Page 7 - 1964-11

N r . 3063 Drumul socialismului pog. 3

Adunări de dare de seamă şi aleg organizaţiile de a
Qmsdrtiieami A apărut nr. I0JJ064 a revistei

1 )
l» mi. a m MUNCA DE EDUCAŢIE
lâfâmâiineiâr „PROBLEME ECONOMICE"

Şl ÎNTĂRIRE A DISCIPLINEI ţiei locomotive de la Atelierele de mai marc fericire. In ziua cînd i s-a ce" se deschide cu articolul „Creşterea rolului Partidului Muncitoresc
Numărul pe luna octombrie 1964 al revistei „Probleme Economi­
Vizitînd hala de cazangerie a sec­ în rândurile lor. Aceasta i-a fost cea
reparat material rulant din Simeria înmînat carnetul de membru de Romîn în conducerea economiei" de M. Mehedinţii şi C. M. Enoehe.
iţi atrage atenţia partida dc armătură partid. Gl». Bătrîna s-a angajat sa In conlinuare sînt publicate articolele; „Tendinţe şi corelaţii in dez­
voltarea fondurilor de producţie ale întreprinderilor industriale" de A.
uşoară.
muncească cu şi mai mult clan, să în­
TREBUIE ÎMBUNÂTATITA Un om de statură potrivită, cu veţe necontenit şi să-i ajute şi lui Babe; „Procedee tehnologice moderne in construcţia de maşini" de
pe
alţii să-şi însuşească frumoasa
V. Priceputu; „Rezerve de reducere a consumului de materiale în
neastîmpărul mereu prezent in pri­
viri, şlefuieşte cu mişcări iuţi şi si­ meserie, Cînd anul trecut s-au reor­ construcţii" de M. Veintraub; „Eficienţa economică a concentrării,
gure ventilai supapei de siguranţă. ganizat partidele, cl a fost ccl ales profilării şi specializării producţiei în G.A.S," de N. Velicu şi Gh. Vlă­
Produsele lactate de la l.C.I.L. Sime­ rale ale organizaţiilor dc bază s-a ana­ dc alegeri; „Am fost pe teren în 18 Poate pentru unii ar părea nevero­ pentru a conduce munca la armătura
ria sini muh solicitate de către consu­ lizat dc două ori activitatea comunişti­ G .A .C . din raionul Sebeş. In discuţiile simil ca în mediul dimensiunilor c- uşoară. dică; „Relaţiile economice mondia’e — o forţă obiectivă a lumii con­
matori. Livrarea lor ritmică către uni­ lor din secţia transporturi, măsurile purtate cu preşedinţii şi contabilii aces­ norme să sc lucreze şi la precizie dc Maistrul loan Nistor are numai cu­ temporane" de Al. Puiu; „Capitalismul american şi utilizarea forţei
tăţile de desfacere contribuie la buna prevăzute nu au fost înfăptuite. Aceas­ tor gospodării colective mulţi mi-au sutimi dc milimetru. Şi totuşi... vinte Je lauda la adresa lui. Dacă de muncă" de Victor Perlo (S.U.A.).
aprovizionare a populaţiei, la continua ta şi datorită stilului dc muncă al bi­ spus că nici nu i-au văzut pc tov. do Ia Ghcorghc Bătrîna, cel pc care l-am îl întrebi care este col ir ai priceput La rubrica „D in planul Institutului de Cercetări Economice" se
ridicare a nivelului de trai. De aici ti roului organizaţiei de bază care n-a fo­ oficiul raional care se ocupă cu înche­ găsit şlefuind supapa, spune deseori şef dc partidă la resortul lui, îţi răs­ publică materialul „Economia Republicii Guineea" de C. Bogdan.
concluzia cu privire la răspunderea cc ii losit practica bună de a încredinţa mem­ ierea dc contracte pentru lapte, alţii elevilor şcolii profesionale care vin punde fără ezitare : „Gheorghe Bă­ Rubrica „însemnări" cuprinde materialele: „Asoecte ale dezvoltă­
revine colectivului de muncă al acestei brilor şi candidaţilor de partid sarcini mi-au relatat că a trecut cineva pe la în practică : „Aici e nevoie de pre­ trîna. Dc cînd lucrci'ă cl la supapele rii economice a R.P. Chineze" de I. Nicoară; „Economia Republicii
întreprinderi în ceea cc priveşte calita­ concrete şi apoi să urmărească felul în dînşii şi-a notat şi... plecat a fost. In cizie. Precizie de ceasornic, pentru dc siguranţă şi la celelalte repere ale Democrate Germane" de M. Horovilz; „Dezvoltarea economiei R.S.F.
