.0. certul pentru t ioară şi orchestră de teaptă să-l prezinte In cadrul discu Benjamin Spock. membru al Comite al S.U.A. continuă să reţină atenţia
Brahms. avîndu-l ca solist pe $lefan
ţiilor pe care le va avea la W ashing
Ruha, artist emerit al R P . Romine ton cu preşedintele Johnson, la 7 şi tului naţional american de luptă pen
tru o politică nucleară sănătoasă. El
PARIS 19 (Acjerpres) — unor proiecte mai largi, menite să şi Petrusca“ de Straivinski/. ia ce 8 decembrie. a afirmat că, in prezent. îmbunătăţi observatorilor politici
La Conferinţa Generală a UNESCO, dezvolte, în cadrul UNESCO, studie rerea publicului, $teţan Ruha a in întors miercuri din călătoria la rea relaţiilor dintre Est şi Vest este
In cadrul Comisiei programului, s-a rea şi aprecierea reciprocă a tuturor terpretat „Ciacona" de Bach, iar or Bonn şi Berlinul occidental. George ameninţată de acţiuni ca eforturile gerai ideea de a se schimba denurhi-
examinat capitolul din Programul si culturilor lumii. In acest sens, dele chestra — „Dans” din tripticul „Kos- Ball, subsecretar de Stat al S.U.A., a W ASHINGTON 19 (Agerpres). — rea celor două partide — democrat
bugetul UNESCO pe anii 1955-1960 gatul romin a sprijinii proiectul dc tana\ dc compozitorul iugoslav J declarat că discuţiile in R F C 1 au pentru crearea tortelor multilaterale Divergentele din Partidul republi şi republican — in „liberal" şi „con
consacrat proiectului major de apre rezoluţie prezentat de Franţa, India, Konjovics. şi Rapsodia I de George încredinţat că tratatul cil privire la ale N A T O. can al S.U.A. provocate de (ufringe- servator", molivind că „aceasta ar
rea suferita în alegeri continuă să
ciere a valorilor culturale ale Orien Muli. Mexic. Peru, In care se subli E nescit. fie în atenlia observatorilor politici. comporta o lungă discuţie filozofică,
tului şi Occidentului. La dezbaterea niază că UNESCO este chemată să Ultimul concert din cadntl tur in amănunt, care iui poale (i anga
sa au luat parte peste JO de delegaţi. realizeze un dialog multilateral intre neului întreprins în R .S.F.1. de or C O N G O : Ciocniri între forţele Ziarul „New York Times" scrie că
Delegatul R P Romine. cont. univ. diferitele tipuri de civilizaţii şi cul chestra simfonică o Filarmonicii din „senatorul Barry Goldwater şi spri jată pentru cinci minute" Refenn-
Valentin Lipolli, a arătat că e nece turi, pentru o mai bună cunoaştere re Cluj va 1i prezentat la Novisad, sub guvernamentale şi răsculaţi jinitorii Viii s -ou decis să lupte, dacă du-se la sugestia lui Goldwater, fosil»!
ambasador al S.U.A, in Viclnamul de
sar ca perioada finală a proiectului ciprocă, pentru înţelegere şi colabo va fi necesar, pentru a menţine In sud, Ca bol Lodgc, a declarat Intr-nu
major Oricui Occident, care se va În rare internaţională. conducerea dirijorului iVircca Cris- miinile lor conducerea Partidului re interviu Ia televiziune că această
cheia in 1966, să nu fie numai o pe In continuare, referindu se la co tescu. urlist emerit al R P Romine. L E O P O L D V IL L E 19 (Agerpres). — lupta împotriva răsculaţilor o puter publican". Fostul candidat republican propunere „este total străină sistemu
rioadă de bilanţ, ci şi preambulul laborarea ştiinţifică şi culturală, din ★ In ultimele zile, în împrejurimile nică aviaţie, efective militare din la postul de vicepreşedinte, William lui biparlizan american".
