Page 69 - 1964-11

H i jh
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ I-V A l
CITIŢI LUCRĂRILE AGRICOLE

IN NUMĂRUL
DE AZI DE TO AM NĂ

® Metode şi procedee în munca
inslrucliv-oduta'tivă;
• Cupa de loamnă la fotbal;
• După 11 clape Arături pe 150 ha. bine de 98 la sută Paralel cu acea-
In campionatul regional de fotbal; sta, colectiviştii dm numeroase uni­
(pag. 2 -a) Colectiviştii din Pianul dc Jos, ra­ tăţi au efectuat tăiatul şi transportul
• Conlerinfa dc partid de la E ionul Sebeş, s-au convins din expe­ cocenilor realizînd in acesl fel con­
diţii prielnice de lucru pentru meca­
M. Săcâritnb-Ccitej. Cu exigentă rienţa acumulată pină in prezent ce nizatori Ca urmare, s-a irecut din
şi foile sporite — spre noi succese; importanţă deosebită prezintă pentru plin la efectuarea arăturilor pentru in-
• Iarna bate la uşă. Cum o îm- sporirea producţiei de porumb efec­ săminţănle de primăvară.
tlmpinali; tuarea arăturilor de toamnă In acest Acolo unde munca a fost bine orga­
(pag. 3-a) an, spre exemplu, s-au obţinut de pe nizată şi rezultatele obţinute in ce
întreaga suprafaţă peste 2 000 kg de
• De pesle holare porumb boabe la ha. La clohindirea priveşte executarea acestor lucrări
(pag. 4-a) sint bune. Spre exemplu, la G .A .C. din
ANUL XVI. NR. 3079 SlMBÂTĂ 21 NOIEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani i H acestor rezultate a contribuit In bună Uiu de Mori s-au arat 113 hectare din
parte şi faptul că ogoarele au fost cele 150 prevăzute. Efectuarea arătu­
făcute din toamna anului trecut, lată rilor pe suprafaţa amintită se dato-
pentru ce şi in toamna aceasla con­ resle preocupării colectiviştilor de
siliul de conducere a luat măsuri pen­
r m tru efectuarea arăturilor pe suprafeţe aici pentru eliberarea la timp a tere­
cil mai mari. In scopul bunei desfăşu­ nului de culturile după care urma a
se executa araturi pentru insămin-
rări a lucrărilor s-a trecut cu forţe
w — I _ 0 sporite la eliberarea terenului de cul­ ţârile de primăvară. In felul accsla,
turile tirzii. Porumbul, cartofii, sfe­ mecanizatorii care lucrează in cadrul
iftft cla ctc. s-au recoltat şi transportat de unităţii amintite, eolaborind din plin
cu brigăzile de ciinp ale gospodăriei
pe întreaga suprafaţă ocupată cu
Cu planul anual îndeplinii I ! * aceste culturi fapt care a permis me­ colective, au reuşit să are însemnate
suprafeţe de teren. Rezultate bune in
canizatorilor să efectueze pină acuin,
ce priveşle efectuarea arăturilor s-au
AnlrenaU in întrecerea socialistă, producţia marfă şi productivitatea va­ arături, pe 150 de hectare. Concomi­ oblinut si Ia G.A.C. din Băieşli, unde
tent cu executarea arăturilor pe su­
minerii de la E. M. Gbelar au oblinut lorică, unde sarcinile prevăzute au > prafeţele amintite, s-a urmărit îndea­ această lucrare s-a realizat pe mai
lună de lună succese de scamă. Ieri, fost depăşite cu 7,2 şi, respectiv, 16,3 La Haţeg s-a proape şi realizarea unor lucrări de mult de G0 la sută din suprafaţa pla­
de la Trustul minier clin Deva am fost la sută. construit un conv- bună calitate. Dintre mecanizatorii nificată.