tea produselor şi respectarea contracte­ care ci le îndeplinesc. Vorbind despre unele gospodării, laptele stă 2-3 zile ca aburul este examinatorul ccl mai armăturii uşoare nu s-a întîmnlat ca
lor cu unităţile comerciale. In acest an slaba muncă de educaţie cc a desfăşu­ pînă cînd merge maşina să-l ridice". Iată exigent. Daca piesa nu e bine ajus­ atelierele să primească din pricina ar­ Iugoslavia" de C. Râdulescu.
însă, colectivul de muncă al l.C.I.L. Si- rat-o organizaţia de bază, comuniştii şi un alt exemplu: şoferul Ave) Sav fiind tată, ne putem trezi ca atunci cînd măturii uşoare avizare în termen dc In cadrul rubricii „Critică şi bibliograf:©" sînt publicate materia­
tucria nu şi-a realizat nici într-o lună Vasile Corccac, Nicolac Langhe, Vasile pe un traseu în raionul Alba a fost în­ se face proba la cald, supapa să nu garanţie — cum se uumcsc rcclama- lele: „O valoroasă generalizare teoretică a operei de industrializare
sarcinile de producţie. Cantităţi însem­ Scraficcanu şi alţii au arătat că orga­ soţit de un „colector" care nici nu cu­ funcţioneze norma). Asta înseamnă ţiile beneficiarului". socialistă a ţă rii" (Industria Rominiei 1944— 1964) de Mircea Biji;
nate de lapte şi produse lactate prevă­ nizaţia dc bază nu s-a îngrijit dc buna noştea gospodăriile agricole colective din ca trebuie lăsată locomotiva să se îndrăgostit de meseria cc şi-a ales-o, „Două decenii de profunde transformări social-economîce in agricul­
zute în planul de livrări nu au fost desfăşurare a învăţământului de partid, raion, drumul spre acestea. Se naşte în­ răcească, trebuie din nou demontată, Gheorghe Bătrîna caută în perma­ tură" (Agricultura Romîniei 1944—1964) de O. Parpalâ; „Un studiu
desfăcute unităţilor comerciale. Aceas­ una din cele mai eficiente forme a edu­ trebarea: cum îşi desfăşoară el activita­ cu alte cuvinte două zile pierdute şi nenţă să folosească cît mai chibzuit multilateral despre nivelul da trai" (Simion Taigăr; Veniturile popu­
ta stare de lucruri se datoreşte în cea cării comuniste. Atît la cercul de eco­ tea ? Nu sint de loc puţine cazurile cînd muncă in plus“. Acest lucru i 1-a ex­ materialele, să dea lucru dc calitate
mai mare măsură unor cauze interne, nomic concretă cît şi la cercul dc stu­ şefii oficiilor din Sebeş şi Alba întrebu­ plicat şi lui Aurel Herţa, cu 2 ani şi să îmbunătăţească condiţiile dc laţiei şi nivelul de trai în R.P.R.) de P. Alexiu.
muncă. Aşa se explică şi faptul că el
ceea cc a reieşit şi din adunarea de dare diere a Statutului P.M.R. a fost înre­ inţează maşinile încredinţate, în scopuri în urmă, cînd proaspătul absolvent La rubrica „Informaţii ştiinţifice" sînt înserate materialele: „A ni­
este autorul a două inovaţii : „Con Ia
de scamă şi alegeri care a avut loc de gistrată o slabă frecvenţă, cunoştinţele personale. Şi toate acestea, trec „neob­ al Şcolii profesionale de ucenici din robineţii de probat cazane", inovaţie versarea a 100 de ani de la înfiinţarea Internaţionalei I" de M. Fâtu;
curînd la l.C.I.L. Simeria. In discuţiile cursanţilor fiind sub posibilităţi. Mo­ servate" de către conducerea l.C.I.L. Simeria a fost repartizat să lucreze care elimină operaţiile de găurire şi „Sesiunea ştiinţifică a Academiei R.P.R. — Filiala laşi" de N. Davi-
lor, comuniştii au criticat cu asprime bilizarea cursanţilor la învăţămînt, fe­ Simeria. Ar fi cazul, ca măcar acum, cu cl, la armătura uşoară. De atunci, frezate a acestora, şi „Supapă de sigu­ deanu şi P. Ciuchi (laşi); „Susţinerea unor disertaţii la l.S.E. „V. I.