că
Miller, a declarat,
arată ziarul,
ce în ce mai numeroase si mai ales
regiunea balcanică, vorbitorul a infor In numărul său din 19 noiembrie, localităţii Bum ba «nu avut !oc mai un mare număr dc mercenari pro Dean Burcii trebuie să răinină In pos După cum transmite agenţia UPI,
multe ciocniri între forţele guver
mat despre rezultatele pozitive obţi ziarul „Politica'’ publică o cronică namentale şi răsculaţii congolezi, venind din U S A., Belgia, Rhodesia tul de preşedinte al Comitetului na fostul vicepreşedinte al S.U.A. Nixon.
nute in cercetarea civilizaţiilor bal
In favoarea canice cu sprijmgl UNESCO, de Aso a cunoscutului critic muzical iugo anunţă un comunicat al statului ma de sud şi alte ţări occidentale ţional al Partidului republican, adău a afirmat că situaţia politica prezen
gind că „9I crede că şi
Goldxvater
In ultimele zile relatează agenţiile
ciaţia internaţională de studii snd-est slav Branco Dragutinovici, care scrie jor al trupelor congoleze. La Bum- dc presă occidentale, armata*guver împărtăşeşte acest punct de vedere". tă <1 Americii este „foarte nesănătoa
să" înainte de a pleca la Tokio In
extinderii europene intre altele: Importantul colectiv b;i «iu fost introduse restricţii asu namentală congoleză şi-a concentrat El o spus că hi intilmrea din ianua tr-o călătorie de afaceri, ol a lâcut o
Fn comisia programului a losl adop- instrumental a dovedit cu stăpineş- pra circulaţiei. Lupte grele au avut toate efectivele in ofensiva împotri rie a Comitetului naţional al Partidu declaraţie In care a arătat cA este
loc şi la Ikcln, localitate situată la
comerţului est-vest lat In unanimitate capitolul respectiv te clementele muzicii simfonice, a sud-vest de Sianleyvillc, unde o uni va oraşului Stanleyvillle. centru în lui republican va susţine candidatura convins că pină In 1966 vom asista
(Im Programul şi bugetul UNESCO pe tărit al răsculaţilor din regiunile ră lui Dean Uurch. la o puternică revenire a Partidului
anii 1965 1966, ţinind seama do reco redat nobleţea şi calitatea tonurilor, tate guvernamentală a căzut înlr-o
NEW Y O R K 19 (Agerpres). — săritene ale Congoului. Ele au reu Senolorul Barry Goldxvater a refu republican. El a afirmat, totodată, că
Congresul Consiliului Naţional mandările formulate de delegatul ro a dovedit siguranţa tehnică, purita ambuscadă a răsculaţilor. şit să ocupe o serie de localităţi a- zai. arat A agenţia Reufer, să discute „conducerea partidului trebuie să fie
penii ii comerţul exterior, care şi-a mi n. te în intonaţii. Dujră o serie de eşecuri, guvernul flate înainte sub controlul răscula aleasă din acel gruj> care nu tinde
încheiat lucrurile la New York, s-a de la Leopoldville a angajat In ţilor. declaraţia sa de slmbată In care a su să dividA partidul”.
pronunţat intr-o declaraţie pentru Foslul preşedinte «I S U .A ., Eisen-
extinderea comerţului Est-Vest. In hoxver, s a declarat de acord să con
declaraţie se arată : „Congresul re tribuie la eforturile depuse ca Parti
marcă interesul cresc înd ce poate Un nou guvern în Liban dul republican să-şi regăsească uni
fi observat pentru dezvoltarea co tatea. arată agenţia France Presse. La
merţului cu Uniunea Sovietică si eu BEIRUT 19 (Agerprcs). — şedinţă a noului cabinet libanez,
cîteva alte ţări din Europa de est. In Liban a fost formal un nou sub preşedinţia ni Charles Helou, un dineu organizat de Universitatea
Acest interes este firesc şi inevi guvern condus de Hussein Oucini preşedintele Republicii. Columbia, cl a spus că ar accepta să
tabil". Primul ministru deţine in acelaşi După cum se ştie. guvernul pre Încerce rezolvarea diferendelor care
Această declaraţie urmează altor timp şi portofoliul apărării. Din cedent. condus tot de Hussein Ou- lt separă pe lepublicani, dacă i se va
luări de poziţie favorabile comer guvern mai fac parte Nassim M aj- eini, a demisionat in urma urmi
ţului Exi-Vesl. Astfel, organele dc dalani, vicepremier. si ministru a) conflict grav cu parlamentul. Deşi cere acest lucru.