informnli că strădaniile întregului co­ Concomitent cu eforturile depuse plcx modem de care au manifestat mult interes In In raionul Haţeg sint Insă unele
lectiv de muncă au fost încununate de pentru realizarea planului Înainte de prelucrare şi in­ această privinţă s-au evidenţiat fov. gospodării colective care deşi au po­
un nou si binemeritat succes. Mine­ termen, atenţia s-a îndreptat $i spre Gheorghe Chira, Dumitru Barbu, sibilităţi asemănătoare cu unităţile
rii de aici au raportat realizarea pla­ Îmbunătăţirea calităţii minereului de Ir dustrializare a Gheorghe Bogdan şi alţii. mai sus amintite au Înregistrat totuşi
nului anual la producţia globală. Co­ fier. Ca urmare a creşterii indicelui cărnii. In fotogra­ rezultate necorespunzătoare. Astfel,
lectivul E. M Glielar a Înscris cifre de calitate cu 0,6 la sută, acest colec­ fia alăturată vă Aceleaşi posibilităţi — la G .A .C. din Berlhelot. cu ţoale că au
de scamă si iu dreptul indicatorilor: tiv a livrat peste plan 5.100 tone fier existai tractoare suficiente, s-au arat
prezentăm o ima­ abia 15 hectare din cele 200 prevă­
gine interioară a zute. Situaţia respectivă reflectă pre­
C.T.C-u! irare obieefii sălii de tranşare. ocuparea insuficientă a consiliului de
In aceste zile colectiviştii din raio­ conducere pentru efectuarea la timp
Ne-om obişnuit să Inlilnim in maga­ procente, din mîînile tuturor membri­ nul Haţeg lucrează intens pentru ter­ a acestei lucrări. De asemenea, la
zine tot mai multe produse care poar­ lor formaţiei condusă de Florica Mun­ minarea grabnică a lucrărilor agricole G .A .C. din Sînlămăria Orlea au fost
tă maica Fabricii de blanuri „Vidra" leanu ies numai produse de bună ca­ de toamnă. Recoltarea culturilor tir­ arate doar 4 hectare din cele J30 pla­
din Orăşlie. Nimeni, nici chiar cel mai litate. zii este aproape terminată. Din su­ nificate, iar Ia G .A .C . din Clopotivaa-
exigent cumpărător nu poate trece cu „Este o brigadă pentru ale cărei prafaţa totală (4461 de hectare) o- ceastă lucrare s-a executat pe numai
vederea calitatea bună a produselor lucrări controlul de calitate n-are o- 4 ! J || n cupală cu porumb s-a recoltat mai 18 ha dm 120 stabilite.
respective. Desigur, in fabrică, facto­ biectii — ne spunea tov. Petru A r­ y f f l v
rii care concură la realizarea produ­ gint, secretarul organizaţiei de bază
selor la un inall nivel calitativ sint P.M.R. Muncitoare ca Maria Pal, Cor­ Săpături arheologice în Maramureş
numeroşi Printre aceştia se numără nelia Slef Ana Socol, Viorica Tudo-
şi brigada condusă de tov. Florira raşcu, Rusalina Laslo si altele res­ B A IA M ARE 20. (coi esp. Ager- păstrat piuă In zilele noastre un furn
Munleanu, de la secţia înnobilate. In pectă Întotdeauna parametrii calita­ pres). de pialră şi valul de pămint al forti-
afara faptului că brigada este eviden­ tivi: luciul, călcarea uniformă, impreg­ Săpăturile făcute anul acesla de licaliilor ei.
ţiată In întrecerea socialistă în fie­ CON VORBIRE DESPRE muzeografi maramureşeni, în colabo­ Concomitent, pe ramificaţia răsări­
care din cele 10 luni, că lună de lună narea firului cu soluţie in doze cores­ rare cu arheologi din Cluj, au dat la teană a grupului de dealuri „Solovan"
îşi depăşeşte planul cu cel puţin 10 punzătoare".
iveală importante vestigii. Pe dealul din vecinătatea oraşului Sighel, a fost
Cctâţcaua, situat la est dc comuna cercelală o aşezare fortificată, dalînd
ra n um a i z i l e ÎNVÂTÂMINTUL AGROZOOTEHNIC Onceşti, raionul Sîghct, au fost găsite comuna Cuhea, raionul Vişeu, a fost
in
epocii
bronzului,
de la sfirşitul
fragmente ale unor vase din ceramică
La atelierul de bobinaj al Uzinei lucru cu maximum de răspundere Or- de culoare roşie, galben, brun-gălbuie, dezgropată o locuinţă feudală fortifi­
Victoria din Călan sosesc zilnic mo­ ganizindu-se în formaţii de cîte doi cenuşie şi neagră, aparlinînd unui cată. iar in comuna Medieşul Aurit,
toare care trebuie remediate repede oameni şi muncind in două schimburi, trib dac care a hăil pe aceste me­ raionul Satu Mare, s-au descoperit în­
şi bine. In una din zilele trecute de bobinatorii au reuşit să execute acea­ ţele predate. Urmărind creşterea producţie cu 300—800 1 lapte pc cap leaguri cu pesle două secole înaintea tre altele vase de ceramică lucrate in
la semicocserie şi I G O. au sosit mo­ stă comandă în numai 5 zile. Ne aflăm în preajma des­ eficacităţii învăţămîntuluî agrozoo­ de vacă furajată mai mare faţă de orei noastre In aceleaşi locuri, cnejii epoca dacică. Obiectele ceramice sint
toare arse şi bobine care trebuiau re­ Datorită intervenliei operative, în­ chiderii cursurilor învăţămîn- tehnic. după închiderea cursurilor media înregistrată pe raion. Aceasta maramureşeni şi-au înălţat în secolul influenţate în construcţia şi ornamen­
parate intr-un timp scurt. Cele 6 mo­ călzirea şi alimentarea cu apă a ora­ tului agrozootehnic de masă. în numeroase gospodării colective, dovedeşte că în gospodăriile colec­ al XlV-lea reşedinţa lor, din care s-a tarea lor de stilul roman.