slaba activitate cc se desfăşoară în ca­ lul cum ei îşi însuşesc cele predate, efi­ să se lase cauzole „obiective" de-o parte văzînd că băiatului îi place munca a- ranţă la standul de probă", care face
drul l.C.I.L. Simeria, lipsurile de care a cacitatea învăţumiutuloi de partid, au şi să se ia măsurile cuvenite pentru eli­ ceasla, mereu îl ajută să-şi însuşească posibil ca piesele să poată fi ţinute lenin" — Bucureşti.
dat dovadă biroul organizaţiei de bază. fost lăsate doar pc seama propagandiş­ minarea lipsurilor proprii. tainele meseriei pc care el, Ghcorghc sub presiune mai mult timp, iar ope­ Rubrica „Scrisori către redacţie" cuprinde scrisori din partea I.
Ncluindu-se cele mai eficiente măsuri tilor. In faţa muncitorilor nu se obiş­ In urma discuţiilor purtate pe mar­ Bătrîna, o practică de 17 ani... De raţia sâ o poată executa un singur S. „Tehnofrig" — Cluj, Uzinelor metalurgice „Unirea" — Cluj, Uzinelor
în ceea ce priveşte activitatea organelor nuieşte să se ţină conferinţe despre res­ ginea dării dc scamă şi a propunerilor multe ori îşi aminteşte dc primele zile om, nu doi ca înainte. de vagoane Arad, Uzinei „Tractorul" — Braşov, Fabricii de porţelan
care se ocupă cu contractările pe teren, pectarea disciplinei în producţie, îngri­ lăcute, a fost adoptată în unanimitate o cînd a intrat ca muncitor în atelier. Apreciindu-i calităţile de om stu­ Ctuj.
pentru buna funcţionare şi repartizare a jirea avutului obştesc, răspunderea ce hotărîrc în care se prevăd măsuri con­ Era în 1947. Absolvise şi el Şcoala dios şi conştiincios, cu o temeinică
maşinilor din parcul auto precum şi revine fiecărui salariat pentru soarta crete dc îmbunătăţire a activităţii or­ profesională, tot în Simeria. Ii era pregătire profesională şi ideologică, bi­
> tba activitate politico-educalivă în producţiei ctc., concretizate cu fapte ganizaţiei de bază. Este dc datoria Co­ dragă meseria şi căuta ca în fiecare roul organizaţiei dc bază l-a numit
rindui muncitorilor s-a ajuns ca din din cadrul l.C.I.L. Mulţi dintre partici­ mitetului orăşenesc de partid Simeria zi să înveţe ceva nou. Muncitorii mai ca propagandist la cercul de studiere
prima lună a acestui an, să se înregis­ panţii (a discuţii au subliniat faptul că dc a controla înfăptuirea prevederilor vârstnici l-au îndrumat, l-au ajutat cu al Statutului P.M.R. In seminarul pe
treze rămîncri în urmă la realizarea pla­ dacă biroul organizaţiei de bază mani­ dragoste părintească. II apreciau pen­ care îl conduce, cursanţii îşi însuşesc
nului dc producţie^ Conducerea între­ festa interesul cuvenit în îndrumarea şi cuprinse în hotărâre, dc a acorda o în­ tru conştiinciozitatea şi precizia cu temeinic cunoştinţele predate. Comu­
prinderii în loc să analizeze profund controlarea activităţii organizaţiilor dc drumare permanenta activităţii biroului care lucra. nistul Gheorghe Bătrîna îşi îndepli­
cauzele nercalizării planului a căutat masă acestea puteau să-şi aducă contri­ organizaţiei de bază dc la l.C.I.L. Si­ Anii au trecut repede. începătorul neşte sarcina cu toată răspunderea.
tot felul de justificări: slaba furajare a buţia Ia eliminarea din timp a unor meria. dc ieri a devenit specialistul dc as­
vacilor de lapte (?!), defecţiunile maşi­ acte de indisciplină. In această direcţie tăzi. In 1960 comuniştii l-au primit D. CR ICO V EA N U
nilor pe traseu din cauza cărora o mare s-a arătat faptul că adunările lunare ale S. CERBU
cantitate de lapte s-a acidulat ctc. grupelor sindicale se desfăşoară formal.