presă ale cercurilor de afaceri îsi Justiţiei, Philippc Takla, ministru majoritatea parlamentară a reco
exprimă părerea că victoria obţi al afacerilor externe, şi alţi II mi mandat numirea în funcţia de prim-
nută de Johnson asupra candidatu ministi ii a lui Osman Aldana, pre
lui republican Baivy Goldxvater îm niştri. şedintele Helou l-a desemnat tot pe Măsuri ale guvernului
buna tăierile perspectiva dezvoltării Joi dimineaţa a avut loc prima Oueini.
comerţului cu ţările socialiste. In
acest sens. „Journal of Commerce" turc împotriva unor
scria : „Şansele pentru o abordare
relativ curajoasă de către Johnson membri ai parlamentului
a relaţiilor comerciale l£st-Vesi par Din cronica mişcărilor greviste
în prezent, după triumful preşedin ISTANBUL 19 (Agerpres). —
telui, favorabile". In urma reuniunii care a avut loc
M O SCO V A 19 (Agerprcs). — lui. marinari, constructori, munci
Kindurilc laconice ale telegrame tori din industria încălţămintei, a fn capitala Turciei la 16 noiembrie,
lor agenţiilor de informaţii aduc zil sticlei, metalurgişti. In unele zile cu participarea primului ministru Is-
Procesul nic numeroase ştiri despre luptele numărul greviştilor s-a apropiat de met Inom i,a liderilor partidelor poli
dc clasă din ţările capitaliste — scrie cifra dc 1.000000 dc oameni. „Greva tice şi ai preşedinţilor Adunării N a
ţionale şi Senatului, guvernul turc a
Iui Franz Novak „Pravila" intr-un articol dc fond in laptelui" a cuprins întreaga Franţă. luat unele măsuri Împotriva unor
titulat „Forţele clasei muncitoare se
Zilnic se primesc şliri despre greve
întăresc în luptă". le din Anglia. Se intensifică mişca membri ai parlamentului. După eun»
VIEN A 19 (Agerprcs). — lată ce arată cronica luptelor gre rea minerilor împotriva închiderii anunţă Agenţia Ueutcr, guvernul a
La Vicna au continuat dezbaterile viste numai în ultimele zile şi sâp- holărit să ceară* Adunării naţionale
unor mine in Germania
în procesul intentat fostului aghiotant lămîni — scrie ziarul. In Statele tală. occiden să ridice Imunitatea parlamentară
al lui Eichman, Franz Novak. omul Unite ale Americii s-au aflat în gre In Argentina, după ee peste un unui număr de 15 deputaţi ai opozi
care a organizat in timpul celui de al vă GO.OOO dc ntuncilori portuari. Din milion de muncitori au ocupat con ţiei acuzaţi de a fi proferat injurii
doilea război mondial marile trans cauza greve] declarate de cei 2G0 009 comitent mai mult de 1.000 de între la adresa forţelor armate turce. Pro
porturi <le evrei spre lagărele de con muncitori, timp de mai bine de o curorul public studiază In prezent ca
centrare naziste. Ca şi In cursul pri lună au fost închise 190 dc uzine prinderi industriale, au avut loc gre zurile celor acuzaţi.