toare sosite de la I.G.O ., de la injec- şului se desfăşoară in bune condiliuni. Pentru a cunoaşte ce măsuri lectorii s-au interesat îndeaproape tive amintite s-a acordat o atenţie
loarele staliei termice şi de la pom­ AL. TUZA * au fost luate in raionul Alba de modul cum se aplică în practică sporită asigurării bazei furajere, fo­
pele de apă potabilă au fost luate in corespondent in vederea bunei desfăşurări la cultura mare, în viticultură, le­ losirii cu chibzuinţă a nutreţurilor încheierea lucrărilor simpozionului
a activităţii cercurilor, am a- gumicultura sau zootehnie, învăţă­ şi respectării programului de îngri­
mintele acumulate la cercuri.
In
jire a animalelor, lucru ce nu
s-a
vut o convorbire cu tov. îng. unităţile agricole în care a existat făcut în unităţile care au obţinut Aspecte din apicultura mondială*4
M ATEI SU C IU , vicepreşedinte o preocupare permanentă faţă de rezultate sub nivelul posibilităţi­ 55
al consiliului agricol raional. rezolvarea acestei probleme, rezul­ lor. Vineri au luat sfîrşit în Capitală despre unele metode actuale folo­
Referindu-se la învăţămintele tatele nu au intîrziat să se arate, In legătură cu măsurile lua le lucrările simpozionului „Aspecte din site in apicultura în diferite ţări.
desprinse din modul cum s-a lată citeva exemple. Gospodăriile pentru ca în noul an de învăţă- apicultura mondială'', organizat de Concomitent cu lucrările simpo­
desfăşurat invăţămîntul agro­ colective din Ighiu, Cricău, Galda Asociaţia crescătorilor de albine din zionului a avut loc la Casa agro­
zootehnic în anii anteriori, şa. au obţinut producţii de grîu ce mînt agrozootehnic activitatea cer­ r p r . nomului din Bucureşti un instructaj
interlocutorul nostru ne-a re­ depăşesc cu peste 20 la sută media curilor să se desfăşoare In un nivel Timp de 3 zile. cît au durat lu­ cu privire la asigurarea iernării în
corespunzător, tov. Suciu ne-a de­
latat : realizată pe raion la cultura res­ clarat : crările simpozionului, cei peste 400 bune condiţii a albinelor şi a măsu­
pectivă. participanţi din unităţi agricole so­ rilor ce trebuie luate în vederea
sporirii producţiei apicole în anul
De asemenea, la G .A .C . din . Bu- cialiste din toate regiunile ţării, sta- Aţi-itor,
ţiupX de cerceţăp^ tehnicieni şi api­
Preocupări — cerdea, Cîsteî. Cricău • etc, -s-au îrr- cultori amatori au * luat cunoştinţă (Agetpres)
cu
registrat producţii de porumb
300—500 kg la ha mai mari faţă de cursanţilor
rezultate media obţinută pe raion la această
cultură. In cadrul unităţilor amin­
tite se constată însă diferenţe în­ — Pentru a asigura condiţii bune
— De la bun început vreau să semnate de producţie de la o bri­ de studiu cursanţilor ne-am îngrijit
arăt că unul din factorii care au gadă la alta. In legătură cu aceasta de procurarea manualelor necesare
contribuit la îmbunătăţirea simţi­ trebuie arătat că în cadrul brigă­ pentru toţi colectiviştii cuprinşi la