Vasile Corccac, Rcmus Fîstiş, Avei In cadrul lor nu se dezbat probleme
Sav, loan Broscărcanu. Mircea Filip, Va­ principale ale producţiei, nu se pun în
sile Scraficcami, Nicolae Langhc şi cei­ discuţia lor actele de indisciplină. Câţi­
lalţi comunişti, au arătat că una din va vorbitori au arătat că deşi din ne­ LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI LA SATE
cele mai mari lipsuri care sc manifestă glijenţa şoferului Vasile Cadcsclii î-au
în cadrul întreprinderii este indiscipli­ acidulat 2007 kg. lapte, lăcătuşul Victor
na. Comunistul loan Broscărcanu. me­ Copos lucrând în stare de ebrietate a Paralel cu desfăşurarea lucrărilor agri­
canic auto, a dat cîtcva exemple con­ spart într-o zi 3 turbine de la pompa cole. sfaturile populare au mobilizat ce­ mitetului executiv al Sfatului popular Printre cei care s-au evidenţiat la
crete privind abaterile unor tovarăşi de de apă, şi multe alte cazuri de indisci­ tăţenii satelor la diferite acţiuni de comunal Branişca, raionul Ilia. In ca­ aceste lucrări se numără deputaţii Con­
la disciplina de producţie In primul plină care nu s-au pus în discuţia gru­ muncă patriotică. Cu acest prilej s-au drul adunărilor populare, cetăţenii au stantin Moraru, Livia Rusii, Serafim
rînd un număr însemnat de şoferi nu pelor sindicale, nu s-a făcut o opinie dc efectuat lucrări care au contribuit la votat ca întreaga contribuţie voluntară Matei, Tănasc Ciura şi Petru Ursa.
acordă toată atenţia păstrării în bune masă împotriva lor. Tov. Avei Sav pc buna gospodărire şi la înfrumuseţarea să fie destinată pentru construcţia a 3
şcoli: una de 8 ani în satul Branişca şi
condiţii a maşinilor încredinţate. Foar­ bună dreptate arăta: „A fost un timp localităţilor. In întrecerea patriotică două dc cîte 4 ani la Tîrnava şi respec­ Noi săli de clasă
te mulţi dintre ei le garează acasă- De cînd maşinile intrau pc poarta între­ pornită între sfaturile populare comu­ tiv Tîrnăviţa.
a ci pînă la locul de colectare fac zeci prinderii cu laptele acidulat. Acest lu­ nale s-au obţinut astfel rezultate dem­
In mai multe localităţi din raionul
d? kilometri ceea cc le mai permite şi cru era binecunoscut. Dar nimeni n-a ne dc remarcat. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, Sebeş, începerea anului şcolar 1964—
cîtc o cursă particulară. Deci, benzină intervenit cu nimic, parcă aşa ar fi tre­ comitetul executiv al sfatului popular 1965 a corespuns şi cu darea în folo­
în plus, uzajul maşinii etc Pe Ungă buit sa fie",.. comunal a analizat în şedinţele sale şi sinţă a unor noi construcţii de şcoli sau
acestea, ei ajung şi lîrziu la locul de co­ Din discuţiile purtate pc marginea La întreţinerea în sesiuni mersul construcţiilor. Dc a- săli dc clasă. La numărul de săli exis­
lectare De cete mai multe ori. laptele dării de scamă s-a putut trage concluzia semenca, împreuna cu comisia perma­ tente,' s-au adăugat la începutul acestui
se acidula pc drum. Lipsiţi dc răspun­ că în adunările generale ale organizaţiei şi repararea drumurilor nentă de gospodărie comunală şi comite­
dere, unii şoferi anunţă întreprinderea dc bază nu au fost puse in discuţie în­ tul de construcţie, a analizat posibili­ an încă 24.