melor şedinţe ale procesului, Novak ale concernului de automobile „G e ve generale, de mai multe zile, ale
a continuat să declare că el nu a fost neral Motors". Lucrul a fost reluat lucrătorilor din telecomunicaţii şi
dccit un „simplu executant de ordi abia la începutul lunii noiembrie. ale învăţătorilor. Timp dc 80 dc zile JA P O N IA In foto: Aspccl de la
ne" şi că nu ti luai niciodată o ini I)e 10 zile nu lucrează nouă uzine s-au aflat în grevă muncitorii tex- o recentă demonstraţie reprimată continentul african şi a relaţiilor
ţiativă proprie. Totuşi, inlerog.it in ale companiei „Ford" : acolo s-a a- tilisli din Chile îmbunătăţirea con dc pulitişti in oraşul Naha din Oki- Africii cu diferite ţări ale lumii.
legătură cu „misiunea sa specială" nunţat lockout şi concedieri in masă. diţiilor dc trai o cer muncitorii con- nawa Demonstranţii au protestat P e i e a i r f O TTAW A. — La sesiunea consi
de la Budapesta din 1944, cl a recu In Italia se află in grexă munci struclori din Peru, muncitorii din împotriva numirii lui Seiko Maţ- liului Organizaţiei Statelor Am eri
noscut că a procedai, împreună cu tori feroviari din industria lemnu Umguay şi din alte ţări laiino-amc- suoka în funcţia de nou conducă cane, care sc întruneşte la IC de
alţi gradaţi SS, la arestarea a nume ricane. tor al insulelor Ryukyu cembrie la Washington, va fi luată
roşi evrei. El a declarat In continua plivind reducerea cu 50 la sulă a in discuţie problema includerii C a
re, că la secţia de transporturi din A N K A R A . — Mediatorul O N .U . tarifelor vamale si anume : S.U .A ., nadei în O .S.A . Ministrul dc exter
că Actualitatea politică izraeSiană
Budapesta unde a fost apoi detaşat, in Cipru. Galo l’ laza I.asso, a sosit ţările l’ieţei comune. Japonia şi ţă ne al Braziliei. Vasco dc Cunha.
trimitea transporturile de dc|inu)i miercuri la Ankara venind dc la rile membre ale A . E L S. a vorbit recent despre faptul că
spre Auschwiiy. — „gara cea mai a- Alena pentru a avea întrevederi La 23 noiembrie, va avea loc. la viitoarea întrunire a O .S.A . se
propială". Novak a precizat In cu oiicialilălilc turce in problema tot la Geneva, o întrunire a va lua în discuţie admiterea repu
aceea perioadă expedia spre Ausch- cipriotă. Sc relatează că, lo Atena, subcomitetului G .A .T .T . pcnlru blicilor Trinidad-Tobago şi Jam ai
witz pairii convoaie pe zi, fiecare Demisia fostului prim-ministru iz- prezentul parlament el nu dispune Mapaiulm, Eshkol. se întemeiază, în mediatorul O.N U. nu a prezentat stabilirea regulamentului dc parli ca şi a adăugat că „există tendin
transportind 2 000 de persoane. r.ielian Da vid Hen-Curion. din con de majoritatea absolută care să i pofida împotrivirii fracţiunii lui însă guvernului grec nici un pro cipa re a ţărilor in curs de dezvol ţa ca şi Canada să candideze pen
ducerea partidului Mai>ai declanşea permită să formeze singur guver Ben-Gtirion, pe o alianţă cu partidul iect concret privind soluţionarea tare la tratativele rundei Kcnncdy. tru a intra în O .S.A .".