toare a activităţii economico-orga- zilor în care s-a urmărit îndea­ învâţămîntul agrozootehnic. Acestea
nizatorice a gospodăriilor colective proape aplicarea in practică a cu­ au fost din timp distribuite la fie­
a fost ir,văţamintul agrozootehnic de noştinţelor însuşite la invăţămîntul care gospodărie colectivă. De ase­
masă. Datorită preocupării manifes­ agrotehnic s-au înregistrat rezultate menea. ţinînd seama de specificul
tate de către organizaţiile de partid mai bune, comparativ cu brigăzile cercurilor au fost repartizate peste
şi conducerile unităţilor agricole în care nu s-a avut totdeauna în 500 planşe, 200 diafilme si alte ma­
faţă de ridicarea nivelului de cu­ vedere necesitatea şi importanta a- teriale. Ca lectori au fost recru­
noştinţe profesionale ale colectiviş­ plieării la timp şi în condiţii co­ taţi 24 ingineri şi tehnicieni agro­
tilor s-a reuşit să se introducă şi respunzătoare a măsurilor agro­ nomi, 10 medici veterinari şi 19
să se aplice pe scară tot mai largă tehnice avansate. Ca pozitive în n- cadre didactice care predau obiec­
metodele agrozootehnice înaintate, cest sens amintim exemplele ofe­ tul „Agricultura* sau „Ştiinţele na­
pe această cale obţinîndu-se pro­ rite de către brigăzile III şi IV de turale". Totodată au fost stabiliţi si
ducţii sporite la ha şi pc cap de a- la gospodăria colectivă din Bucer- conferenţiarii care vor ţine la că­
nimal. dea. brigada I de la G .A .C . Ighiu minele culturale ciclurile de con- I
Cele 75 cercuri cu profil agricol etc., care au realizat producţii de ferinţe prevăzute pentru colectiviştii
şl zootehnic care au funcţionat în grîu cu 300—600 kg boabe la ha mai necuprinşi la învătăminiut agro­
iarna trecută în cadrul G .A C. din mari deeît media obţinută de către zootehnic.
raionul nostru au fost frecventate de unităţile respective la cultura amin­ O contribuţie însemnată la buna
peste 2.000 cursanţi. Faptul că majo­ tită. desfăşurare a activităţii cercurilor
f w p v i s » ritatea lectorilor s-au străduit să rea­ Şi în zootehnie se constată dife­ şi-o vor aduce şi casele laborator
lizeze o expunere corespunzătoare a renţe de la o unitate la alta, aces­ din cadrul gospodăriilor colective.
lecţiilor prevăzute in programe, să tea datorindu-se in bună parte apli­ Aici este cazul să evidenţiem pre­
Muncitoarea Elena Răileanu lucrează în secţia înnobilate a Fabricii lege conţinutul acestora de activi­ cării in măsură mai mare sau mai ocuparea specialiştilor şi a condu­
„Vidra* din Orăştie. La maşina de călcat blănuri, pe care o deser­ tatea practică din unităţile respec­ mică a regulilor zootehnice înain­ cerilor G .A .C . din Teius, Galda,
veşte, ea îşi depăşeşte lunar sarcinile de producţie cu 26—J 7 la sută, tive i-a ajutat pe colectivişti să-şi tate. Astfel. G .A .C . din Teiuş, Gal- Bucerdea, Cislei, $ard, Cricău şa!