că au rămas în „pană". Alţi şoferi, cum totdeauna problemele cele mai arzătoa­ Printre lucrările care au stat în cen­ tăţile existente în vederea procurării u- La executarea lucrărilor de construc­
sînt ferdinand Schavel, Vasile Cades- re ale producţiei, că ele nu au fost pre­ trul atenţiei sfaturilor populare comu­ nor materiale din resurse locale şi orga­ ţie sfaturile populare au căutat sâ folo­
chi. loan Adnm şi alţii obişnuiesc să ia gătite cu grijă, nu a fost îndeajuns dc nale au fost şi cele privind întreţinerea nizarea de acţiuni dc muncă patriotică. sească pc scară largă cît mai multe ma­
de la alte maşini din parcul rccc cauciu­ stimulată critica şt autocritica O par­ şi repararea drumurilor şi străzilor. In Ca urmare, lucrările s-au desfăşurat teriale din resurse locale. De asemenea,
curi, diferite oicsc dc care au ei nevoie te de vină în această privinţă o are Co­ multe sate s-au întreprins largi acţiuni într-un ritm..satisfăcător. Şcolile din au fost organizate acţiuni de muncă pa­ UZINA „30 DECEMBRIE" CUGIR
lăsând maşinile respective în stare dc mitetul orăşenesc de partid Simeria în acest sens. La repararea şi întreţine­ Branişca şi( Tîrţţava sînt în fază de fi­ triotică la ridicarea construcţiilor. Nu­
ncfuncţionnrc. Aceste abuzuri an dus la care trclnra sâ acorde o îndrumare şi rea drumurilor s-au folosit în cea mai nisaj, iar cca din Tîrnăviţa la fundaţie
dcscomplctaren unor trasee, (a îngreu- un control mai perseverent asupra ac­ mare pane materiale din resurse loca­ La construcţia lor s-au folosit din rcîtn- mai la Şcoala medie din comuna Mier­ angajează muncitori calificaţi în meseriile:
narca procesului de colectare a lapte­ tivităţii organizaţiei dc bază de la le (pietriş şi piatră), au fost deschise noi se locale piatră pentru elevaţie, balast curea s-au efectuat 68.900 ore de munca
lui. l.C.I.L. Simeria. Adunarea de alegeri ţi­ cariere. patriotică. Faţă dc preţul de deviz aici — strungari; — rectificatori;
nută recent, a dovedit că membrii şi Astfel, în întreg raionul Haţeg s-au nisip şi alte materiale. Totodată, cetă­
Conducerea întreprinderii a trecui uşor ţenii au participat prin muncă patrio­ s-au făcut economii care se ridică la
pe lingă aceste lipsuri. In loc să-şi con­ candidaţii dc partid «iot hotărâţi să în­ construit 6 lim dc drumuri noi. s-au tici la transportul materialelor, execu­ 210.CC0 Ici. — lăcătuşi ; — electricieni;
centreze atenţia spre rezolvarea proble­ lăture lipsurile existente. Ei au criticat reparat şi întreţinut a!ţi 80 km. Dc ase­ tarea săpăturilor pentru fundaţii şi la
melor dc producţie, unii şefi de servi­ cn asprime starea de lucruri din între­ menea, s-au construit şi reparat 416 m lucrările de zidărie. Realizări frumoase în grăbirea lucră­ — frezori; — vopsitori.
cii în frunte cu contabilul Şef, Marin prindere şi s-au angajat să muncească liniari dc poduri. In interiorul satelor rilor şi obţinerea de economii la pre­
Prcdoiaş, poartă diferite discuţii con­ în aşa fel incit să constituie exemplu s-au aliniat şi îndreptat 18 000 ni liniari Ca urmare a acţiunilor întreprinse, ţul dc deviz s-au înregistrat şi la con­
tradictorii care n-au nimic cu produc­ mobilizator pentru întregul colectiv dc dc străzi şi 2 268 m garduri. la lucrările dc construcţie a celor 3 şcoli strucţiile şcolare din Ohaba, Săsciori, Solicifan|ii să fie absolvenţi şcolilor profesionale.
ţia, lipsite dc principialitate. muncă. Cele mai importante lucrări s-au fă­ s-au realizat economii la preţul dc de­
dc 128.375 lei.
viz in valoa.
Comuniştii care au luat cuvîntul la Adunarea generală a cerut conducerii cut în comunele Clopotiva Bretea Poiana etc. Pentru cel necăsătoriţi uzina asigură cazarea
Strei, Ooşorod, Totcşti şi altele.
adunarea dc alegeri au criticai cu as­ l.C.I.L. Simeria să acorde toata atenţia în blocurile de tineret.