ză o criză ( iire se plămădea de mul nul. Apelîud la mai multe alte |>arti- Ahdut Hanvoda (Uniunea Muncii) problemei cipriote. El s-a informat C A IR O . — Guvernul Iordaniei
tă vreme. Importanţa acestei crize de pentru a asigura o majoritate gu Acest partid, situat In slînga Ma- asupra noii poziţii a guvernului D A R -E S-SA LA A M . — Ziarul a aprobat măsurile practice, hotă-
poate fî sesizată cu uşurinţa dară se vernamentală, Mapai s-a găsit ade paiului, face pacte din coaliţia gu- grec in problema cipriotă, caic „Naţionalist" din Republica Uni rîlc dc Consiliul intcrarali al Uniu
Ş T I R I are în vedere faptul că Bcn-Gurion sea în situa|ia de a face concesii xernamentală. deşi în unele proble constă in sublinierea necesităţii li tă Tanzania, a publicat declaraţia nii economice pcnlru stabilirea
lui Fduardo Mondlanc, preşedinte
a fost, cu mici intermitenţe, şeful partenerilor săi de coaliţie, recrutaţi, me s-a dezis în mod public de orien bertăţii poporului cipriot dc a şi Ficfci comune arabe, a cărui ulti
guvernului izraelian aproape un de de obicei, la dreapta evantaiului tarea oficială. Conducerea sa încli determina viitorul, a dreptului ne le Frontului dc eliberare al Mo- mă reuniune s-a desfăşurat de eu-
ceniu si jumătate, iar partidul Ma- politic şi de a pierde astfel din in nă spic» o alianţă cu Mapaiwl, pu- condiţionat al Ciprului dc a rănii* zambieului (Trelimo). eu privire la rind in capitala R .A U Dim j cum
S P O R T I V E pai nu a încetat nici un moment să fluenţa sa în nudul corpului elec nînd drept principala condiţie men nc o naţiune independentă sau de noile acţiuni întreprinse de forţele se şlic, acest organism economic
constituie elementul principal al toral Tocmai această degradare în ţinerea sistemului electoral propor a cere unirea sa cu Grecia, precum pali ioticc din acest teritoriu. In ul interarab cuprinde rinei ţări :
M ALM O 19 (Priit telefon de la tri guvernului de la înfiinţarea statului lanţ a poziţiilor partidului se află ţional. şi a garanţiilor acordate minorită timele trei suplămhti, sc spune în R .A .U ., Iordania, Siria. Irak şi Ku-
misul „Agerprcs" Paul Ochialbi): Jzrnel şi pînă azi. la baza crizei sale actuale. Este lotuş.i improbabil că alianţa ţii turce. declaraţie, detaşamentele dc pa xveit. Reprezentanţii celor 5 ţări au
După o călătorie de 5 ore cu avio Desigur, divergenţele din Mapni T O K IO . — Noul prim-ministru trioţi din Mo/ambie au distrus pa holărit ca Piaţa comună să-şi în
nul, echipele de teins de masă ale sînt de notorietate de mulţi ani Refuzînd o reevaluare a politicii va mitea îmbunătăţi poziţiile parla al Japoniei, Eisaku Sato, a decla tru poduri. Iu luptele care au avut ceapă activitatea la 1 ianuarie
R. P. Romine, care vor parlicipa intre Asa-numiml „caz Lavon". de pildă, partidului, aripa de dreapta preeo- mentare ale celor două partide. Pen rat miercuri că guvernul japonez loc cu Irupelc coloniale porlughe- J965. Statutul aprobat prevede
22-29 noiembrie la campionatele eu a răscolit de mult timp acest partid. tru aceasta ar fi necesare, după pă va căula să şi intensifice partici 7.e, au fost ucişi 10 militari, iar 15 ştergerea barierelor vamale între
rerea observ atonlor, nu combinaţii
ropene de tenis de masă, au sosii joi Pinhas Lavon, în trecut ministru al electorale, ci o schimbare a politicii parea la viaţa politică asiatică. El militari au fost răniţi. ţările membre de-a lungul unei pe
după-amiază in oraşul suedez Malmo, securităţii \»i secretar general al Comentariul zilei pentru care conducă lorii Mapai Ului a anunţat că Japonia va lua parte rioade de 10 ani, rata anuală a re
care găzduieşte această competiţie Pe centralei sindicale „Ilistadrul", «i fost la conferinţa alro asiatică, care ur A D D IS AIIEBA. — In capitala ducerii fiind dc 10 la sută pcnlru
aeroport sportivii romini au losl in- in anii din urmă obiectul unor m a nu par |)iegătiţi. In orice caz. cu ex inează să aibă loc la Alger în mar Etiopiei si-a încheiat lucrările Con produsele agricole si dc 20 la sută
limpmali de re prezent anii ai corni lo suri disciplinare care, urmăreau de cepţia unei nuanţări sensibile, dar tie anul viitor. Rcferinclu-se la ferinţa ţărilor africane pentru pentru articolele industriale.