dind produse de bună calitate. însuşească în bune condiţii cunoştin­ tiu, Alba, Cricău etc. au realizat o (Continuate In pag. 2-a)
O problem ă mereu actuală : le In cursul aceslui an la E. M. Mun-
celul Mic au fost deschise trei cursuri
de calificare; două cu durata de un
an pentru mineri şi ajutori-mineii, iar
BEA CUNOŞTINŢELOR PROFESIONALE unul cu durata de şase luni pentru
artificieri. Cursurile pentru mineri se
vor încheia în luna aprilie 1965. Ele
au fost bine organizate. înainte de
începerea lor au fost amenajate săli
de clasă, s-a procurat materialul di­
In aceste zile muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprin­ tivitate şi cu alte maşini şi utilaje. fi Pentru îmbunătăţirea dactic necesar. Pentru a avea o bună
derile regiunii noastre luere >ză cu eforturi sporite pentru în­ $i la acest curs lecţiile vor frecventă, predarea şi seminarizarea
făptuirea angajamentelor anuale luate in întrecerea socialistă, strins legate de specificul locului de lecţiilor s-a făcut pe schimburi. S-au
pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii. Ei aplică în pro­ muncă. Ele vor fi predate de ingineri asimilării lecţiilor întocmit din timp programele anali­
ducţie măsuri menite să ducă la sporirea productivităţii muncii, şi maiştri ca: Corinda Tiberiu, Băieşu tice şi s-au recrutat lectorii — ingi­
îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului dc cost. loan, Petrean Petru, Mihai Eduard, neri cum sint Tomşa Victor, Pană
Taraicl cu aceasta, colectivele de muncă se preocupă îndeaproape Stanic Iosif şi alţii, oameni cu expe­ Georghe, Tinjeală Emil, Ciocan Ana-
de pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. In acest scop, rienţă bogată în muncă. Atît la sec­ t ol ie. Programele analitice au cuprins
printre altele, o atenţie deosebită se acordă deschiderii cursurilor torul II, cîl şi la sectorul III, munci­ Dotarea exploatării cu perforatoare teme cum sint: „Puşcarea selectivă",
de calificare şi dc ridicarea calificării profesionale a muncitori­ torii care vor urma cursurile de ri­ pneumatice, locomotive „Diesel", ma­
lor Despre stadiul pregătirilor privind deschiderea acestor cursuri dicare a calificării profesionale au fost şini de încărcat şi cu alte maşini şi M ARIA ANGI-IEL
colaboratorii ziarului nostru nc-au inform at: repartizaţi să lucreze in brigăzi ca utilaje, cit şi sarcinile de producţie inginer de mină la serviciul De curind policlinica Spitalului unilicat din Petroşani a fost dotată cu
cele conduse de Bubui Nicolae, Gol- pe care le-a avut colectivul nostru producţie al Exploatării un electrocardiograf.
drag Emil, Drăguş Cornel, Knuff Mar­ de muncă, ne-au determinat să acor­ miniere Muncelul Mic
In lologralie: Medicul Zimion Kruuss şi sora Elena Piron în timpul
T o a te d om ele — tin, Pascal Gheorghe, care obţin rezul­ dăm o importanţă deosebită califi­ unui consult cu noul aparat.
tate bune in producţie, îşi organizează cării şi ridicării calificării profesiona­ (Continuare in pag. a 3-a) Foto; N. M OLDOVEANU
le g a t e dle sp e c ific u l p ro d u cţiei bine munca, folosesc din plm maşini­
le şi utilajele Şefii de brigăzi se pre­
ocupă de ridicarea calificării munci­
Pentru anul 19G5, sarcinile exploa­ te si în vederea deschiderii cursuri­ torilor. tetului, directori ai căminelor cul­ organizat şi la Deva. la magazinul
tării noastre sint mai mari. Minerii lor de ridicare a calificării profesio­ La indicaţia comitetului de partid turale, bibliotecari şi invitaţi. „Electronica" aflat în centrul ora­
vor trebui să extragă din adincuri nale La sectorul I mecanic, de pildă, si a organizaţilor de bază, conduce­ Plenara a analizat activitatea şului nou.
minereu mai muli. de calitate lot mai unde se va deschide un astfel de curs, rile sectoarelor au luat măsuri ca lec­ căminelor culturale de pe raza o-
bună Fiind conştienţi de acest lucru, fiecventat de 120 muncitori, s-a în­ ţiile mai importante să fie urmate de 0 Opero de stat dm Cluj pre­
muncitorii, inginerii si tehnicienii dc tocmit programa ciclului de lecţii. In demonstraţii practice la locurile de raşului regional Deva şi a elabo- zintă azi în sala „Arta" din Deva.