prime biroul organizaţiei dc bază pen­ unei probleme de o deosebită importan­
tru slaba activitate politică şi educati­ ţă: îndrumarea şi controlul activităţii Folosind rasirsele locale
vă cc a desfăşurat-o organizaţia dc oficiilor raionale privind modul în care Crearea unor condiţii de şcolarizare
bază în rîndul colectivului dc muncă. acestea sc ocupă dc colectarea laptelui. din cc in ce mai optime, a constituit
Eî au arătat că deşi în adunările gene­ Tov. Vasile Corccac arăta în adunarea una din preocupările principale ale Co­ Preparaţia cărbunelui Coroeşfti - Vulcan

In unităţile agricole EKPEREERTA jRÂMTATĂ-LÂ39 RASPlNDITĂ UARJ! 3 NOIEMBRIE. 1064 REGIUNEA HUNEDOARA
a n g a je a ză im e d ia t:
IA 01 V. / /V r ’i t sul"; 20,40 Muzică de dan 21,35 — doi sudori calificaţi;
Aida
Muzică uşoară
interpre ată
Moga şi Constantin Drăghiei.
DEVA : Hatari seria I şi II — ci­
nematograful „Patria" ; Căpitanul — PROGRAM UL II: 8,30 Recoman­ — cinci electricieni calificata;
cinematograful „Arti" ; PETROŞANI: dări din program; 8,35 Mazurci polo­ — doi manevranfi de vagoane autor izafi;
Singurătatea alergătorului dc cursă neze şi valsuri dc Chopin; 9.C3 Mi-
lungă — cinematograful „Republica”; zică uşoară; 10,00 Cântă orchestra < — Ir ei tehnicieni I în fransporfuri feroviare.
a l -Undc-i generalul — cinematograful muzică populară „Doina Olteniei
„7 Noiembrie" ; LUPENI : Rebelul din Craiova; 10,20 Muzică uşoară;
magnific — cinematograful „Cultu­ 10,50 Muzică instrumentală; 11,03
Gospodăria agricolă de stat d:n Alba de lapte. Pentru ca furajarea să se rea­ miniini că am acordat o mare atenţie ra!" ; ALBA lULIA : Comisarul — Cântece pioniereşti; 11,30 Piese dc es­
:stc o unitate care dc la an la an sc lizeze pc baze ştiinţifice, eu mult timp organizării muncii in cadrul fermei dc cinematograful „Victoria" ; Contele tradă; 11,45 Muzică dc balet; 12,35
lczvoltă tot mai mult din punct de vc- în urmă s-a trecut la lotizarea vacilor vaci. Astfel, fiecare muncitor arc în pri­ dc Monte Cristo — seria I şi II — Din operele compozitorilor francezi;
Icrc economic şi organizatoric. Ea di- in funcţie de proJucţia pe care o dă fie­ mire cîtc 12 vaci. Se urmăreşte apoi în cinematograful „23 Augur.t" ; SEBEŞ : 13,08 Solişti dc muzică populară; 13,30
pune dc condiţii priolnicc pentru cx- care în parte. In acest sens trebuie a- permanenţă ca programul dc grajd să fie Bărbaţii — cinematograful „Progre­ Muzică uşoară romincască; 14,00
indcrca culturii viţei de vie şi dczvol- mintit că s-a ţinut seama şi dc potenţia­ respectat întocmai. Dc asemenea sc pune sul" : Năzdrăvăniile lui ICoja — ci­ Concert dc prânz; 15,05 Melodii din
area sectorului zootehnic. Dc aceea, în lul productiv moştenit dc către fiecare mai marc bază pe furajarea animalelor nematograful „Sebeşul" ; ORAŞTIE : fi.nic; 16,00 Melodii populare; 17,10
danul de perspectivă activitatea gospo- exemplar pc cale creditară. Dc exemplu, Pc această calc trebuie menţionat că se Păşesc prin Moscova — cinematogra­ Prelucrări corale; 1S.45 Cîntccc şi
lărici va fi profilata pc obţinerea dc fiecărei vaci care dă zilnic cîtc 10 litri ţine o strictă evidenţă a consumurilor ful „Flacăra" ; H AŢEG : Podul rupt marşuri sportive; 19,40 Dîn folclorul
truguri şi lapte. Zootehnia se va dez­ dc lapte i s-a alcătuit următoarea ra­ de furaje cît şi a producţiilor de lapte muzical al popoarelor; 21,30 Pagini
volta pe măsura condiţiilor existente. ţie furajeră: 2 kg de tărîţc în amestec rezultate. — cinematograful „Popular” ; BRAD : din opereta „Valsurile Vienci" dc
Vstfel, numărul total al vacilor dc lap- cu cîtc un kg de şroturi de floarea-soa­ In cadrul consiliului gospodăriei s-a Kaloian — cinematograful „Steaua Strauss-Monczy; 24,00 Muzică de
c va spori dc la 117 capete, cîtc există relui, 5 kg dc fîn, în marc parte din le­ stabilit ca în fiecare zi cîtc un membru roşie" ; SIMERIA : Totul rămînc oa­ dans.