tului de organizare a campionatului. fapt eliminarea grupării de stingă a nizează o reformă electorală care ar nu hotărî tai re, politica actualului proiectata sa vizită la Washington, transportul aerian, organizată dc ADDIS AREHA. — In regiunea
Delegaţia noastră cuprinde pe urmă introduce un sistem majoritar ase prim-mi nistru nu diferă dc cea a Sato a spus că nu a luat încă o nahr-l)ara din Etiopia, a fost dată
torii sportivi şi sportive: Dorin Gmr- j>ni udului Mapni. Nu de mult, La mănător binecunoscutelor sisteme de predecesorului său. holărîre asupra datei la care va Comisia economică a O .N .U . pen în exploatare o hidrocentrală con
giucă. Radu Ncgulescu, Adalbert Roti, von şi fracţiunea sa au părăsit parti acest fel clin unele state capitaliste. Tocmai în acest context s-nu ivit avea loc această vizită. Iniţial, a- tru Africa (E.C.A.) şi Organizaţia struită pe Nilul albastru, caic va
Marius Podea, Maria Alexandru, Fila dul, constituind o grupare politică Calcuiele lui Uen-Gurion sînt cît sc ciocnirile de la frontiera cu Siria, ecasta era prevăzută pentru luna internaţională pentru problemele avea o producţie anuală de 50 mi
independentă,
de
sub denumirea
Constanlinescu, Eleonora Mibalca. poate de claie : partidele mai miri, rare fac acum obiectul dezbaterilor ianuarie. aviaţiei civile. Conferinţa a exa lioane l<\Yli. Sc prevede ea după
Astăzi, jucătorii romini vor (ace pri „Mm Ilaiesod”. Inlr-o oarecare mă- care întrunesc pe plan naţional un Consiliului de Securitate. Conflictul C A N N E S. — O importantă co darea în exploatare a celei de-a
mele antrenamente de acomodare in surj, „cazul Lavon reprezintă, număr apreciabil de voturi, dar care izraelo-arab domină şi astăzi, ca si lecţie de bijuterii, jaduri, tablouri, minat o singură problemă — ela doua pârli a hidrocentralei, pro
noua sală de sport „Balliska", unde poate, punctul iniţial şi a) ac n-ar putea obţine majoritatea în in toţi anii care s-au scurs de la argintărie şi mobilă veche, toate in borarea de măsuri în vederea dez ducţia de energic electrică să ajun
vor avea loc şi întrecerile celor mai tualelor disensiuni care, însă, au că atondismente, ar fi astfel eliminate, înfiinţarea statului lzrael, viaţa po valoare de aproximativ 500.000 dc voltării transportului aerian pc gă la 80 milioane kWh anual.