aici, îndrumaţi de organizaţiile de acest scop au fost consultaţi ingine­ muncă. Acest lucru va contribui Ia rot un plan de m ăsuri privind spectacolul coregrafic „Seară de
partid, se străduiesc să-şi organizeze rii, tehnicienii si şefii de brigăzi, care înţelegerea lor mai temeinică. Apoi, © Teotrul de Slot „Valea Jiu­ trat Depoul C.F.I, Lonea. Cu a- munca cultural-educalivă în pe­ balet". In program sint cuprinse
cît mai bine munca, sâ folosească din au venit cu propuneri eficace Ca ur­ inginerii şi tehnicienii din conduce­ lui" prezintă astăzi şi mîine pri­ rioada de iarnă. cele mai frumoase fragmente din
plin maşinile şi utilajele, să reducă inare, lecţiile răspund cerinţelor de rea exploatării şi a sectoarelor vor mele spectacole cu piesa „Măsură ceasta, transportul cărbunelui de 0 Azi. la ora 17, în oraşul spectacolele de balet: „Lacul le­
timpii neproductivi. producţie, sint legate de specificul lo­ controla felul cum aplică muncitorii pentru măsură" de W. Shakes- la exploatarea minieră spre pre- Brad se deschide cercul literar bedelor" de Ceaikovski, „Faust"
Importanţă cuvenită se acordă ca­ curilor de muncă. La curs, lecţiile vor cursanţi cele învăţate în practică, îi peare, paraţie s-a îmbunătăţit simţitor. „George Coşbuc” de pe Ungă (Noaptea Valpurgiei) de Gounod,
lificării şi ridicării calificării profe­ ti predate de ingineri şi maiştri cu vor ajuta in direcţia îmbunătăţirii or­ O Intîlnirea de fotbal contînd
sionale Avind in vedere că peste experienţă Dintre aceştia amintesc ganizării muncii, cunoaşterii modului Spectacolul se înscrie ca a treia pentru etapa a 12-a a campiona­ casa raională de cultură. Tinerii „Flăcările Parisului" de Assafiev,
două luni se vor deschide diferite pe tovarăşii Avram Traian, Feher de funcţionare a maşinilor, exploată­ premieră din actuala stagiune şi tului regional dintre echipele Au­ creatori din Brad vor discuta in „Giselle" de Adam, „Romeo şi Ju-
cursuri, alîl muncitorii, cil şi ingine­ Tnan, Lăsconi Mircea, Cătană Avram. rii lor raţionale etc. Tovarăşii de la este montat în direcţia de scenă prima lor şedinţă de lucru regu­ lieta" de Prokofiev, „Don Qui-
rii si tehnicienii se pregătesc temei­ Vasiu Traian, Ormindeanu Iul iu şi cabinetul tehnic, îi vor sprijini mai a Mariettei Sadovo, asistată de rul Brad — Minerul Glielar se va lamentul de funcţionare a cercu­ jote" de Minkus.
nic pentru ca acestea să fie bine or­ alţii. mult pe muncitori In îmbogăţirea cu­ Marcel Şoma. disputa azî. Meciul va avea loc lui. planul de muncă şi unele Spectacolele au loc, în mati­
ganizate. Pentru cursurile ele califi­ Cursuri de ridicarea calificării pro­ noştinţelor profesionale. pe stadionul din Gurabarza înce- probleme de orientare a creaţiei neu de la ora 17, iar seara de la
care în meseriile de mineri, ajulori fesionale vor fi organizate şi pentru Decorurile şi costumele sint pind de la orele 14. literare. ora 20.
mineri şi mecanici de locomotive, ce muncitorii din sectoarele II, III $i IV. Pregătirile ce s-au făcut pină a- create de Constantin Russu.
se preconizează a se deschide in La sectorul II. care este cel mai mare cum asigură cursurilor condiţii opti­ ® Ieri după-amiază. în sala O In întâmpinarea Centenaru­ 6 La Clubul sindicatelor din
me de desfăşurare, contribuie la îm­
cursul lunii ianuarie, s-a asigurat ma­ şi mai important, au fost recrutali să 0 Zilele trecute au fost puse festivă a Sfatului popular orăşe­ lui C.E.C. s-au organizat în ma­ Deva, azi. începînd de la orele
bogăţirea continuă a calificării mun­
terialul didactic necesar, au 1 ost ame­ frecventeze acesl curs pesle 600 mun­ citorilor. în exploatare pe linia Lonea-Pe- nesc Deva a avut loc plenara Co­ joritatea oraşelor din regiune vi­ 20 are loc o seară de dans, la
najate sălile ele curs. La rindul său, citori Numărul este justificat. Pe lin­ trine atrăgătoare prin care se reuşita căreia îşi vor da con­
cabinetul tehnic s-a Îngrijit de asigu­ gă utilajele existente, sectorul ur­ ALEXANDRU COSM A trila cele două locomotive Diesel mitetului pentru cultură şi artă la popularizează avantajele depună­ cursul numeroşi solişti vocali şi
rarea materialului bibliografic. mează să fie Înzestrat cu maşini de preşedintele comitetului sindicalului de 120 C.P. cu care a fost înzes­ care au participat membrii comi­ torilor, O asemenea vitrină s-a
Măsuri asemănătoare au fost lua­ încărcat moderne, de mare produc­ de la E. M. Deva instrumentişti,