n prezent, la 1000 capete în anii ur- guminoase şi 15 kg de sîîoz. Evident, al acestuia să treacă pc la sectorul zoo­ menilor — cinematograful „Mureşul".
nători. Ce a stat la baza acestor pre­ alic vaci care sînt mai productive pri­ tehnic. In urma constatărilor făcute a- Buletine de ştiri şi radiojurnale:
vederi? Dc bună scamă că s-a ţinut mesc supliment dc hrană în funcţie dc supr.i desfăşurării activităţii cl sesizea­ 500; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
ont de condiţiile naturale $i cconomi- sporul dc producţie pc tare îl Jau. In ză consiliul în legătură cu uncie neajun­ RADIO )6,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
:e existente. Cînd vorbim despre acest cursu! scrii hrănirea vacilor s-a făcut suri pentru a sc putea lua apoi ede gramul I); 9,00; II,CC; 13,00; 15,00;
ucru trebuie sâ arătăm că în anul 1962 la iesle prin administrarea a cîtc 2 kg mai eficiente măsuri. Cu stricteţe este PROGRAM UL I: 3,06 Cîntccc şi 17.00; 21,C0; 23,00; 0,52 (programul
im obţinut dc la fiecare din cele 89 tărîţc, un kilogram dc ,şrot şi masă ver­ verificată dc către brigadier şi folosirea jocuri populare; 5,40 Marşuri inter­
:apcte dc vaci furajate cîtc 3.014 litri de la discreţie. Apa, de asemenea, a chibzuită a furajelor. In acest sens ele pretate dc fanfară; 6,10 Muzică de io.
apte. Producţii ridicate am obţinui şi fost dată la discreţie deoarece ca este au lost date în primire acestuia care în estradă; 6,20 Emisiunea pentru sate ;
n cursul anului precedent, cînd s-au introdusă prin conducte direct în ic[dc. fiecare dimineaţă repartizează cantităţi­ o,30 Jocuri populare; 7,06 Melodii de
ealizar 2.944 litri lapte pc o p de vacă Pentru buna Itrănirc a animalelor con le necesare fiecărui îngrijitor. nui'îwă uşoară; 7,30 Sfatul medicului; TE LE V IZIU N E
'urajatâ. De asemenea, în cursul celor 9 sil'ul gospodăriei sc preocupă dc asigu­ La obţinerea unor producţii ridicate 7,45 Muzică dc estradă; 8,06 Din fol
uni ale acestui an producţii se ridică rarea furajelor în cantităţi îndestulă­ de lapte contribuie în marc măsură în­ c*orul muzical al regiunilor patriei: 13,50 Universitatea tehnică la tele­
a 2.749 litri, ceea cc reprezintă o do­ toare şi ile bună calitate caic să per­ trecerea socialistă cc sc desfăşoară între melodii din Banat; 9,30 Solişti dc viziune; 19,00 Jurnalul televiziunii;
vadă că sc vor obţine cantităţi sporite mită alcătuirea unor raţii echilibrate în lucrători: dc la ferma dc vaci. Fiecare muzică uşoară; 10,33 Melodii popu­ 19,10 Pentru copii; 19,35 Emisiune de
Je lapte faţă dc anii trecuţi Ca urma- principii nutritive. Sc poate menţiona diij ci este interesat dc a obţine dc la lare; 11,00 Muzică din opere comice; Ştiinţă; Energia în slujba progresului;
e a rezultatelor obţinute şi cantitatea în acest sens faptul că gospodăria are loial său de vaci lapte cît mai mult şi 11,30 Radio Prichindel: „Lemnul şi 19,55 Muzică uşoară interpretată de
Jc lapte marfă livrată statului a cres- deja depozitate în bune conuiţiuni 913 la un picţ dc cosi cît mai redus. Dc povestea lui"; 11,45 Cîntcce patrioti­ solişti sovietici; 20,15 Filmul Mizera­
:ut. Astfel, dacă în 1962 s-au livrat sta­ tone dc siloz, revenind peste 8 tone pc aceea, toţi lucrătorii urmăresc sâ res­ ce; 12,03 Muzică populară intcrpicîa- bilii; 21,45 O voce de neuitat; In în­
ulul 2 312 Itl. lapte STAS, în acest an cap de vacă, 409 tone de fînuri în marc pecte cu stricteţe raţiile, programul dc tă dc Emil Gavriş şi Ion Drăgoi; cheiere: Buletin dc ştiri. Buletin me­
vilă la 1 octombrie cantitatea preda.ă majoritate dc lucerna şi trifoi 128 tone grajd stabilit şi mate indicaţiile tehnice 12,40 Mici piese dc estradă; 14,10 in teorologic.