bum jucători de tenis dc masă din pătat un aspect mult mai virulent, altele şi-ar reduce substanţial re litică a acestei ţări. In vremea din franci, au fost furate in timpul
Europa. nmeninţînd, după cît se pare, să îiv- prezentarea in parlament, iar parti urmă, s-a conturat un puternic cu ultimului xvcek-cml din vila pc
drepto j)«irii(lul spre o sciziune se
dul Mapai şi-ar putea asigura o ma
•ie rent spre o politică ele neutralitate, caic o posedă la Canncs un bogat
TEL A V IV 19 (Agerpres). — rioasă. Este semnificativ că grupa joritate parlamentară confortabilă curent care gumează unele partide colecţionar, Rierre Lcspargot. Po
fn turneul final ol Olimpiadei de rea de dreapta, condusă ele Hen- şi deci, posibilitatea de a forma un politice de diferite orientări si orga liţia a anunţat că întreprinde cer C o n c u r s s p e c i a l
şoh, joi S-qu jucat partidele între Gurion şi de fostul ministru al a- guvern propriu. împotriva unei ase nizaţii de masă. Argumeniînd aceas cetări pentru descoperirea răufă
rupte care au fixat rezultatul defi gricnllurii, generalul Moşe Dnian, menea eventualităţi s a format o tă poziţie, diverşii săi exponenţi sub P R O N O S P O R T
nit io în 5 meciuri ale rundei a X-a: care a dominat vreme îndelungată opoziţie foarte viguroasă, inclusiv în liniază adevărul incontestabil că Iz- cătorilor. Se pcci/cază că păguba
colecţie
şul .şi-a asigurat această
U R S S . — Spania 3.5—0.5, li P Bul partidul, a fost acum înfrinlă. şi Mapni. Lăsînd de o parte dificul raehil, aflîndu-se situat in Orientul pentru suma de H50 000 de franci.
garia — Argentina 2—2. R.S.F. Iu încă în probleme destul de impor tăţile, după unii insurmontabile, de Mijlociu, ar trebui să adopte o po 22 noiembrie 1964
goslavia — IIP . Polonă 3,5—0.5. tante. caic adoptarea reformei s-ar lovi în litică care să ţină seama de intere G E N E V A . — Comitelui negocie
Olanda — Izrael 3—/. S.U.A. — Ca Prima dintre ele este cea a siste Parlament, conducătorii actuali ai sele ţărilor din această regiune, ur rilor tarifare a G .A .T .T . a hotărî! O NOUĂ FOR,M UI.A TEH N ICA DE A T R IB U IR E A l'REM M I.OR
nada 2,5—7,5. Din cele dona partide mului electoral. Kncselul (Parlamen Mapai ului opunîndu-i-se par să mărind o apropiere de vecinii săi şi ea la 9 decembrie să înceapă la SU P LIM EN T A R E. CU ACEEAŞI V A R IA N T Ă . TREI ŞAN SE l)E C IŞT IG .
întrerupte ale meciului R P. Romină tul izraelian), se compune din de aibă în vedere inevitabila pierdere de năzuinţele lor. Această dezbatere Geneva lucrările complicate ale PRIN IN D ICA R EA A N U M AI 4 M ECIU R I DIN 12, SE PO ATE O B
— R F. Germană s-a terminat doar putaţi aleşi după un criteriu propor de prestigiu pe care partidul ar su- pătrunde treptat, dar cu insistenţă rundei Kcnncdy. La aceste lucrări Ţ IN E UN A U T O T U R ISM „F IA T " G00.
una : Flcger — Militeln 1—0. iar ţional. Se ştie, pe de altă parte, că feri-o şi care s-ar putea doxcdî, in şi în nodurile partidului Mapai si nu vor lua parte dceît ţările cnrc FO N D U L DE PREM II SU P L IM E N T A R E ÎN B AN I. N ELIM ITA T .
portida Schinid — Radovici a fost partidul Mapai a înregistrat din perspectivă catastrofală. divergenţele, care nu o dală ating DEPUN ÎND C lT M A I M U LT E V A R IA N T E , VĂ M Ă RIŢI SA N SEI.E
întreruptă din nou. scorul fiind a- 19-18 o pierdere continuă de voturi Tactica electorală preconizată de aceste aspecte, o atestă. au holărit să participe la negocierile DE O BJIN ERF- A PREM IILO R O B IŞN U IT E ŞI SU P LIM E N T A R E .
cum egal 1,5—7,5 puncte şi deci ele deputaţi astfel Incit In actualul pi ini-ministru şi lider al N. RATE$
Redacţia şl administraţia ziarului: slr. Dr. Pelru Groza nr 25 lelefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plltilă In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 4 P .0 6 .1