i ajuns la 2.704 hl. paie, iar pc lîngă acestea concentratele primire din partea specialiştilor din strumemişti dc muzică uşoară; 14,30
Succesele obţinute sc datoresc unei sînt primite lunar pe bază de repartiţie gospodărie. In cadrul întrecerii socialiste Radiorachcta pionierilor; 15,00 „Sap- Buletin meteorologic
ni un ci pline de răspundere manifestate după necesităţi. Important este de arătat rezultate bune au obţinut Visa Ion Bcra, tăniîna muzicii sovietice"; 15,30 Pre­
tlin partea consiliului gospodăriei şi a şi faptul câ unitatea noastră a prorurat care pc primele 9 luni şi-a realizat pla­ lucrări de folclor ale compozitorilor PEN I IUI 24 ORE
tuturor lucrătorilor dc la ferma dc vaci 16 tone dc melasa care sc va da in hra­ nul în proporţie de 112 la cută Pe noştri; 16,45 Ansambluri artistice şco­
In acest sens demn dc menţionai este na animalelor. Fa va servi în special la ultimele trei luni a realizat I2.1C8 litri lare; 17,00 Solişti şi formaţii vocale Vreme închisă cu cerul mai mult a-
faptul că o primă preocupare se rcicră prepararea cocenilor dc porumb care ?e lapte dc la lotul său dc vaci, faţă dc de muzică uşoară; 17,30 Muzică din copcrit. Vor mai cădea ploi temporare.
la crearea unui Io; valoros dc vaci. încă vor administra animalelor numai sub 8 300 cit prevedea planul. Succese ase­ opere; 1 S,f 5 Universitatea tehnică Vin tel va sufia potrivit din sectorul
cu cîţiva ani în urină, de la constitui­ formă tocată. Se îmbunătăţesc astfel ca­ mănătoare au obţinut şi Ana P.r.in, raibo; 1S.30 Program muzical la ce­ escic. Temperatura in scădere, va fi cu­
rea fermei, s-a urmărit procurarea unor lităţile furajere ale cocenilor şi se va Chcorghc Crintca şi alţi lucrători. rerea muncitorilor, tehnicienilor şi in­ prinsă ziua între 5 şi 10 grade, iar
exemplare valoroase din rasa Bâlfată mări gradul dc consumabiliratc a lor. Prin măsurile pc care Ic ia consiliul noaptea între 1 şi 6 grade
românească. Au fost luate epoi măsuri In hrana vacilor sc mai folosesc apoi gospodăriei de stat din Alba cît şi prin ginerilor dc la şantierul naval — Con­
eficiente cu privire la asigurarea unor însemnate cantităţi de borhot umed, numea însufleţită cc o depun lucrătorii stanţa şi a colectiviştilor din comune­ f>KNTRU IJIt\1 ATOA ItfiLP
condiţii corespunzătoare ilc ad.ipostire. precum şi alte furaje care se procură pc de la ferma dc vaci există creată po­ le Mirşani, raionul Caracal şi Sint 3 ZILE
Pc lîngă toate acestea atenţia principală parcurs. Pc lingă huna furajare a vaci­ sibilii al ca ca producţiile dc lapte cc se rcag, raionul Bistriţa; 19,40 Muzică FINE
a consiliului gospodăriei a fost orienta­ lor o scrie dc alte măsuri luate de că­ vor obţine să fie tot mai sporite Vreme «c’^mSâîo.'rc favoralrLî pre-
tă asupra hrănirii chibzuite a animale­ tre consiliul gospodăriei au avut meni­ uşoară de Vasile Vc'clovslii; 20,30 ciphaţiiior }i cu temperatura în scă­
lor, mijloc important cc contribuie în rea să contribuie la sporirea producţiei ing. CO RN EL HATF.O \N Noapte buna, copii: Povestea „Zapi- dere.
mod nemijlocit la sporirea producţiei de lapte. In acest sens trebuie să a- director al G.A.S. Alba